căutare
Babadag, Tulcea
Babadag (în turcă Babadağ, în trecut şi Babatag) este un oraş în judeţul Tulcea, Dobrogea, România.
Geografie
Clima este temperat continentală. Relieful este specific podişului Dobrogei, oraşul situându-se în depresiunea pârâului Tabana, care îl străbate, între dealuri cu înălţimi de până la 250 m, din rocă granitică şi calcaroasă, acoperite zonal de pădure. Zona este mărginită de lacul Babadag, lacul Razelm, dealul Coiun Baba (tur. "tatăl oilor"). Sultan Tepe (tur. "dealul Sultan") şi lanik Bair (tur. "dealul Ars").
Economie
Până la jumătatea secolul XX, economia Babadagului a avut un pronuntat caracter agrar. Industria era reprezentată prin întreprinderi mici, în special din domeniul alimentar. In prezent, pe raza orasului Babadag functioneaza numeroase societati comerciale, avand variate obiecte de activitate.
Istorie
Pe teritoriul oraşului a existat o aşezare de epocă romană numită Vicus Novus, menţionată într-o inscripţie din vremea Imperiului Roman (anul 178). În zona centrală a oraşului actual s-au găsit de asemenea vestigii de epocă romană care dovedesc atingerea unui nivel cvasi-urban de dezvoltare (conducte pentru apă din ceramică arsă încastrate în zidărie etc).
Prima atestare documentară este din 1263. În epoca medievală, după cucerirea Dobrogei de către Imperiul Otoman (începutul secolului XV), locuirea devine din ce în ce mai importantă în zonă. La un moment dat aşezarea capătă un caracter urban, denumirea turcească a oraşului fiind Babadag (Muntele Tatălui). Pentru o perioadă oraşul a fost centru administrativ al Dobrogei, fiind cel mai dezvoltat oraş dobrogean. Din epoca medievală în oraş se mai pot vedea geamia turcească din secolul al XVI-lea alături de mormântul lui Gazi-Ali-Paşa şi cişmeaua Kalaigi, mausoleul lui Sari Saltuk Dede, Casa Panaghia precum şi vase de ceramică, monede, arme şi multe alte vestigii păstrate în colecţii muzeale sau particulare.
În perioada 1677-1678, reşedinţa paşei s-a mutat de la Silistra la Babadag. În felul acesta, importanţa Babadagului ca reşedinţă a celui mai important om al stăpânirii turceşti din provincia de la Dunărea de Jos, creşte tot mai mult. Cronicile menţionează în legătură cu aceasta amestecul paşei din Babadag în politica internă a celor două ţări române.
Obiective turistice
În centrul oraşului se găseşte Geamia Gazi-Ali-Pasa şi cişmeaua Kalaigi. Pe strada Măcin se află mausoleul lui Sari Saltuk Dede. Un alt obiectiv turistic este Muzeul de Artă Orientală, găzduit de clădirea „Panaghia”, din secolul XIX, în stil oriental. La 5 km spre Tulcea, ruinele unei fortăreţe romane din secolele IV-V dHr.
La circa 8 km de Babadag, pe un deal stâncos de lânga localitatea Enisala, se pot vedea ruinele cetăţii numită local Heracleea, de fapt o cetate genoveză (numită probabil Bambola sau Stavrichi) construită la sfârşitul secolului al XIII-lea şi care a fost ocupată succesiv de către genovezi (sf.sec. al XIII-lea – prima jumătate a sec. al XIV-lea), a fost probabil sediul unui important principe local, Dimitrie (Demetrius Princeps tartarorum), apoi a fost ocupată de o garnizoană a Țării Româneşti şi ulterior cucerită de către otomani (care au denumit-o Yeni Sale), cetatea pierzându-şi treptat importanţa în decursul secolului al XV-lea, fiind apoi abandonată.
În prezent, turiştii care vizitează Babadagul dispun de următoarele posibilităţi de cazare: Cabana Babadag , hotelul "La Parmac" şi Popasul "Doi Iepuraşi" (la 6 km., pe drumul E87).
Local News
Unitati
DOBRE
RODITON
TELDO
Restaurant LA TAUC
VITIS
PALDORIA
BRADUL COM
La Parmac Hotel & Restaurant
BIBLIOTECA ORĂŞENEASCĂ BABADAG
BANAKYS
ELYZ ADVERTISING
Stiinta • Azi Am Invatat
Grădina suspendată din Seul
www.aziaminvatat.roAmbiţiosul primar al unui oraş mare sprijină un proiect de amplasare a unei grădini pe un pod.
Tigrul tasmanian, condamnat de propriul ADN
www.aziaminvatat.roDe ce devine rânced uleiul de gătit?
www.aziaminvatat.roUleiul de gătit este un ingredient esenţial în orice bucătărie - asta până râncezeşte.
Baza secretă a lui Hitler, descoperită de către cercetători ruşi
www.aziaminvatat.roRoboţii Wikipedia poartă războie de editare care pot dura ani de zile
www.aziaminvatat.roDe ce nu zâmbeau în fotografii victorienii?
www.aziaminvatat.roÎn vremurile victoriene, cel mai rapid mod de a arata ca un idiot, era zâmbitul.