căutare
Jimbolia, Timiş
Jimbolia (în germană Hatzfeld, în maghiară Zsombolya, în sârbă Žombolj/Жомбољ, în bulgara bănăţeană Džimbolj) este un oraş în judeţul Timiş, Banat, România. Are o populaţie de 10.808 locuitori (2011).
Localizare
Oraşul Jimbolia este situat în Câmpia Banatului, la contactul dintre Câmpia Timişului si Câmpia Mureşului. Se află la intersecţia unor căi de comunicaţie ce fac legătura dintre România şi Serbia, fiind şi punct de frontieră feroviar şi rutier la graniţa dintre cele două ţări. Este legat de Timişoara prin DJ 59A şi linia ferată Kikinda (SR) -Jimbolia - Timişoara.
Istorie
Prima atestare documentară sub numele de Chumbul in dijmele papale din 1333. A fost colonizată in 1766 cu populaţie germană si denumită Hatzfeld. Din 1924 aparţine de România sub numele de Jimbolia.
Deoarece localitatea Jimbolia era de la colonizarea în 1766, mai mare (405 case) decât localităţile din imprejurime (cu numai 50-300 case), a ajuns de timpuriu loc de târg cu importanţă economică în teritoriul aflat între oraşele Timişoara si Kikinda. De aceea, de mai multe ori în decursul istoriei sale, a fost sediu administrativ pentru comunele din împrejurime.
Din 1766 până în 1778 este comună (între 1766-1768 comună dublă : Hatzfeld-Landestreu), în cadrul domeniului de coroană a familiei Habsburg. Între 1778-1890 aparţine ca târguşor de Comitatul Torontal cu capitala la Becicherecul Mare (azi Zrenjanin în Iugoslavia). De districtul Jimbolia, (Zsombolyai járás) (1890-1918) au aparţinut : comuna Zsombolya (Jimbolia), Grabácz (Grabaţi) şi Vizezsdia (Vizejdia). În perioada 1918-1924 Jimbolia a aparţinut Iugoslaviei, judeţului Belgrad, sub numele de Dzombolj . După predarea Jimboliei Statului Român la 10 aprilie 1924 în urma unui schimb de teritorii cu statul vecin, s-a format o nouă plasă cu sediul la Jimbolia. De Plasa Jimbolia în judeţul Timiş-Torontal, în perioda interbelică (1924-1950) aparţineau următoarele 8 localităţi : Jimbolia, Cărpiniş, Iecea Mare, Iecea Mică, Cenei, Bobda, Checea, Beregsău Mic.
În 1950 conform noii legi de impărţire teritorială (5/1950), este declarat oraş de subordonare raională fără reşedinţă de raion în raionul Timişoara, regiunea Timişoara. De raionul Jimbolia ( 15.01.1956 - 1.01.1961) au aparţinut 24 localităţi organizate in 14 comune şi un oraş de subordonare raională.
La 16 februarie 1968 după noua împărţire administrativă a teritoriului României, Jimbolia devine al treilea oraş ca mărime după Timişoara şi Lugoj în judeţul Timiş.
În ultimii ani, după Revoluţia din Decembrie 1989, oraşul a parcurs ample transformări de ordin economic, politic şi social. Prezentul oraşului este marcat de perspective pozitive în privinţa investiţiilor străine, dotărilor edilitare şi a dezvoltării oraşului în general.
Oraşe înfrăţite
Oraşul Jimbolia este înfrăţit cu următoarele localităţi
Local News
Două sortimente de pâine, rechemate în magazin
www.tion.ro - Timiş
Filmul săptămânii: „Mireasa!”, iubire şi haos în reinterpretarea clasicului „Frankenstein”, în viziunea lui Maggie Gyllenhaal
www.tion.ro - Timiş
FOTO. Centrul de colectare cu aport voluntar din Dumbrăviţa, dat exemplu primăriilor din judeţul Arad
www.tion.ro - Timiş
Premier Capital Dubai participă la Târgul Imobiliar Timişoara. Voucher de 2500 euro pentru rezervarea unei proprietăţi în timpul evenimentului
www.tion.ro - Timiş
Ghiroda devine capitala mierii: peste 100 de expozanţi la Târgul Apicol Internaţional de Primăvară
www.tion.ro - TimişUnitati
BOHROM
Dafon-Dyke
SCHNELL CONSULTING
PERSOANA FIZICA I. MILOSAV LIDIA CRISTINA
AGRO TIA
ILINA GEO
IMPORT EXPORT NANDO & ALEX
Smartmotor.ro
IATSA SA sediu
WEST WIRE
MAHT SERV CASNICE
optica eugen Jimbolia
Stiinta • Azi Am Invatat
De ce nu îngheaţă băuturile din automatele de suc stradale?
www.aziaminvatat.ro
De ce seamănă partenerii căsătoriţi de multă vreme?
www.aziaminvatat.ro
Efectul IKEA chiar există
www.aziaminvatat.ro
În sfârşit am decodat expresiile faciale ale pisicilor!
www.aziaminvatat.ro
O coroană de aur antică, mai veche de 2.300 de ani - găsită într-o cutie de carton
www.aziaminvatat.ro
115 ani de la interdicţia împărătesei Tzu-hsi asupra legării picioarelor
www.aziaminvatat.roPractica legării picioarelor în China presupunea o mutilare a piciorului femeilor.
Oferte promovate • ad.info.ro
Toyota Aygo
ad.info.ro
Jeep Renegade
ad.info.ro
Fiat Tipo
ad.info.ro
Fiat 500
ad.info.ro
Skoda Octavia
ad.info.ro
Hyundai ix35
ad.info.ro
Kia Sorento
ad.info.ro