Lugoj, Timiş

1. fullinfo.ro
2. orase
3. Lugoj, Timiş

Lugoj (în maghiară Lugos, în germană Lugosch) este un municipiu în judeţul Timiş, Banat, România, format din localitatea componentă Lugoj (reşedinţa), şi din satele Măguri şi Tapia. Unul dintre cele mai importante centre ale mişcării culturale din Transilvania şi Banat, Lugojul este cunoscut pentru rolul important pe care l-a jucat în dezvoltarea învăţământului, în mişcarea de eliberare socială şi naţională şi consolidarea unităţii naţionale a românilor. Aici a avut loc în 1848 a doua Adunare naţională a românilor din Banat. Astăzi este un important centru cultural şi renumit centru muzical. Conform recensământului din 2011, Lugojul are o populaţie de 40.361 locuitori.

Istorie

Lugojul a fost centrul unui district românesc care şi-a păstrat şi prin privilegiile şi diplomele regilor maghiari autonomia până în secolul al XVI-lea. (Istoria districtelor româneşti din Banatul timişan de Vicenţiu Grozescu)

Lugojul a fost pe vremuri o aşezare puternic fortificată, având o importanţă mai mare decât în prezent. Prima atestare documentară a cetăţii Lugoj apare spre sfârşitul secolului al XIII-lea, într-un document păstrat în arhivele din Budapesta, din care reiese că regele Ungariei, Ladislau al IV-lea (1272 - 1290) a poposit cu armata sa la Lugoj.

Într-o diplomă datată 22 august 1376, semnată de regele Ungariei Sigismund de Luxemburg, se arată că cetatea Lugojului a fost donată marilor feudali Ladislau şi Ștefan Losonczy. La sfârşitul secolului al XIV-lea, mai ales după bătălia de la Nicopole (1396), turcii trec Dunărea deseori, invadează Banatul, ajungând până în părţile Lugojului. În timpul marilor campanii antiotomane, Ioan Huniade, pe când era comite de Timiş (1440), a luat măsuri pentru organizarea sistemului de apărare a oraşului, întărind cetatea cu şanţuri, metereze şi palisade.

În ianuarie 1601, Mihai Viteazul trece prin Banat cu suita sa şi poposeşte şi la Lugoj, la Hanul Poştei, în drumul său spre Viena.

Banatul de Lugoj-Caransebeş a rezistat presiunilor turceşti până în 1658 când Acaţiu Barcsai, Principele Transilvaniei, a cerut lugojenilor şi caransebeşenilor să accepte hotărârea Dietei din Sighişoara, supunându-se turcilor. Aceştia au ocupat oraşul după scurt timp, aducând o garnizoană militară condusă de un agă. Evlia Celebi, cărturar şi filozof turc, a vizitat Banatul în 1660, consemnând în opera "Seyahatname" ("Cartea Călătoriilor") că "Lugojul este o aşezare puternică cu peste 300 de case, pe malul drept al râului Timiş".

După înfrângerea turcilor la al doilea Asediu al Vienei în 1683, imperialii trec la ofensivă şi ocupă pentru scurt timp cetăţile Lipova şi Lugoj (1688). La 25 septembrie 1695 lângă Lugoj a avut loc o bătălie între armatele Imperiul Habsburgic şi Imperiului Otoman, soldată cu înfrângerea dezastruoasă a austriecilor, însuşi comandantul armatei, generalul Veterani, fiind ucis de turci. După semnarea păcii, în urma tratatului de la Karlovitz (1699) Banatul a rămas sub dominaţie otomană, însă prin câteva stipulaţii ale tratatului, turcii sunt obligaţi să dărâme unele fortificaţii, printre care şi zidurile cetăţii Lugoj (1701). După alungarea turcilor, prin pacea de la Passarowitz (21 iulie 1718), a început colonizarea germană, iar primii colonişti s-au stabilit pe malul stâng al râului Timiş (circa 1720), punând bazele "Lugojului german". În secolul al XVIII-lea au fost ridicate numeroase edificii publice, între care biserica romano-catolică şi biserica ortodoxă "Adormirea Maicii Domnului", amândouă declarate monumente istorice (vezi secţiunea următoare).

În 1778, ca urmare a încorporării Banatului la Ungaria, Lugojul a devenit reşedinţa comitatului Caraş, iar în 1795 Lugojul român şi Lugojul german s-au unificat.

