Drăgăşani, Vâlcea

căutare

Drăgăşani, Vâlcea

Drăgăşani este un municipiu în judeţul Vâlcea, Oltenia, România, format din localităţile componente Drăgăşani (reşedinţa), Valea Caselor, Zărneni şi Zlătărei. Este localizat la limita de sud a judeţului, pe terasele de pe partea dreaptă a râului Olt, la 53 km de Râmnicu Vâlcea.

Șoseaua DN64 leagă Drăgăşani direct de municiipiile Caracal şi Sibiu şi prin derivaţie de Slatina şi Craiova. De asemenea, prin DN67B este legat de municipiile Târgu Jiu, Piteşti, continuând cu A1 spre Bucureşti. Calea ferată care trece prin localitate pe direcţia nord-sud face legătura cu Râmnicu Vâlcea, Sibiu, Braşov, Craiova, Piatra Olt, Caracal, Slatina, Bucureşti, Roşiorii de Vede.

Aşezare geografică

Sub aspect geomorfologic, teritoriul localităţii se situează în marea unitate a Podişului Getic, subdiviziunea Valea Oltului. Terasele Oltului pot fi observate cu uşurinţă: prima terasă este dominată de clădirea primăriei unde se află şi partea centrală a localităţii;a doua terasă având ca punct de reper clădirea maternitaţii; şi a treia terasă dominată de clădirea „Institutului de Cercetări Viticole” cu plantaţiile de viţă de vie aferente. Altitudinile cresc de la est la vest: la nivelul Oltului altitudinea este de circa 135 m, în zona luncii de 145 m ( la stadion ), în zona centrală de circa 160 m, pentru ca în vârful Dealului Viilor să atingă 308 m.

Vegetaţia teritoriului face parte din formaţiunea floristică de silvostepă, vegetaţia ierboasă fiind în cea mai mare parte artificializată prin culturile agricole. Pe lunca Oltului a existat o vegetaţie tipică: păduri de plută, arin, răchită, care au fost defrişate făcând loc culturilor agricole.[necesită citare]

Municipiul are în componenţa sa şi următoarele localităţi: Capu Dealului, Zlătărei, Zărneni şi Valea Caselor.

Teritoriul municipiului este străbătut de două cursuri de apă: râul Olt în partea de est şi pârâul Peşceana la sud. Apa subterană este cantonată în două straturi, unul la adâncime de 5-8 metri, provenit din precipitaţii, şi altul în luncă, la 2-3 metri de la suprafaţa terenului, alimentat de râul Olt care este amenajat hidroenergetic complet.[necesită citare]

Pe cursul râului Olt a fost amenajat lacul de acumulare Drăgăşani ( 828ha în suprafaţă, 48 milioane mc apă în volum ).

Municipiul Drăgăşani se află situat într-o zonă cu climat temperat, pe un culoar marcat de slabe influenţe mediteraneene în partea de sud şi de o slabă influnţă continentală în partea de nord. Temperatura medie a lunii celei mai calde (iulie) variază între 21,5 °C şi 22 °C. Nuanţa temperată a climatului zonei este bine conturată, cu veri calde, toride şi cu ierni geroase. Temperatura medie a lunii celei mai reci variază între -2 °C (ianuarie) şi -2,3 °C (februarie). În data de 17 august 1952 s-a înregistrat temperatura maximă ( 41,3 °C), iar în data de 24 ianuarie 1942 a fost temperatura minimă ( -33,5 °C). Conform statisticilor precipitaţiilor anuale, zonei îi este caracteristică o singură perioadă secetoasă în vară, iar în restul anului precipitaţiile sunt excedentare ( 578 mm anual ). Vânturile predominante sunt cele din nord (14,8%), din nord-est (10,8%), din sud-vest (8,6%), din est (8,5%) şi din nord-vest (8,2%) Frecvenţa medie anuală a calmului este mare (35%)..

Istorie

Continuitatea vieţii pe teritoriul actualului municipiu este pusă în evidenţă de siturile arheologice din cartierul Bârsanu, unde săpăturile efectuate arată organizări umane încă din paleolitic, neolitic şi epoca bronzului. La circa 60 km de Drăgăşani au fost găsite urme de umanoizi de acum 2.000.000 de ani, cele mai vechi din Europa, la Bugiuleşti, comuna Tetoiu.

Localitatea s-a aflat pe unul din drumurile romane şi anume pe drumul roman care făcea legătura între castrul roman Sucidava (Celei - judeţul Olt), castrul roman Rusidava în raza municipiului, castrul roman Arutela (Călimăneşti - judeţul Vâlcea) şi continuă către Transilvania. Acest drum şi traseul său este atestat de Tabula Pentingeriana (hartă romană).

