Roşiori de Vede, Teleorman

căutare

Roşiori de Vede, Teleorman

Roşiorii de Vede este un municipiu în judeţul Teleorman, Muntenia, România. Se află în Câmpia Română,. Oraşul s-a regăsit în documentele vechi sub numele de Russenart.

Istorie

Există mai multe variante privitoare la originea numelui municipiului Roşiorii de Vede din zilele noastre (cunoscut în trecut mai ales ca Russenart, Ruşi sau Ruşii de Vede).

Înainte de întemeierea celui de-al doilea ţarat vlaho-bulgar, cetatea Cerven (Roşu) – situată pe o stâncă uriaşă de pe râul Lomul Negru, la aprox. 30 km. sud de Giurgiu, în actuala Bulgarie - a fost centrul uneia dintre „împărăţiile” valahe, aflate în vâltoarea multor prefaceri statale şi a migraţiilor; într-o permanentă dispută, inegală însă, cu imperialii bizantinii. Oraşul avea, pe la 1200, peste zece mii de locuitori, fiind cea mai mare aşezare dintre Dunăre şi Balcani. Numele său provine de la conducătorul cetăţii - Împăratul Roşu (Cerven în slavă). Acesta, pentru a sfida Țarigradul, se purta în mantie roşie, roşul - purpura - fiind însemnul puterii împăratului bizantin. După răscoala Asăneştilor împotriva imperialilor (1186), Ioan Asan I (unul dintre cei trei fraţi vlahi conducători ai răscoalei) s-a căsătorit cu Măria, fiica ultimului împărat de la Cerven, iar cetatea a intrat în componenţa noului ţarat. Numele Măriei mai este redat în unele scrieri slavone prin Moria. Ioan Asan şi toţi cei care i-au urmat la domnie, în Tîrnovo, până la sfârşitul împărăţiei vlaho-bulgare, au purtat nu doar cizme şi tunică de culoare roşie, asemenea împăraţilor romei, ci şi mantia roşie a tatălui Măriei, împăratul de la Cerven, după cum se poate vedea şi în Evangheliarul ţarului Ioan Alexandru, ginerele lui Basarab I.

Într-o scriere apocrifă slavă, din secolul al XI-lea - Povestire despre proorocul Isaia - se spune că această vestită cetate a tracilor ar fi fost rezidită de către împăratul Ghega, poreclit Otdelean (cel cu ţară aparte, în traducere), iar Sinodiconul lui Borilă face pomenire de trei mitropoliţi ai Cervenului. Din 1965, de când se sapă organizat la cetatea Împăratului Roşu, a început să prindă contur o adevărată capitală valahă uitată: ruinele a două mitropolii, a 15 biserici, a zeci de palate, străzi şi fortificaţii nesfârşite.

În 1388, Cervenul a fost cucerit de către turci, prin incendiere, după cum grăieşte cronica lui Mehmed Neşri. Lipsită de apă, cetatea de pe stâncă a ars asemenea unei uriaşe torţe, zile şi nopţi la rând, sub privirile pline de resemnare ale sutelor de călugări din sihăstria ctitorită odinioară de Roşu Împărat în „craterul” de la Ivanovo, din apropiere. Mulţi dintre locuitorii oraşului însă, de foarte mulţi ani, porniseră în bejanie, temându-se de continua ameninţare otomană (Cervenul mai fusese incendiat în două rânduri, la scurte intervale). În special negustorii şi meşteşugarii au căutat locuri mai sigure. După unele izvoare, o parte dintre aceştia s-au aşezat lângă vechea cetate Sexaginta Prista, denumind noua aşezare Ruşi (sosiţi din cetatea lui Roşu), astăzi Ruse; alţii au mers mai departe, la nord de Dunăre, stabilindu-se într-un mic târg de pe râul Vedea care, în scurtă vreme, a cunoascut o ascensiune rapidă şi a preluat numele lor - Ruşii de Vede.

Prima menţiune documentară clară a oraşului este făcută însă în anul 1385, când doi cunoscuţi călători germani, Peter Sparnau şi Urlich von Tennstadt, în drumul de întoarcere de la Ierusalim, au făcut un popas la Russenart şi au scris despre acest oraş în jurnalul lor de călătorie. Traducând pluralul de la „Ruşi” în limba germană, rezulta cuvântul Russen, la care pelegrinii germani au adăugat sufixul „art”, reprezentând primele litere ale cetătii fortificaţiei Arcinna sau Artina de pe Limes Transalutanus (Valul lui Traian), menită a apăra oraşul ce se dezvoltase între dealul de la apus (parte a limesului) şi „Apa Vânătă” Vedea.

A doua menţiune documentară este la 1394, odată cu împărţire administrativă a ţării, realizată în vremea domniei lui Mircea cel Bătrân, când aşezarea devine reşedinţa judeţului Teleorman, statut de care oraşul se va bucura mai bine de 400 de ani. În acest răstimp, Russenartul (sau „Ruşii de Vede”, cum i se mai spunea în secolele trecute) este participant activ la toate marile evenimente din istoria frământată a poporului român.