Eftimie Murgu s-a stabilit la Lugoj în 1841, iar în iunie 1848 a prezidat a doua Adunare naţională a românilor din Banat de pe Câmpia Libertăţii din Lugoj, în cadrul căreia s-au exprimat postulatele de ordin naţional ale românilor bănăţeni din Revoluţia Paşoptistă, a cărei centru a fost Lugojul.

În vara anului 1842 a avut loc un mare incendiu, în care aproximativ 400 de case şi clădiri importante (biserica Adormirea Maicii Domnului, Turnul Sfântul Nicolae, capela greco-catolică, ş.a.) au fost distruse de flăcări.

Prin rezoluţia imperială de la 12 decembrie 1850 Lugojul a devenit reşedinţa Episcopiei Greco-Catolice din Banat.

Lugojul a fost reşedinţa comitatului Caraş-Severin din 1881 până în 1925, când în urma noii organizări administrativ-teritoriale din România a fost creat judeţul Caraş şi judeţul Severin, cel din urmă cu reşedinţa la Lugoj până la sfârşitul celui de-al doilea război mondial.

Podul de Fier, simbol al Lugojului, a fost ridicat în 1902.

La 3 noiembrie 1918 a avut loc la Lugoj o mare adunare naţională în care s-a proclamat dreptul naţiunii Române la autodeterminare, după dezmembrarea Imperiului Austro-Ungar în urma primului război mondial.

La 20 decembrie 1989, Lugojul a devenit al doilea oraş liber de sub regimul comunist din România.

Geografie

Situat în sud-vestul României, la intersecţia paralelei 45"41' latitudine nordică cu meridianul de 21"53' longitudine estică, la 123 metri peste nivelul mării şi acoperă o suprafaţă de 9.855 hectare. Râul Timiş străbate oraşul pe o distanţă de aproximativ 4 km, împărţindu-l în două.

Clima este continentală de tranziţie, blândă cu influenţe mediteraneene. Precipitaţiile sunt variabile şi cad neregulat, cele mai mari cantităţi înregistrându-se vara. Vânturile bat predominant dinspre nord.

Suprafaţa de 8805 ha care încorporează zona locuibilă se împarte astfel: 53% teren arabil, 38% păşune, 5% vii, 2% livezi, 2% fâneţe. Vegetaţia zonei este caracteristică silvostepei. În est predomină pădurile de brad, molid şi fag, iar în celelalte părţi se întâlnesc mici păduri de stejar. În lunca Timişului se găsesc sălcii şi plopi, iar vegetaţia de mlaştină este reprezentată de stuf, nufăr şi papură.

Fauna este cea caracteristică stepei şi silvostepei.

Populaţie

Componenţa etnică a municipiului Lugoj

Componenţa confesională a municipiului Lugoj

Conform recensământului efectuat în 2011, populaţia municipiului Lugoj se ridică la 40.361 de locuitori, în scădere faţă de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 44.636 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (79%). Principalele minorităţi sunt cele de maghiari (6,82%), romi (2,3%), germani (1,85%) şi ucraineni (1,29%). Pentru 8,33% din populaţie, apartenenţa etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocşi (71,66%), dar există şi minorităţi de romano-catolici (7,62%), penticostali (3,64%), reformaţi (3,03%), baptişti (2,5%) şi greco-catolici (1,83%). Pentru 8,63% din populaţie nu este cunoscută apartenenţa confesională.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

La recensământul din 2002 Lugojul avea o populaţie de 44.570 locuitori (82,9% români, 9,6% maghiari, 2,9% germani, 2,4% ţigani, 1,6% ucraineni). Împreună cu satele din jur, populaţia este estimată la circa 55.000 - 60.000 locuitori.

Economie

Actualmente,[Când?] în Lugoj sunt înregistrate 1.692 de societăţi comerciale cu capital privat dintre care: 39 societăţi pe acţiuni, 19 societăţi în nume colectiv, 1634 societăţi cu răspundere limitată.[necesită citare] Din punctul de vedere al obiectului de activitate: 54 de societăţi comerciale sunt de producţie, 2 de turism, 1.636 desfăşoară activităţi de comerţ.[necesită citare] În perioada post-comunistă, în Lugoj au fost create întreprinderi mici şi mijlocii, dar s-au stabilit aici şi filiale ale unor concerne industriale, renumite în Europa: Villeroy şi Boch în domeniul ceramicii, Rieker pune în valoare tradiţiile de confecţii de încălţăminte, Werzalit în prelucrarea lemnului, Honeywell — sisteme de siguranţa vieţii, Autoliv — sisteme de siguranţă a pasagerilor (airbaguri, centuri, volane, senzori ş.a.m.d.).

