Focşani, Vrancea

căutare

Focşani, Vrancea

Focşani este municipiul de reşedinţă al judeţului Vrancea, la limita între regiunile istorice Moldova şi Muntenia, România, format din localităţile componente Focşani (reşedinţa), Mândreşti-Moldova şi Mândreşti-Munteni. Are o populaţie de 79.315 locuitori.

O aşezare a existat în acest loc încă din secolul al XIII-lea, aici fiind localizată Civitas Milcoviae, reşedinţa Episcopiei de Milcov, catolică. În secolul al XV-lea a fost ridicată pe un deal învecinat Cetatea Crăciuna, pe care Ștefan cel Mare a fortificat-o în anul 1482 drept avanpost în calea expansiunii otomane.

La începutul secolului al XVII-lea era consemnat ca sat, iar după anii 1615-1620 este menţionat ca târg la intersecţia drumurilor comerciale care uneau Țara Românească cu Moldova. În secolele XVII-XVIII importanţa aşezării, cu cele două părţi ale sale - moldovenească şi muntenească - a crescut din nou, fapt atestat de numărul mare de biserici şi mănăstiri construite aici.

Numele oraşului

Toponomia oraşului Focşani ar putea proveni de la numele familiei Focşa, „moldoveni buni şi drepţi din vremea lui Ștefan cel Mare”.[necesită citare]

Geografie

Focşani se află în Moldova, la limita între regiunile istorice Moldova şi Muntenia din România. E situat la intersecţia căilor de comunicaţie rutieră şi feroviară europene, fiind străbătut de coridorul feroviar nr. 9 (Helsinki-Moscova-Chişinău-Bucureşti-Plovdiv) şi poate beneficia de propunerea de extindere a coridorului rutier nr. 1 (Tallinn-Varşovia-Cernăuţi-Bucureşti).

Este încadrat geografic la 45°42′N 26°13′E / 45.700°N 26.217°E / 45.700; 26.217, străjuind partea sud-estică a Carpaţilor de curbură, la contactul dintre Câmpia Siretului inferior şi dealurile subcarpatice ce culminează cu Măgura Odobeştilor (1.001 m). Municipiul Focşani are o suprafaţă de 54,8 km², ceea ce reprezintă 1% din suprafaţa judeţului Vrancea, fiind o localitate de dimensiune medie.

Fiind situat pe magistrala feroviară Bucureşti-Ploieşti-Bacău-Suceava şi pe drumul european E85 (DN2) Bucureşti-Buzău-Suceava, flancat de râurile Putna, spre est, la o distanţă de 7 km, şi Milcov, spre sud, la o distanţă de 2 km, oraşul Focşani se situează în câmpia joasă a Siretului Inferior la o altitudine de 50–55 metri deasupra nivelului mării, câmpie ce se întinde de la linia Mărăşeşti, Vânători, Tătăranu, Ciorăşti până la albia Siretului.

Pe teritoriul municipiului Focşani, clima este temperat-continentală, influenţată de adăpostul Carpaţilor de curbură, cu variaţii mari de temperatură.
Temperatura medie este de cca. 9 °C, maxima absolută înregistrată fiind de +42,3 °C (iulie 1990), iar minima absolută de -33,7 °C (februarie 1987).
Volumul precipitaţiilor depăşeşte 400 mm, lunile cele mai ploioase fiind mai-iunie, iar cele mai secetoase decembrie-februarie.
Numărul zilelor cu ninsoare este de cca. 20 pe an.
Vânturile dominante în toate anotimpurile bat dinspre nord-est, iar vânturile calde, mai rare, dinspre sud, sud-est

Seismele cu epicentrul în Vrancea au origine tectonică, fiind provocate de deplasările blocurilor scoarţei sau alte părţi superioare ale învelişului, în lungul unor falii formate anterior sau în lungul unora foarte adânci. Cutremure devastatoare, cu magnitudinea cuprinsă între 7 şi 8 grade pe scara Richter, s-au înregistrat în 8 octombrie 1620, 9 august 1679, 12 iunie 1701, 13 mai 1738, 6 aprilie 1790, 26 octombrie 1802, 1829, 28 ianuarie 1838. În secolul XX, cele mai semnificative evenimente au avut loc la 25 mai 1925, 10 noiembrie 1940 care, a distrus aproape în întregime oraşul Panciu având magnitudinea de 7,4 grade, 4 martie 1977 cu magnitudinea de 7,2 grade, 30 august 1986 cu magnitudinea de 7 grade, 30 si 31 mai 1990 cu magnitudinea de 6,9 respectiv 6,4 grade.

Analiza factorilor de risc la nivelul municipiului Focşani trebuie să ţină cont în mod prioritar de faptul ca cea mai importantă zonă seismică din România se află în zona Vrancea.

Istorie

Săpăturile arheologice efectuate în anul 1977 în sudul Focşaniului atestă că vatra actuală a oraşului a fost locuită încă din neolitic, obiectele descoperite aparţinând culturii Criş (circa 5000 î.Hr.). Au mai fost descoperite un tezaur dacic din secolul III–II î.Hr., un tezaur de monede imperiale romane, alte mărturii ale culturii materiale care au aparţinut carpilor şi sarmaţilor din sec. II-III e.n. Teritoriul pe care se află oraşul astăzi a fost puternic afectat de invazia goţilor, hunilor, slavilor, tătarilor.