Cronologie

Era deja reşedinţă judeţului Teleorman. Cezar Bolliac afirmă că Mihai Viteazul a dăruit moşia Ruşii de Vede călăraşilor săi de acolo.

Au fost emise acte de închinare la 2 iunie 1768 şi 15 ianuarie 1769. În urma acestei măsuri abuzive va începe o lungă luptă a roşiorenilor contra egumenilor mănăstirii care va dura până în 1864.

Este ocupat definitiv şi incendiat de turci.

Ca urmare a crescut rolul oraşelor porturi. Pentru curmarea epidemiilor s-au infiinţat carantine pe Dunare în judeţul Teleorman la Zimnicea.

Aici se practicau 20 de meserii în care lucrau 193 de persoane.În oraş îşi desfăşurau activitatea 42 bacari,17 cojocari,17 cismari,15 căldărari,14 boiangii, etc.

Locuitorii din Măgurele fac repetate cereri de Divan pentru a li se permite înfiinţarea unui oraş liber în cadrul judeţului Olt din care făceau parte.

Hotărârea este luată prin decizia Departamentului Treburilor din 1454 şi respectiv 1455 (cea pentru Teleorman).

Tot în 1838 se elaborează “Proiectul pentru găzduirea reşedinţei Teleormanului la slobodul oraş Turnu”. Este aprobat de domnitorul Alexandru Ghica la 17 iulie 1838. Locuitorii oraşului Turnu proveneau din 13 localităţi: Magurele 68, Flamînda 19, Odae 13, Caracal 6, Bucureşti 5, Alexandria 2, Ruşi 1, etc.

Geografie

Străvechiul Russenart a luat fiinţă în inima Câmpiei Române şi în centrul Teleormanului istoric, între coline domoale şi pâlcuri rămase din vestita Pădure Nebună (a Teleormanului), ce a dat numele acestui ţinut. O aşezare urbană campestră, dar cu împrejurimi incredibil de pitoreşti şi cu tradiţii seculare, ce dau farmec, lumină şi o anumită intimitate acestor locuri, de intensă trăire spirituală. Russenartul multicentenar sau municipiul Roşiorii de Vede (aşa cum este denumit oficial în zilele noastre) s-a dezvoltat pe malul drept al râului Vedea şi este străbătut de pârâul Bratcov în partea sa de sud şi de vest. La mai puţin de 50 Km de oraş, întâlnim apele Oltului şi Dunării. Municipiul Roşiorii de Vede se află totodată la 100 km de Bucureşti, la 100 Km de Craiova şi tot la 100 Km de Piteşti şi Târgovişte, la câte 80 Km de Giurgiu şi Slatina, şi este singurul centru polarizator de importanţă naţională al judeţului Teleorman. Este legat în mod direct, prin şosele moderne şi magistrale feroviare, de mai toate marile oraşe din jumătatea de sud a ţării, dar şi din Ardeal şi Banat, printre care: Bucureşti, Craiova, Drobeta Turnu Severin, Lugoj, Timişoara, Râmnicu Vâlcea, Sibiu, Târgu Jiu, Deva, Cluj, Alba Iulia, Slatina, Giurgiu sau Piteşti, dar şi de oraşe mai mici, cum ar fi Alexandria (actuala reşedintă a judeţului stabilită de regimul comunist), Turnu Măgurele, Zimnicea, Caracal, Dragăneşti-Olt, Videle sau Costeşti. Are toate condiţiile pentru a deveni unul din cele mai puternice centre urbane,economice şi culturale din Muntenia, în eventualitatea ca dezvoltarea viitoare a acestei părti a ţării va fi gândită pe criterii de adevăr istoric, cultural, social, dar şi de eficienţă economică.

Municipiul Roşiori se găseşte la întretăierea paralelei de 44*07’ latitudine nordică cu meridianul de 25* longitudine estică şi se mărgineşte la vest cu comuna Măldăieni, la sud cu comunele Peretu şi Troianu, la est cu comuna Vedea şi comuna Drăgăneştii de Vede, iar la nord cu comuna Scrioaştea, aşezări de care este legat economic, cultural, tradiţional şi social şi care, în viitorii ani, ar putea fi incluse în teritoriul municipiului.

Municipiul de azi s-a dezvoltat într-un loc de important trafic comercial datorat trecerii pe aici, încă din cele mai vechi timpuri, a unor importante drumuri, ca “drumul lui Traian” şi “drumul oii”. Aceste căi de comunicaţie legau Ardealul de Dunăre şi se intersectau aici cu alte drumuri paralele cu fluvial – drumurile “ţintei” şi “olacului”, motiv pentru care localitatea a fost cunoscută, încă de la prima sa atestare documentară, sub forma de târg.

Relieful teritoriului pe care îl ocupa municipiul Roşiorii de Vede, după harta hipsometrică a Atlasului geografic, este caracteristic parţii de vest-centrală a Câmpiei Române despărţită aici, de valea râului Vedea, în două compartimente: Găvanul Burdea – la răsărit şi Câmpia Boian – la apus.