Transporturi

Lugojul este străbătut de două importante rute comerciale: drumul naţional DN 68 către Deva şi drumul european E70 către Bucureşti. Distanţele către principalele oraşe din apropiere sunt: Timişoara - 60 km; Reşiţa - 58 km; Caransebeş - 45 km; Deva - 101 km; Bucureşti - 480 km.

În ceea ce priveşte transportul feroviar, Lugojul se află pe calea ferată Timişoara–Caransebeş, inaugurată în 1876. Odată cu darea în folosinţă a căii ferate Lugoj–Ilia, în 17 septembrie 1898, Lugojul a devenit nod de cale ferată.

La 60 km distanţă de Lugoj se află Aeroportul Internaţional Timişoara. La Arad şi Caransebeş sunt aeroporturi naţionale. Reţeaua de străzi însumează în Lugoj aproximativ 97 km dintre care 65 km sunt străzi modernizate.

Linia 1C. Gară - Liceul Ștefan Odobleja

Linia 7. Tirol - Cartier I.C. Drăgan

Linia 15. Cartier I.C. Drăgan - Tirol

Linia 17. Tapia - Liceul Ștefan Odobleja

Centura ocolitoare a municipiului Lugoj, situată în partea de est a localităţii, a fost inaugurată la data de 21 august 2010. Centura are o lungime totală de 9,6 km, 12 m lăţime, din care două benzi de circulaţie a câte 3,5 m fiecare şi 2,5 m acostamente pe fiecare parte a drumului. De asemenea centura cuprinde: un pod peste râul Timiş, cu o lungime de 100 m, un pasaj peste DN 68 A în lungime de 185 m şi un alt pasaj peste calea ferată Lugoj-Timişoara şi DN 6, în lungime totală de 299 m. Contractul de execuţie lucrări a fost de 24,31 milioane euro, din care 18 milioane euro au reprezentat contribuţia nerambursabilă a Uniunii Europene, prin Facilitatea ex-ISPA, diferenţa fiind acoperită de la bugetul de stat. Perioada de garanţie a centurii este de 24 de luni.

Șoseaua de centură a oraşului Lugoj este prima verigă a Coridorului IV european din România. Lucrarea reprezintă un nod important care asigură conexiunea în Coridorul IV transeuropean cu tronsonul Deva-Lugoj-Nadlac.

Tronsonul centurii Lugoj a fost atribuit prin licitaţie de către Ministerul Transporturilor în 3 martie 2008 unui consorţiu format din companiile MonteAdriano Engenharia e Construcao şi Sociedade de Construcoes Soares da Costa. Centura Logoj are o lungime de 9,6 km, 300.000 mc de terasamente, 25.000 mc de beton turnat, 60.000 tone de asfalt turnat, pentru construcţie fiind utilizate 78 maşini şi utilaje. În cei doi ani de execuţie a lucrărilor la Centura Lugoj au fost implicaţi peste 210 muncitori şi ingineri, dintre care, în mod direct pe şantier, 90 respectiv 15 muncitori, maiştri şi ingineri portughezi şi 75 muncitori, maiştri şi ingineri români.

Cultură

În fiecare an la 20 decembrie se sărbătoreşte Ziua Lugojului, amintind că oraşul a fost în decembrie 1989 al doilea oraş liber din România. La 15 august are loc Ruga Lugojană, sărbătoare anuală dedicată celebrării Hramului Bisericii Ortodoxe Adormirea Maicii Domnului.

Filmul Patima, regizat de George Cornea, a fost filmat integral la Lugoj în anul 1975.

Prestigiosul cor bisericesc Ion Vidu şi formaţia rock Anarhia activează la Lugoj.

