Zimnicea, Teleorman

1. fullinfo.ro
2. orase
3. Zimnicea, Teleorman

Zimnicea este un oraş în judeţul Teleorman, Muntenia, România. Se află în punctul cel mai sudic al ţării, la 40 de km de reşedinţa judeţului, Alexandria, la 130 de km de Bucureşti şi 180 de km de Craiova. Acesta este situat în Lunca Dunării, iar în apropiere se află Balta Suhaia şi Ostrovul Gâsca ce au fost desemnate de Guvernul României arii protejate de interes naţional. Are o populaţie de 14.058 de locuitori (2011), fiind astfel al patrulea ca mărime din judeţ.

La vest de Zimnicea se află o cetate geto-dacică din secolul IV î. Hr., dar prima atestare documentară a oraşului este din 1385 sub numele de „Dezimnikos”, de către pelerini creştini ce fuseseră la Ierusalim şi au trecut Dunărea pe aici. În 1835 era al 12-le oraş ca mărime din Țara Românească şi un important punct vamal şi de comerţ. Zimnicea a fost reşedinţa judeţului Teleorman în anii 1837 şi 1838 şi în 1877.

În urma Cutremurului din 1977 autorităţile locale au raportat distrugerea a 80% din oraş, dar nicio victimă. După Revoluţie aceste date au fost puse la îndoială şi se spune că distrugerile au fost cauzate de excesul de zel al conducătorilor oraşului din acea vreme, deşi primarul de atunci, Sandu Dumitru, neagă. Programul de reconstrucţie a fost demarat din ordinul lui Ceauşescu şi deşi a durat trei ani în urma acestuia au rămas o mulţime de blocuri de locuinţe nefinalizate.

Istorie

La vest de aşezarea actuală a existat cea mai veche cetate geto-dacică cunoscută până acum din Muntenia, ale cărei începuturi sunt estimate în secolul IV î.Hr. şi al cărui nume nu este menţionat. Se crede de asemenea că este cetatea despre care scria Arrianus că a fost distrusă de generalul lui Alexandru Macedon, Lisimachos în timpul expediţiei sale împotriva tribalilor, în anul 335 î.H.

În secolul al XIV-lea, izvoarele istorice atestă că pe locul fostei aşezări geto-dacice fiinţa un sat românesc. Numele său este menţionat documentar pentru prima dată în anul 1385, în jurnalele de călătorie ale unor pelerini creştini, Peter Sparanou şi Ulrich Tennstadt, ce trecuseră Dunărea de la Sviştov la „Dezimnikos” la întoarcerea lor de la Ierusalim în 1385. Locul este menţionat şi în cronicile bizantine sub numele de „Demnitzikos”, „Dzimnikes” sau „Deziminkos” care apar în cronici chiar mai vechi, din secolul XII. Fiind port la Dunăre, a înflorit ca oraş-târg aflat de-a lungul rutelor comerciale care legau Balcanii de Europa Centrală. O legendă protocronistă spune că s-ar fi numit „Zimnidava” încă de pe vremea dacilor, deşi lingviştii spun că „Zimnik” este numele zeului slav al iernii, Slavii trecând pe aici Dunărea îngheţată spre Imperiul Bizantin. În orice caz, alături de Roşiori de Vede, Zimnicea este cea mai mai veche aşezare din Sudul României.

În 1457 Vlad Țepeş, a luptat cu Imperiul Otoman de-a lungul Dunării, trecând şi pe la Zimnicea. În 1595 Mihai Viteazul a luptat cu Imperiul Otoman pentru a câştiga independenţa statului său de-a lungul Dunării şi pe la Zimnicea.

În anul 1791 Zimnicea apărea pe hartă cu 116 case. În 1835 avea 531 de gospodării, fiind al doisprezecelea oraş-târg ca mărime din Țara Românească, menţionat şi ca punct vamal şi de schimburi comerciale. În anul 1835 Zimnicea număra 2650 locuitori, iar la finele secolului XIX-lea 4500.