Cea dintâi atestare documentară a localităţii este 7 iunie 1535, dintr-un hrisov al domnitorului Vlad al VII-lea Vintilă de la Slatina care arată: jupânul Fârtat pârcălabul şi fiii lui, ca să-i fie în Lăleşti şi Drăgaşani şi în Murgeşti, pentru că i-au fost bătrâne şi drepte moşii de moştenire.

Și despre cartierele componente ale municipiului, înainte sate din vecinătatea vechiului târg, există atestări documentare: cartierul Momoteşti datat 12 iulie 1527 într-un hrisov al lui Radu de la Afumaţi; Zlătărei (fostă comună) în 1519 într-un hrisov al lui Neagoe Basarab; Gârdeşti la 3 iunie 1519, în cartea lui Mircea Vodă.

Principala ocupaţie a locuitorilor a fost şi este cultivarea viţei de vie şi prelucrarea strugurilor. Renumele viilor şi vinului de Drăgăşani a fost întotdeauna la loc de cinste.

De Drăgăşani ca târg putem vorbi din a doua parte a secolului al XVIII-lea.

În 1772 austriacul Von Bauer scrie în memoriile sale despre localitatea Drăgăşani: "sat cu o casă episcopală, o curte boierească, o biserică, vii şi un târg".

În zona Drăgăşanilor, câţiva dintre pandurii lui Tudor Vladimirescu, conduşi de Preda Drugănescu alături de eterişti, au opus rezistenţă trupelor otomane. Ca omagiu al evenimentelor petrecute la Drăgăşani, s-a ridicat, în anul 1884, în parcul din centrul oraşului, un monument comemorativ.

Revoluţia din 1848 ridică la luptă întreaga Oltenie, o parte din locuitorii Drăgăşaniului, aflându-se în armata revoluţionară de la Troianu (în prezent cartier al municipiului Râmnicu Vâlcea) condusă de Gheorghe Magheru, fostul căpitan de panduri al lui Tudor Vladimirescu.

Anul 1938 înseamnă înfinţarea şcolii de subofiţeri jandarmi Drăgăşani. În timpul celui de al doilea război mondial aici sunt cazaţi refugiaţii polonezi şi tot aici sunt mutate şcolile de ofiţeri de poliţie din Oradea şi Focşani. Elevii şcolii au mai multe misiuni de menţinere a liniştii şi ordinii publice în timpul războiului în special în capitala afectată de bombardamentele devastatoare anglo-americane din anul 1944. După anul 1945 şcoala este desfiinţată fiind transformată în unitate militară.

Merită amintit şi eroismul de care au dat dovadă elevii Școlii de subofiţeri jandarmi la 30 august 1944, care au dezarmat o coloană militară motorizată germană.

Perioada comunistă aduce schimbări majore urbei: se naţionalizeză o serie de clădiri, viile trec în proprietatea statului, se produce o puternică industrializare (Fabrica de jenţi, Fabrica de încălţăminte de înlocuitori de piele). Centrul vechi este aproape în întregime demolat de cutremurul din anul 1977 (inclusiv Palatul Comunal - Primăria, simbolul interbelic al oraşului). În locul acestora se construiesc o serie de clădiri edilitare noi, blocuri de locuinţe, cele din centrul oraşului la partere cu diverse magazine şi unităţi de alimentaţie publică, sediul băncii. Se reconsolidează clădirea vechii şcoli „Nicolae Bălcescu”. Aceste noi construcţii se adaugă celor construite anterior: magazinul universal din centru (după cutremur aici a fost mutată primaria localităţii), cinematograful, liceul (actual Colegiul Naţional „Gib Mihăescu”), hotelul „Rusidava”, şcoala „Tudor Vladimirescu”, maternitatea zonală (până în anul 1968 fost sediul raional al Partidului Comunist Român), câteva clădiri la spitalul zonal.

Anul 1995 are o semnificaţie aparte în viaţa Drăgăşaniului pentru că atunci s-au împlinit 460 de ani de la atestarea prin documente oficiale a localităţii şi a dobândit statutul de municipiu.