Turnul - clopotnita "Sfantul Nicolae"

Fiind cel mai vechi vestigiu lugojean, acest turn a apartinut fostei biserici - manastire "Sfantul Nicolae" , ctitorita - dupa toata probabilitatea - la cumpana secolelor XIV - XV. Anterior a existat un din material perisabil (lemn). Trecand prin vremuri grele si suferind degradari, biserica a fost renovata de cel putin trei ori. Cea mai temeinica restaurare este terminata in 1726 de catre administratorul - sef al districtelor Lugoj, Caransebes si Lipova , romanul ortodox Ioan Rat, care s-a bucurat de sprijinul localnicilor. Cu acest prilej ii adauga si turnul pe latura vestica, cu temelia din caramida, avand volutele laterale in stil baroc, original si reusit amplasate.

Pe fatada acestuia s-au incastrat intr-un chenar adecvat chipul Sfantului Nicolae in basorelief, iar in registrul de jos o piesa heraldica flancata de pisania: "(RE)AEDIFICATA HAEC EC(C)LESIA PER ME IOANNEM RATZ DE MEHADIA, SUPREMUM PR(A)EFECTUM INCLYTORUM DISTRICTU(U)M LUGOS, CARANSEBES ET LIPPA. ANNO DOMINI 1726, DIE 19(A) JUNII."

Presa scrisa: La Lugoj apar două săptămânale locale, "Actualitatea" şi "Redeşteptarea". De asemenea, mai activează şi postul local de televiziune TEN TV Lugoj şi postul de radio "Nova FM".

Presa scrisa religioasa: "Invierea Domnului" - Foaie informativa lunara a Parohiei Ortodoxe Romane "Invierea Domnului", Buletin parohial - Foaie informativa lunara a Parohiei Ortodoxe Romane "Adormirea Maicii Domnului".

Presa on-line: www.ziarulactualitatea.ro, www.redesteptarea.ro, www.lugojonline.ro , www.cetateanul.ro, Lugoj Expres (www.lugojexpres.ro) şi www.lugojinfo.ro

Sport

Activităţile sportivilor din Lugoj au ieşit în evidenţă mai ales prin gimnastică, lupte, volei şi motocros, domenii care au oferit rezultate bune la nivel naţional şi chiar internaţional. La gimnastică s-a remarcat Lavinia Miloşovici, multiplă campioană europeană, mondială şi olimpică. De asemenea Alina Goreac şi Kurt Szlier au fost medaliaţi cu argint la Campionatele Europene. La luptele libere s-au remarcat Iosif Horváth, primul medaliat olimpic al României la acest sport, precum şi Francisc Borlovan, Francisc Horváth, Simion Popescu şi Robert Papp.

Nu putem uita nici rezultatele obţinute la nivel naţional de echipa de volei-junioare a CSȘ Lugoj, aurul în 1990, sub îndrumarea profesorului Dorin Jitaru şi revenirea echipei de senioare în Divizia A, începând cu sezonul 2006-2007, de această dată sub îndrumarea lui Dan Mihai Jitaru, fiul lui Dorin Jitaru. Deşi lipsit de plaja specifică, Lugojul înregistrează succese remarcabile şi la voleiul de plajă. Începând cu anul 2004, voleibalistele lugojene aduc aur şi argint la competiţii naţionale de volei de plajă, atât la junioare cât şi la senioare, aurul balcanic obţinut din nou în 2006 la ambele categorii, precum şi participarea, ca reprezentante ale României, la Campionatele Europene de volei pe plajă în 2005 Ucraina, 2006-Austria şi Slovacia. Voleiul lugojan a reuşit în 2006 performanţa ca pentru prima dată în istoria jocurilor balcanice de volei pe plajă o echipă din aceeaşi ţară (România), din acelaşi oraş (Lugoj), sub îndrumarea aceluiaşi antrenor (Dan Mihai Jitaru) să obţină aurul atât la junioare cât şi la senioare. Pe drept cuvânt oraşul de pe Timiş îşi câştigă titlul de capitală românească şi balcanică a beach-volleyului.

Sunt practicate cu succes şi alte sporturi cum ar fi handbal, fotbal, culturism, artele marţiale (clubul Wodan Lugoj, sponsorizat de întreprinderea locală SC Mondial) şi ciclismul montan. Din 1997, la Lugoj se organizează anual concursul de ciclism montan "Cupa Concordia", organizat de Clubul de turism Concordia din Lugoj. Acest concurs regional participă concurenţi din Timişoara, Reşiţa, Deva, Hunedoara, Caransebeş, Arad şi evident din Lugoj şi satele din apropiere.

Vezi şi

Banatul de Lugoj-Caransebeş