Huşi, Vaslui

1. fullinfo.ro
2. orase
3. Huşi, Vaslui

Huşi este un municipiu în judeţul Vaslui, Moldova, România. Se află aproape de frontiera de est a ţării. Este format dintr-o singură localitate de rang III, cu o populaţie de 26.266 de locuitori (2011).

Geografie

Municipiul Huşi se situează în depresiunea omonimă, la o altitudine de 70–120 m, la 45 km est-nord-est de municipiul Vaslui. Este străbătut de pârâul Huşi şi este înconjurat de dealuri ocupate cu podgorii.

Istorie

Localitatea Huşi este atestată documentar la sfârşitul secolului al XV-lea, mai precis la 1494, într-un document care aminteşte drumul „ce merge de la Vaslui la Huşi”. Un alt document din 1497 aminteşte de Huşi „ce iaste pe Drâslivţe”. Acestea sunt doar două documente ce amintesc de Huşi, însă au mai existat şi altele. În 1495, Ștefan cel Mare a construit aici o biserică cu hramul "Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel". Un secol mai târziu, în 1598, domnitorul Ieremia Movilă a înfiinţat Episcopia Huşilor, iar Biserica "Sf. Apostoli Petru şi Pavel" a devenit catedrală episcopală.

În jurul anilor 1590 - 1600 au ajuns la Huşi negustori evrei sefarzi veniţi din Imperiul otoman, care îi primise după ce fuseseră evacuaţi din Spania, prin 1452 - 1457. De la ei au rămas un cimitir şi o sinagogă. Alt val de evrei, de data asta aşkenazi, veniţi din Galiţia şi din Podolia, s-a stabilit la Huşi în sec. XVIII şi XIX.

Cu privire la originea Huşilor s-au emis mai multe ipoteze. Primul care a incercat să identifice originea oraşului a fost episcopul Melchisedec Ștefănescu, care a realizat o cronică a Episcopiei Huşilor mergând cu evenimentele până la jumătatea secolului al XIX-lea. Acestuia i s-au alăturat şi alţi istorici cum ar fi Nicolae Iorga, Ioan Bogdan, Gh. Ghibănescu ş.a. Este o problemă încă deschisă, cu toate că varianta cea mai plauzibilă descoperită de ei este aceea că numele de Huşi ar veni de la un boier Husul, care a avut moşii de o parte şi de alta a Prutului. O altă ipoteză privind originea este legată de primirea în această localitate, de către Alexandru cel Bun, a husiţilor, adepţi ai teoriilor lui Jan Huss, alungaţi din Ungaria după ce mentorul lor a fost condamnat şi executat prin ardere pe rug de către Conciliul de la Konstanz.

Huşiul este numit uneori „oraşul dintre vii”, fiind înconjurat în vechime din toate părţile de podgorii; în “Descrierea Moldovei”, Dimitrie Cantemir a plasat vinul de Huşi pe locul al doilea după cel de Cotnari.

Dupa ocuparea sovietică a Basarabiei din iunie 1940, cea mai mare parte a materialelor de rezervă, personalul şi arhiva postului Radio Basarabia au fost retrase de la Chişinău la Huşi.

Oraşul Huşi a obţinuit statutul de municipiu în 1995.

Economie

Localizarea municipiului în centrul unei zone viticole face din Huşi un important centru de vinificaţie. Industriile principale dezvoltate în Huşi sunt cea constructoare de maşini-unelte şi de utilaje pentru industria alimentară, industria pielăriei şi încălţămintei, industria alimentară (băuturi alcoolice, conserve de legume şi fructe, preparate din lapte, băuturi răcoritoare, preparate de panificaţie etc.), industria prelucrătoare a lemnului (fabrici de mobilă), materiale de construcţii (cărămizi, teracotă) etc.

Turism

Oraşul este un important punct turistic, aici aflându-se o catedrala episcopală ortodoxă, cu hramul "Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel". Biserica a fost construită de domnitorul Ștefan cel Mare (1457-1504) în anul 1495, fiind refăcută din temelie de către episcopul Inochentie al Huşilor în perioada 1753-1756. Între anii 1598-1949 a îndeplinit rolul de catedrală episcopală a Huşilor, iar după reînfiinţarea Episcopiei Huşilor în 1996 şi-a reluat acest rol. Palatul episcopal a fost construit între 1782-1792. Episcopia are un muzeu episcopal reconstruit în perioada 1998-2003.

Alte obiective importante sunt Muzeul Municipal, înfiinţat în 1957, Muzeul Viticulturii, precum şi Muzeul memorial „Dimitrie Cantemir”.

evrei au venit la Husi prin anul 1600 , dupe ce au fost , executati si fugit din spania , la anul 1452-1457,

primul cimitir evreisc a fost cumperat terenul la anul 1600 , al doila cemitir , folosit acum , a fost cumperat la anul 1800,

sunt si synagoga de evrei ,au fost cam 12 ,uni sefradi si altii askenazi , langa centru , langa strada cusa voda ,colti cu schit.

o crama de evrei a fost langa gara de tren , si o carcuma de vin si alcohol , unde ea acum Peco , pe strada schit / cusa voda .

Obiective turistice

SYNAGOGA

au fost cam 12 Syagoga , de Sepharadi si de Askenazi .