Este atestat documentar din secolul XVI (30 ianuarie 1575 când, Alexandru Vodă din Țara Românească arată, într-un document, că a fost lovit „cu înşelăciune pe la Focşani de Ioan Vodă”), aşezarea de pe Milcov este mult mai veche.

Până la începutul secolului XVII-lea, Focşaniul era consemnat ca sat, iar după anii 1615-1620 se menţionează denumirea de târg, devenind cu timpul cea mai importantă aşezare între Trotuş şi Râmnicu Sărat, aflându-se la confluenţa drumurilor comerciale ce unesc Țara Românească cu ţările din vestul şi estul Europei.

Primul document în care se vorbeşte despre existenţa Focşanilor este emis de către domnul Munteniei, Alexandru al II-lea Mircea. Hrisovul, scris, în luna ianuarie 1575, se referă la o luptă purtată în 1572, an din care se poate vorbi despre Focşani, pe baze documentare.

Pentru că Focşanii se găseau chiar pe graniţa ce despărţea Moldova de Țara Românească, cu timpul au apărut două oraşe cu acelaşi nume: Focşanii Valahiei şi Focşanii Moldovei. Pe Ia anul 1641, un călător străin anonim descria Focşanii ca fiind un oraş mare, „aflat chiar pe graniţa Moldovei cu Muntenia, pe care le desparte un pârâu, mai bine zis o baltă, peste care este clădit un pod de piatră”. Pârâul era de fapt o gârlă creată prin derivarea unei părţi din apa Milcovului, care la început a avut suficientă apă pentru a pune în mişcare o moară, dar care după anul 1831 era aproape complet colmatată. La 1 ianuarie 1848 a fost suprimată linia vamală între Moldova şi Țara Românească, Focşaniul pierzând astfel funcţia de vamă. După alegerea ca domn a lui Alexandru Ioan Cuza în Principatele Unite, acesta a dat un decret, la 10 iulie 1862, care legifera că „ambele părţi ale oraşului Focşani de dincoace şi dincolo de Milcov, vor forma în viitor un singur oraş, care va fi residenţa judeţului Putna”. La Focşani a funcţionat între anii 1859 şi 1862 comisia centrală însărcinată cu elaborarea legilor comune în Principatele Unite, Curtea de Casaţie pentru două Prefecturi (Putna şi Râmnicul Sărat), două tribunale, două poliţii, două secţii ale municipalităţii.

Perioada dintre Unire şi câştigarea independenţei cunoaşte o mare înflorire. În 1866 se construieşte Gimnaziul, astăzi Colegiul Naţional „Unirea”, în anul 1867 Spitalul judeţean şi comunal, în anul 1873 Grădina Publică. Sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX cunoaşte aceeaşi dezvoltare înfloritoare în aşa fel încât se înfiinţează Societatea Filarmonică denumita simbolic „Doina Vrancei” (1907), Biblioteca Publică (1912), Teatrul „Maior Gheorghe Pastia”, inaugurat în 1913, Palatul de Justiţie. Pe 30 decembrie 1881 oraşul Focşani a găzduit Primul Congres Mondial Sionist.

La 8 septembrie 1917 a fost semnat la Focşani armistiţiul între reprezentanţii Armatei Române şi cei ai Puterilor Centrale.

Între cele două războaie mondiale se continuă procesul de dezvoltare a oraşului Focşani prin construirea unei uzine electrice, se construieşte Ateneul Popular „Maior Gheorghe Pastia” (1927), clădirea Băncii Naţionale, construită în stil arhitectonic neoclasic, Palatul Telefoanelor; se îmbunătăţeşte reţeaua de alimentare cu apă şi reţeaua stradală, se construieşte Mausoleul Eroilor Focsani între anii 1924-1926, Monumentul Eroilor Regimentului 10 Dorobanţi (1930). În perioada interbelică exacerbarea mişcării de dreapta se manifestă prin antisemitismul îndreptat împotriva puternicei comunităţi evreieşti din oraş. Astfel, în 1925 căsătoria lui Corneliu Zelea Codreanu cu Elena Ilinoiu (care se oficiază chiar în Focşani) are şi o clară tentă politică. Se ţin cuvântări antisemite şi sunt distruse magazine ale acestei comunităţi.

Oraşul Focşani a devenit municipiu, reşedinţă a judeţului Vrancea, odată cu noua împărţire administrativ-teritorială a României, care a avut loc în anul 1968.

Stemă şi drapel

Stema în perioada interbelică cuprindea acvila şi capul de bour.

Cultură

Teatrul municipal poartă denumirea ctitorului său, maiorul Gheorghe Pastia, care a donat suma necesară construirii unei locaţii destinate teatrului, în anul 1908. Proiectul edificiului a fost ales de către o comisie din care făceau parte Constantin Nottara şi arhitectul Ion Mincu. Lucrările de construcţie au durat peste cinci ani, inaugurarea având loc pe 21 noiembrie 1913. Ca architectură, Teatrul Municipal îmbină stilul baroc cu elemente caracteristice stilului Art Nouveau. La construcţia sa au fost avute în vedere schiţele Raimundtheater şi Jubiläums-Stadttheater din Viena, conduse de bănăţeanul Adam Müller-Guttenbrunn.