La 1 iulie 1834 s-a înfiinţat oraşul liber Alexandria, iar o parte dintre orăşenii din Zimnicea au plecat atunci în aceată localitate nou înfiinţată. Pentru o scurtă perioadă de timp, între 1837-1838, Zimnicea a fost reşedinţa judeţului Teleorman. Însă datorită neînţelegerilor dintre boieri şi negustori, a fost înlocuită cu Turnu Măgurele.

Din 1860 Zimnicea a devenit punct de vamă. În timpul războiului de independenţă (1877 - 1878), a fost sediul de campanie al trupelor ruseşti şi româneşti care treceau în Bulgaria pentru a lupta împotriva Imperiului Otoman. Și tot în timpul războiului de independenţă a fost din nou reşedintă de judeţ pe o perioada de 3 luni. În timpul acestui război, marele cneaz Alexei Alexandrovici, unul din fiii ţarului Alexandru al II-lea, a fost promovat în funcţia de comandant al escadrei ruse de pe Dunăre. La 9 ianuarie 1878, el a fost decorat cu Ordinul Sfântul Gheorghe - gradul patru, pentru conducerea sa „neobosită şi eficientă a forţelor navale şi a echipamentelor de la 14 iunie 1877 în construcţia şi întreţinerea podurilor şi a pontoanelor la Zimnicea, Pietroşani şi Nikopol şi succesul acestor măsuri în distrugerea forţelor inamice”.

În anul 1901 a fost inaugurată gara oraşului.

În primul război mondial, trupele Imperiului German au trecut Dunărea pe la Zimnicea, contribuind la distrugerea frontului românesc din Muntenia.

În anul 1930 sunt înregistraţi 10.879 locuitori.

Cutremurul din 1977 nu a avut efecte devastatoare asupra oraşului. Paradoxal însă, mare parte din distrugeri au avut loc după cutremur, prin demolări (fără ordin direct de la Ceauşescu), autorităţile comuniste locale dorind să creeze aici un oraş nou din temelii, după planurile şi stilul urbanistic comunist. O bună parte din banii pentru reconstrucţie au fost donaţi de Germania şi Austria. 10 ani mai târziu, noua infrastructură se deteriorase puternic datorită lucrărilor de slabă calitate. Multe clădiri începute acum 20 de ani, au rămas până în ziua de azi neterminate, astfel că zone întregi din Zimnicea sunt încă nelocuite.

Geografie

Zimnicea se situează în partea de sud a câmpiei Boian, la 40 km de municipiul Alexandria, la graniţa cu Bulgaria. Dunărea trece la distanţă de 2 km de centrul Zimnicei, pe partea stângă a unui vechi braţ al fluviului. Oraşul Zimnicea – extrema sudică a României, este aşezat pe malul stâng al fluviului Dunărea, la 43° 37' 07" latitudine nordică şi 25° 23' 32" latitudine estică ( Amnarul statistic al R.S.R., 1957, p. 19 ), având un relief de baltă şi luncă ( 4 km ), urmat de câmpie ( 15 km spre nord ), cu o suprafaţă intravilană de 4,5 km². Are formă dreptunghiulară, cu terenul înclinat de la vest la est, cu baza de la sud spre râul Pasărea şi este împărţit în două părţi egale de Bulevardul Eroilor ( aşa-zisa Strada Gării).

Structura geologică a terenului zimnicean este formată din „soluri de luncă şi deltă” (N. Florea), iar în lucrarea „ Raionare pedogeografică a R.P.R.” ( N. Cernescu) se precizează că în „provincia danubio-getică,cu sectorul câmpia Zimnicea predomină cernoziomul, format pe terase acoperite cu depozite leossoide”.

