Adjud, Vrancea

căutare

Adjud, Vrancea

Adjud (în trecut, Adjudu Nou) este un municipiu în judeţul Vrancea, Moldova, România, format din localităţile componente Adjud (reşedinţa) şi Burcioaia, şi din satele Adjudu Vechi şi Șişcani. Are o populaţie de 16.045 de locuitori (2011) şi se află la nord de punctul în care se întâlnesc râurile Siret şi Trotuş.

Geografie

Adjudul se află în nordul judeţului, la vărsarea Trotuşului în Siret. Terenul pe care se află oraşul Adjud este, în general, plan, fiind mărginit de colinele subcarpatice cu înălţimi până la 400 m. Altitudinea generală medie a municipiului este de circa 100 m faţă de nivelul mării. Terenul este favorabil culturilor agricole, corespunde condiţiilor de construit şi are pânza de apă potabilă sub 10 m adâncime.

Din cercetările geologice rezultă că subsolul municipiului prezintă straturi de pietrişuri şi nisipuri levantine şi cuaternare, formând, din punct de vedere hidrologic depozite acvifere însemnate alimentate de râurile Trotuş, Siret şi de precipitaţiile atmosferice directe.

Climatul temperat corespunde aşezării sale şi se caracterizează prin vânturi predominante din nord cu alternanţă în sezonul cald dinspre sud şi sud-est, cu temperatură medie anuală de 8-10 °C, media precipitaţiilor fiind de 500 mm/m² într-un an. Cunoscut din vechime pentru aşezarea sa la intersecţia dintre provinciile româneşti Moldova, Țara Românească şi Transilvania, este şi astăzi un important nod feroviar şi rutier. Suprafaţa municipiului era în anul 1997 de 5.911 ha, din care ocupată de clădiri şi curţi - 105 ha.

Istorie

Pe teritoriul de nord al localităţii a fost descoperită o aşezare din Epoca bronzului, care datează aproximativ din mileniul II î.Hr şi aparţine culturii Monteoru. Tot aici au fost descoperite vestigiile unei aşezări geto-dace din secolele V-III î.Hr.

Prima menţiune documentară datează din 9 aprilie 1433, când localitatea este pomenită sub denumirea de Egydhalm („In oppido nostro Egydhalm” - în oraşul nostru Colina lui Egyd), unde numele în cauză este forma maghiară a denumirii latine Aegidius). A fost un important centru comercial în secolele XVI-XVII. Este ridicat la rang de târg în 1838.[necesită citare]

La sfârşitul secolului al XIX-lea, Adjud era o comună rurală din plasa Răcăciuni a judeţului Putna, formată numai din satul de reşedinţă, cu 2171 de locuitori. În comună existau două biserici ortodoxe, două sinagogi, o şcoală de băieţi cu 51 de elevi, una de fete cu 29 de eleve, un spital şi un birou de telegraf şi poştă. La acea vreme, pe teritoriul actual al municipiului, mai funcţionau în aceeaşi plasă şi comunele Adjudu Vechi şi Burcioaia. Prima, formată din satele Adjudu Vechi şi Șişcani, avea 814 locuitori şi două biserici. A doua avea în compunere doar satul de reşedinţă, cu 347 de locuitori şi o biserică.

Anuarul Socec consemnează comuna Adjudu Nou drept comună urbană şi reşedinţă a plăşii Trotuş din acelaşi judeţ, având 3416 locuitori. Comunele Adjudu Vechi şi Burcioaia aveau aceeaşi compoziţie şi făceau parte tot din plasa Trotuş; comuna Adjudu Vechi avea 1025 de locuitori, iar comuna Burcioaia — 415. În 1931, comuna Adjudu Vechi a devenit, alături de Copăceşti şi comuna Rugineşti, comună suburbană a comunei urbane Adjud.

În 1950, Adjud a primit statut de oraş raional şi a devenit reşedinţa raionului Adjud din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad şi (după 1956) din regiunea Bacău. În 1968, a devenit oraş al judeţului Vrancea, iar comunele Burcioaia şi Adjudu Vechi au fost desfiinţate, localităţile lor fiind incluse în oraşul Adjud. Adjudul a fost declarat municipiu în anul 2000. .

Transport

Oraşul este traversat de şoseaua naţională DN2, care leagă Focşaniul de Bacău. La Adjud, acest drum se intersectează cu şoseaua naţională DN11A, care duce spre nord-vest la Oneşti şi spre est la Bârlad. Pe lângă transportul auto, localitatea Adjud dispune şi de transport feroviar. Prin Gara Adjud trec zilnic 52 de trenuri.

Sănătate

Spitalul Municipal Adjud, înfiinţat în anul 1875, deserveşte atât populaţia municipiului Adjud cât şi zone limitrofe.

Monumente istorice

Zece obiective din municipiul Adjud sunt incluse în lista monumentelor istorice din judeţul Vrancea ca monumente de interes local. Șase dintre ele sunt situri arheologice — aşezarea de la „Moviliţa” din Epoca Bronzului (cultura Monteoru faza Ic3); aşezarea de la „Lutărie” de lângă Adjudu Vechi (aceeaşi datare); aşezarea medievală de la Lutărie (secolul al XVII-lea); situl de la „Islaz”, tot lângă Adjudu Vechi; aşezarea din Epoca Bronzului (cultura Monteoru) de pe strada Islaz, către Copăceşti; şi situl din strada Alexandru Ioan Cuza din Adjud, cu vestigii din Epoca Bronzului (cultura Monteoru, fazele IIa şi IIb) şi din Epoca Medievală. Două obiective sunt monumente de arhitectură — primăria (începutul secolului al XIX-lea) şi spitalul din strada Copăceşti (sfârşitul secolului al XIX-lea). Placa comemorativă (1916–1918) din strada Libertăţii este clasificată ca monument de for public, fiind fixată în anul 1921. Monumentul eroilor români şi ruşi din cimitirul oraşului (strada Republicii), datând din secolul al XX-lea, face parte din categoria monumentelor memoriale sau funerare.

▾   ▾   ▾   show more   ▾   ▾   ▾

Local News

Unitati

Biblioteca Municipală Adjud

Biblioteca Municipală Adjud

MITO IMPEX

MITO IMPEX

Hanul Lui Ureche

Hanul Lui Ureche

Primaria Comunei Ploscuţeni

Primaria Comunei Ploscuţeni

PAVEL CECILIA PF DISPENSAR VETERINAR dispensar veterinar dr

PAVEL CECILIA PF DISPENSAR VETERINAR dispensar veterinar dr

SCC CONSUMCOOP ADJUD

SCC CONSUMCOOP ADJUD

ROMEOCRIS CONSTRUCT

ROMEOCRIS CONSTRUCT

IONELA

IONELA

SYSTEM DMG

SYSTEM DMG

COMCHIM

COMCHIM

A.M.C. PREST

A.M.C. PREST

PROTONY CONSTRUCT

PROTONY CONSTRUCT

Stiinta • Azi Am Invatat

Oferte promovate • ad.info.ro