În perioada comunistă activitatea teatrului a fost afectată de spectacolele propagandistice impuse de Partidul Comunist Român. După cutremurul din 1986 şi-a întrerupt activitatea pentru o perioadă de 18 ani. Teatrul Municipal „Mr. Gh. Pastia” a fost redeschis publicului în ianuarie 2004.

 Media

Posturi de radio disponibile în oraş sunt următoarele: Dream FM (89.4 MHz), Pro FM, Europa FM, Itsy Bitsy, Kiss FM şi posturile de radio oferite de Societatea Română de Radiodifuziune.

Sănătate

Începând cu data de 1 ianuarie 1999 şi în conformitate cu Legea nr. 100 din 1998 şi cu Legea nr. 145 din 1997, au luat fiinţă, ca unităţii distincte, Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Vrancea şi Casa de Asigurări de Sănătate a judeţului Vrancea.

Municipiul Focşani concentrează cea mai mare parte a dotărilor pentru sănătate şi asistenţă socială ale judeţului (peste 50%), oferind servicii diversificate. S-a finalizat şi amenajat staţia de dializă care asigură derularea programului nr. 15 a Ministerului Sănătăţii de prevenire în patologia nefrologică, dialize şi transplant renal (septembrie 1998). S-a amenajat şi dotat Camera de primire urgenţe a Spitalului Judeţean Focşani. S-a mărit capacitatea Serviciului judeţean de Ambulanţă prin dotarea acestuia cu o ambulanţă FIAT DUCATO pe lângă cele 4 existente.

S-au încheiat contracte de comodat cu medici din ambulatoriu pentru înfiinţarea cabinetelor medicale, pentru un numar de 283 de cabinete medicale.

Economie

În anii de după revoluţie producţia industrială a cunoscut profunde modificări structurale, astfel încât începând cu anul 2000 producţia preponderentă o constituie confecţiile textile care faţă de anul 1990 au crescut cu 46%, iar faţă de anul 1996 de circa 4 ori, în detrimentul celorlalte ramuri ale industriei, respectiv producţia vinului pentru consum, prelucrarea produselor agroalimentare, mobilier din lemn, tricotaje din lână şi bumbac etc.

Agricultura este slab reprezentată, fiind concretizată în creşterea animalelor şi cultivarea vitei-de-vie, în Mândreşti-Munteni.

Asistenţa socială

Problematica socială a comunităţii municipiului Focşani, asigurarea unui trai decent şi un viitor generaţiilor următoare trebuie să implice acţiunea autorităţilor locale pentru asigurarea condiţiilor normale de dezvoltare sănătoasă a comunităţii, creşterea calităţii vieţii.
Prin crearea unui cadru legislativ în perioada 1998-2000 au fost acordate ajutoare materiale şi băneşti prin Direcţia de Muncă şi Solidaritate Socială.
Efectul tranziţiei socio-economice înregistrate în România după 1990 a dezechilibrat întregul sistem socio-familial prin apariţia unor probleme pentru care populaţia nu a fost pregătită, accentuându-se necesitatea apariţiei unui control social la nivel naţional şi comunitar prin crearea de instituţii specifice.
La nivelul municipiului Focşani funcţionează o Cantină de ajutor social care asigură hrană caldă pentru circa 240 asistaţi, familii nevoiaşe, case de copii pentru protecţia copiilor aflaţi în dificultate.
În conformitate cu prevederile Legii nr. 416/2001, se acordă ajutor social pentru aprox. 250 de persoane cu venituri mici şi ajutor bănesc pentru încălzirea locuinţei, pentru circa 6 000 familii pe lună, pe perioada de iarnă (noiembrie-martie).

Sport

Activitatea sportivă este bine reprezentată prin orele de educaţie fizică şi sport din învăţământ, existenţa unui liceu cu profil sportiv, cluburi de gimnastică şi alte sporturi de performanţă, o sală polivalentă, două terenuri de sport.

▾   ▾   ▾   show more   ▾   ▾   ▾

Local News

Unitati

CORYDALIS COM

CORYDALIS COM

EUROCONSTRUCT

EUROCONSTRUCT

V & S AGROTERRA

V & S AGROTERRA

Vingex Trans

Vingex Trans

COSVIO

COSVIO

MILCOVITIS

MILCOVITIS

CABINET STOMATOLOGIC CORONA

CABINET STOMATOLOGIC CORONA

Olitex

Olitex

RAMIDA

RAMIDA

TURKROM SRL comercial

TURKROM SRL comercial

CABINET MEDICAL STOMATOLOGIC DR CRISTIAN ELENA

CABINET MEDICAL STOMATOLOGIC DR CRISTIAN ELENA

AUTO BOLOGNA

AUTO BOLOGNA

Stiinta • Azi Am Invatat

Oferte promovate • ad.info.ro