În anul 2000 Școala de jandarmi Alexandru Ghica este reînfiinţată la Drăgăşani

Economie

Principala activitate industrială a locuitorilor municipiului, până în anii 1970 au fost atelierele meşteşugăreşti legate de activităţi casnice (croitorii, ateliere de reparaţii a diferitelor aparate casnice) sau ateliere legate de producerea celor necesare viticulturii şi prelucrării strugurilor. După anul 1970, s-au construit o fabrică de jante auto, una de muniţie şi armament, una de mase plastice şi una de încălţăminte cu feţe din pânză şi talpă din cauciuc care pe lânga producţia de bază, bascheţi şi tenişi, mai producea şi alte produse din cauciuc (cizme, echipamente pentru pompieri). În perioada de după revoluţie, unităţile industriale au fost închise, excepţia notabilă fiind fabrica de jante auto, care a fost preluată de grupul italian „Magnetto Wheels” şi care a investit în mărirea capacităţii de producţie şi retehnologizarea unităţii. Tradiţia prelucrării cauciucului a rămas şi s-a concrestizat în două fabrici de articole din cauciuc. Pe cursul râului Olt, în apropierea municipiului (in satul Dumitresti), se găseşte o hidrocentrală cu o putere instalată de 53 MW.

În municipiu îşi are sediul Schela de petrol Drăgăşani care aparţine grupului OMV şi care are ca activitate exploatarea zăcămintelor de petrol şi gaze naturale din zona de sud a judeţului Vâlcea şi din zona de nord a judeţului Olt.

Încă din cele mai vechi timpuri principala îndeletnicire a locuitorilor a fost cultivarea viţei de vie. Comerţul cu vin a adus venituri semnificative localnicilor de-a lungul timpului. Prin activitatea intensă defăşurată pentru îmbunătăţirea producţiei şi descoperirea unor soiuri noi de viţă de vie, podgoria Drăgăşani a devenit una din cele mai renumite podgorii din România. În podgoria Drăgăşani au fost cultivate peste 60 de soiuri locale, autohtone şi străine. La ora actuală podgoria Drăgăşani se întinde pe o suprafaţă de 16000 de ha, care include şi suprafeţe viticole limitrofe judeţului Vâlcea (podgoria Sâmbureşti). Activitatea de vinificaţie, care în trecut era realizată de o singură mare întreprindere, s-a divizat în prezent între producatori individuali şi mai multe case de vinuri.

Teritoriul Drăgăşani dispune de condiţii favorabile dezvoltării unei bune şi diversificate agriculturi. Structura suprafeţei agricole este următoarea: teren arabil 1951 ha, păşuni şi fâneţe 413 ha, vii şi livezi 419 ha, legume 20 ha (inclusiv sere).

Tot pe raza municipiului se află „Institutul de Cercetări Viticole”.

Comerţul este ramura economică care a cunoscut o bună dezvoltare în această zonă şi a adus cele mai mari profituri localnicilor. Dacă în trecut produsele care se comercializau erau: vinuri, ţuică, fructe, produse de origine animală, haine şi încălţăminte, sare şi chiar geamuri, azi paleta de produse s-a diversificat mult mai mult şi totodată calitatea produselor a crescut. În zilele noastre comerţul din Drăgăşani este modern şi reprezentat de numeroase unităţi: o piaţă agroalimentară, mai multe supermarketuri aparţinând unor atât unor lanţuri internaţionale (Lidl, Penny, Profi), cât şi unor firme locale, farmacii, magazine de îmbrăcăminte şi încălţăminte, magazine de electronice şi electrocasnice, unităţi bancare şi de asigurări, reprezentanţe auto etc.

Sănătate

Serviciile sanitare din Drăgăşani deservesc circa 80000 de locuitori şi sunt reprezentate de: Spitalul municipal "Costache Niculescu", Spitalul de Obstretică-Ginecologie, Policlinica municipală, Staţia de ambulanţă Drăgăşani, Subunitatea SMURD Drăgăşani şi de numeroase cabinete medicale individuale.

▾   ▾   ▾   show more   ▾   ▾   ▾

Local News

Unitati

ROMAVIA

ROMAVIA

PROMAG

PROMAG

ASEZAMANTUL MONAHAL BUNA VESTIRE Colegiul National de fete

ASEZAMANTUL MONAHAL BUNA VESTIRE Colegiul National de fete

BIASER

BIASER

VOLC

VOLC

PINGHI PROD

PINGHI PROD

UDEANU

UDEANU

delice

delice

ILIFLORA

ILIFLORA

DAMILA

DAMILA

SOCIETATEA COMERCIALA DE MICA INDUSTRIE

SOCIETATEA COMERCIALA DE MICA INDUSTRIE

SINPROD

SINPROD

Stiinta • Azi Am Invatat

Oferte promovate • ad.info.ro