În zona Roşiorii de Vede, pe malul drept al râului care completează numele oraşului, relieful se încadrează în caracteristicile Câmpiei Boian. Terenul este neted, cu o înclinare generală de la nord-vest spre sud-est, aproape imperceptibilă în oraş, localitatea fiind desfasurată ca o fâşie îngustă, perpendicular pe direcţia generală de inclinare a solului.

Câmpia din jurul oraşului este fragmentată de văile râurilor Vedea, Bratcov şi Urlui. Intravăile sunt înguste, având lăţimea de numai 300–1000 m între Vedea şi Bratcov, sau 2-2.5 km între Bratcov şi Urlui.

Cea mai mare parte a caselor din oraş sunt aşezate în lunca înaltă a râului Vedea, la altitudinea absolută de 82.5 m, dar circa 1/7 din locuinţe şi cea mai mare parte a întreprinderilor industriale s-au ridicat pe vechea terasă vestică a râului, pana la altitudinea de 99 m atingând nivelul câmpiei care domina oraşul.

Din punct de vedere geologic, teritoriul oraşului se suprapune pe unitatea din faţa Carpaţilor, denumită Platforma Moesica. La suprafaţă întâlnim depozite cuaternare formate din aluviuni constituite din maluri, nisipuri şi pietrişuri ce corespund holocenului. Urmeaza apoi, spre adâncime, depozite ale unui regim marnos (marne cu intercalaţii nisipoase, argile, nisipuri şi pietrişuri) care s-au depus într-un regim lacustru din pleistocenul mijlociu. Aceste structuri se suprapun stratelor de Frateşti – formaţiune întâlnită pe întreg teritoriul judeţului Teleorman. Ele sunt cosntituite în partea superioară din nisipuri fine, iar la bază din piet.

Împrejurimi:La aproximativ 25 km nord de oraşul Roşiorii de Vede, în satul Plopi, comuna Beuca, se află cel mai bătrîn stejar din România, mărturie vie a Pădurii Nebune de odinioară.

Lectură suplimentară

Roşiorii de Vede (27.416 loc.) · Turnu Măgurele (24.722 loc.)

Videle (11.508 loc.) • Zimnicea (14.058 loc.)

Băbăiţa · Balaci · Beciu · Beuca · Blejeşti · Bogdana · Botoroaga · Bragadiru · Brânceni · Bujoreni · Bujoru · Buzescu · Călineşti · Călmăţuiu · Călmăţuiu de Sus · Cervenia · Ciolăneşti · Ciuperceni · Conţeşti · Cosmeşti · Crângu · Crevenicu · Crângeni · Dideşti · Dobroteşti · Dracea · Drăcşenei · Drăgăneşti de Vede · Drăgăneşti-Vlaşca · Fântânele · Frăsinet · Frumoasa · Furculeşti · Gălăteni · Gratia · Islaz · Izvoarele · Lisa · Liţa · Lunca · Măgura · Măldăeni · Mârzăneşti · Mavrodin · Mereni · Moşteni · Nanov · Năsturelu · Necşeşti · Nenciuleşti · Olteni · Orbeasca · Peretu · Piatra · Pietroşani · Plopii-Slăviteşti · Plosca · Poeni · Poroschia · Purani · Putineiu · Rădoieşti · Răsmireşti · Săceni · Saelele · Salcia · Sârbeni · Scrioaştea · Scurtu Mare · Seaca · Segarcea-Vale · Sfinţeşti · Siliştea · Siliştea Gumeşti · Slobozia Mândra · Smârdioasa · Stejaru · Ștorobăneasa · Suhaia · Talpa · Tătărăştii de Jos · Tătărăştii de Sus · Țigăneşti · Traian · Trivalea-Moşteni · Troianul · Uda-Clocociov · Vârtoape · Vedea · Viişoara · Vităneşti · Zâmbreasca

▾   ▾   ▾   show more   ▾   ▾   ▾

Local News

Unitati

KARPATIKA INVEST

KARPATIKA INVEST

MATEUS GROUP

MATEUS GROUP

II Oancea George Iulian

II Oancea George Iulian

Topro

Topro

CABINET MEDICAL DR TUDOR VIOREL CONSTANTIN

CABINET MEDICAL DR TUDOR VIOREL CONSTANTIN

CJP Casa Judeţeană de Pensii Teleorman CABINETUL TERITORIAL ROSIORI DE VEDE

CJP Casa Judeţeană de Pensii Teleorman CABINETUL TERITORIAL ROSIORI DE VEDE

CENTRUL DE REPRODUCTIE SI SELECTIE A ANIMALELOR contabilitat

CENTRUL DE REPRODUCTIE SI SELECTIE A ANIMALELOR contabilitat

ORIZONT IMPEX

ORIZONT IMPEX

SUPERGLOBUS COM

SUPERGLOBUS COM

Prodomus

Prodomus

TRANSPORT RESTCOM

TRANSPORT RESTCOM

Bursumac Impex

Bursumac Impex

Stiinta • Azi Am Invatat

Oferte promovate • ad.info.ro