Clima oraşului este, în general, temperat continentală, cu veri călduroase (42 °C - iulie 1985) şi ierni geroase (-17 °C -26 decembrie 2001). Aşadar, contrastele de temperatură sunt destul de mari între vară şi iarnă, în zonă interferându-se masele de aer tropical din sud şi sud-vest cu cele de aer uscat din est şi sud-est. În felul acesta se explică cum, cu oarecare risc, se poate cultiva chiar şi smochinul. Postul pluviometric (înfiinţat în 1963), dar şi staţia meteorologică oferă informaţii climaterice corecte preluate de numeroase lucrări de specialitate.

Flora din zonă este caracteristică zonei de stepă şi de silvostepă. Pădurile sunt puţine, iar arborii predominanţi sunt cei de esenţă moale, cum ar fi sălciile din luncă sau plopii albi.

Dintre plantele sălbatice ale zonei, amintim: păpădia, pirul, pelinul, măzărichea, coada şoricelului, muşeţelul, toporaşii, vioreaua, volbura, urzica, pătlagina, etc.. Mai pot fi întâlniţi frasinii, exemplare de stejar, salcâmul, socul, castanii sălbatici, răchita, etc.. Există şi vegetaţie cultivată cum ar fi: plantaţiile de viţă-de-vie şi grădinile de zarzavat. Fauna din aceasta zonă este adaptată condiţiilor de vegetaţie existentă. Abundă mamiferele rozătoare: popândăul, hârciogul, iepurele, ariciul, cârtiţa. Mai apar şi alte animale salbatice cum ar fi: porcul mistreţ, vulpea şi în ultimii ani căprioara. Din grupa păsărilor, menţionăm: stăncuţa, cucuveaua, prepeliţa, ciocănitoarea pestriţă, rândunica, vrabia, cioara, ciocârlia, etc.. Reptilele sunt reprezentate de: şopârla cenuşie, guşterul şi şarpele de casă. În apele Dunării, a celorlalte râuri şi pâraie trăiesc peşti diferiţi: crapul, bibanul, ştiuca, linul, şalăul, somnul, scrumbia, etc.. Fauna este completată de o mare varietate de insecte. Zona de la digul de protecţie la fluviul Dunărea pe o adâncime interioara până la vatra localităţilor este folosit pentru cultivarea de cereale şi pentru grădini de legume şi zarzavaturi. Există păduri particulare intercalate între păduri ale statului. Lucrări silvice (tăieri de amenajare, plantări) în ostroavele de pe fluviul Dunărea.

Grupul de firme InterAgro a dezvoltat o puternica activitate economica concentrata în orasul Zimnicea–port la Dunare, bazata în principal pe tehnologii ultramoderne aduse “din afara”, care au fost adaptate la conditiile specifice economice, sociale, naturale, etc., care s-au regasit în mediul de activitate şi de afaceri. http://www.infinity-agency.com/turism-industrial/

"Cramele Voievodului" Societatea INTERVITT ZIMNICEA, mizând pe calităţile deosebite ale solului şi climatului temperat, propice cultivării viţei de vie din zona, a dezvoltat un sector viticol puternic industrializat, în cea mai de Sud zona a tarii. Încă de la înfiinţare, societatea a demarat un program intensiv de cultivare a viţei de vie cu soiuri nobile, devenind pricipalul producător de struguri din judeţul Teleorman.

In 2010, societatea a inaugurat unul din cele mai moderne combinate de vinificaţie din ţară care a fost finanţat printr-un proiect european . Aceasta s-a înscris în strategia de extindere şi dezvoltare a companiei care urmăreşte să se transforme într-un producător important de vinuri din sudul ţării, cu o capacitate de 20.000 hl/an, vinuri cu denumire de origine controlata, atat albe cat şi rosii. În acelasi an societatea a inaugurat şi crama de vinificaţie denumita ”,Crama Voievodului” ,investiţie nouă care vinifică producţia de struguri obţinută în cadrul fermei de vie. Materia primă utilizată în procesul de fabricaţie este constituită în pricipal (peste 90%) din strugurii recoltaţi de pe terenurile cultivate aparţinând societăţii.Pe podgoriile societatii se cultivă în principal, soiuri pentru vin ( 60% - soiuri pentru vinuri roşii şi 40% - soiuri pentru vinuri albe), atât din sortimentul internaţional cât şi din cel tradiţional românesc. Societatea exploatează următoarele soiuri nobile de viţă de vie: Crâmposie Selecţionată, Riesling Italian, Pinot Gris ,Chardonay, Sauvignon Blanc – ca vinuri albe , pentru vinuri rosii Merlot, Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră, Pinot Noir , iar pentru vin de masa , soiurile Muscat şi Hamburg. http://www.infinity-agency.com/turism-viticol/

-HOTELUL "INTER" Zimnicea invita pe malul Dunarii atat iubitorii de activitati recreative intr-un cadru natural desavarsit în care timpul nu cunoaste limite, iar relaxarea este sigura în conditiile de calitate şi confort pe care le oferim, cat şi grupuri de turisti ce doresc organizarea de evenimente, intalniri de afaceri, simpozioane, conferinte, etc.

HOTELUL "INTER" dispune de 19 de spatii de cazare dintre care 15 camere în regim single şi double şi 4 apartamente. Spatiile de cazare sunt realizate la cele mai inalte standarde, dotate cu instalatie de climatizare, televiziune prin cablu, telefon, conexiune internet, minibar, sistem audio intern cu accesare direct din came ra şi alt necesare unui confort sigur. Hotelul dispune de asemenea de o sala de conferinte, sala moderna de fitness, sauna, centru de infrumusetare (cosmetica, masaj, coafura, frizerie, solar, manichiura / pedichiura), precum şi alte servicii interne specifice (parcare proprie. spalatorie / calcatorie, pastrare valori, apel ora solicitata etc.). http://www.hotelinter.ro/zimnicea/

-Hotelul Danubius de 2 stele din Zimnicea poate fi gasit la km 0 al orasului, alaturi de parcul central. Acest hotel are o capacitate de 46 de spatii de cazare. Toate camerele sunt dotate cu TV, cablu TV, baie proprie cu dus sau cada, dintre acestea 4 sunt dotate şi cu aer conditionat. Apartamentele au ca facilitati standard: internet WI-FI gratuit, TV HD cu plasma de 32 inch, mobilier elegant şi modern. Toate apartamentele au aer conditionat cu reglare prin telecomanda lasata la indemana oaspetelui. In cladirea de 3 etaje exista Restaurantul cu capacitate de 80 locuri unde se poate servi micul dejun, pranzul şi cina cu preparate din bucataria traditionala şi barul de zi cu o capacitate de 150 locuri. https://www.facebook.com/danubius.hotel

În locul în care se află astăzi portul a fost punct de trecere şi totodată de tranzacţii comerciale din vechi timpuri. Cheiul de piatră al portului a fost înălţat şi construit după anul 1918. Dupa anul 2000, portul cunoaşte o spectaculoasa renaştere, fiind astăzi dotat cu instalaţii moderne de incarcare-descarcare.

Ridicat, în parcul oraşului, din bronz, în anul 1930, pentru cinstirea şi în amintirea eroilor din Primul Război Mondial şi reprezintă un ostaş al armatei române. Pe soclu, în faţă, este montată, din bronz, stema regatului român, iar pe celelalte laturi sunt săpate în marmură numele eroilor din Zimnicea căzuţi pe frontul pentru Independenţă din anii 1877-1878, din războaiele balcanice şi din Primul Război Mondial din 1914-1918 pentru reintregirea neamului.

A fost ridicat sprea a aduce aminte nu numai de dezastrul din 1977, dar şi de vrednicia celor care nu s-au lasat biruiţi în primul şi al doilea razboi mondial.

bisericile Sfinţii ĪmpăraţiConstantin şi Elena,

Sf. Filip Sfinţii Apostoli Petru şiPavel şi Sfinţii Mihail şi Gavril;• Monumente: Statuia Soldatului Necunoscut,Cimitirul Eroilor; Sit arheologic (zonă protejată) “Dealul Cetăţii”:cetate geto – dacică (cca. 1.200 m vest decentrul oraşului) considerată ca fiind cea maiveche din Muntenia şi avānd o suprafaţă de 9,3ha.

Unităţile de cultură ce funcţionează īn Zimnicea sunt: • Casa de Cultură şi Biblioteca oraşului. • Biblioteca “Miron Radu Paraschivescu’’ a fost īnfiinţată īn anul 1952, iar după decembrie 1989a primit numele poetului Miron RaduParaschivescu. Din anul 1985 funcţionează īntr-o clădire de patrimoniu, prin grija Primăriei,locale. Biblioteca totalizează peste 57.000 devolume, dispuse īn 11 săli, dintre care una de lectură. Īn urma īnfrăţirii oraşului Zimnicea cu oraşul Pieve Emanuele din Italia, biblioteca aprimit un fond de 246 de volume īn limba italiană, donate de Primăria oraşului italian.

În perioada comunistă, Zimnicea a fost puternic industrializată. S-au dezvoltat aici fabrici de ţevi sudate, mobilă, prefabricate de beton, industria textilă şi alimentară, exploatarea de balast, dar şi sere legumicole şi ferme de creştere a bovinelor, ovinelor şi porcinelor. Industria locală a suferit un puternic declin după căderea regimului comunist. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu forţa de muncă. Oraşul beneficiază de scutiri de taxe deoarece se găseşte într-o zonă declarată defavorizată.

Drumuri naţionale,

1)D.N. 51, Zimnicea – Izvoarele – Alexandria = 40 km.

2)D.N. 51 A, Zimnicea – Suhaia – Turnu Măgurele = 60 km. 3)D.N. 5 C, Zimnicea – Pietroşani – Giurgiu = 60 km.

Drumuri judeţene,

1)D.J. 658 B, Furculeşti – Piatra = 15 km. 2)D.J. 506, Bujoru – Bragadiru – Alexandria = 50 km.

Drumuri comunale,

1)D.C. 9, intersecţia cu D.N. 51 A – Viisoara = 5 km.

Căile rutiere menţionate mai sus sunt asfaltate, au fundaţie de piatră şi şanturi pe ambele părţi.

1)Zimnicea Port – Zimnicea – Alexandria – Roşiori Nord = 80 km. Calea ferată mentionată mai sus este simplă, cu ecartament normal. Din Staţia Roşiori Nord se face legătura cu magistrala feroviară naţională nr. 9, Bucureşti Nord - Timisoara. Staţia de cale ferată : Zimnicea = 6 linii de garare, Zimnicea Port = 5 linii de garare.

Se face pe fluviul Dunărea prin portul Zimnicea – situat la 2 km de oraş.

Punctul de trecere a frontierei catre Bulgaria prin Zimnicea – Svishtov – Vama Zimnicea este functional, trecerea se realizeaza cu unul din cele mai mari bacuri de pe fluviul Dunarea, cu o suprafata desfasurata de 600 mp şi o capacitate de 4 Tiruri sau 20 autoturisme sau 7 camioane sau 8 autocare. http://www.ferry.bg/ferry_en.php

Descrierea stemei

Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint. În partea superioară, în câmp zidit de culoare roşie, se află două săbii de argint încrucişate, cu garda în jos. În vârful scutului, în câmp albastru, se află o ancoră de argint, flancată de 2 peşti afrontaţi, de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu 3 turnuri crenelate.

Semnificaţiile elementelor însumate Săbiile încrucişate amintesc de luptele desfăşurate în regiune de-a lungul timpului, pe aici fiind drumul turcilor spre Curtea de Argeş. Zidul simbolizează cetatea geto-dacică, construită în jurul secolului IV î. Hr., despre care se crede că este cea mai veche cetate din Muntenia. Brâul undat semnifică fluviul Dunărea, iar ancora simbolizează faptul că localitatea este port. Peştii reprezintă ocupaţia de bază a locuitorilor, piscicultura. Coroana murală cu 3 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraş.