Suceava, Suceava

căutare

Suceava, Suceava

Suceava (în germană Suczawa) este municipiul de reşedinţă al judeţului cu acelaşi nume, Bucovina, România. Localitatea se află în sudul regiunii istorice Bucovina (cu excepţia cartierului Burdujeni). Oraşul este situat în Podişul Sucevei, pe cursul râului cu acelaşi nume, la 21 km distanţă de vărsarea în Siret.

Municipiul Suceava este unul dintre cele mai vechi şi importante oraşe ale României si este tranzitat de drumul european E85 (DN2), care asigură legătura rutieră cu Bucureşti, faţă de care se află la 432 km. Magistrala CFR 500 străbate oraşul, care este nod feroviar, de aici desprinzându-se linia ferată către Transilvania.

Suceava se numără printre cele mai vechi şi mai importante aşezări ale României. A fost atestată documentar în anul 1388, în vremea în care domn al Moldovei era Petru al II-lea Muşat, cel care a mutat capitala de la Siret la Suceava. A îndeplinit rolul de capitală a Principatului Moldovei timp de aproape două secole, până în 1565. Istoria aşezării se leagă de numele câtorva dintre cei mai cunoscuţi voievozi ai Moldovei, precum Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare şi Petru Rareş. Între 1774 şi 1918, Suceava a fost un oraş în Imperiul Austriac (ulterior Austro-Ungaria), făcând parte din Regatul Galiţiei şi Lodomeriei şi Ducatul Bucovinei. În această perioadă, a îndeplinit rolul de localitate de frontieră austro-ungară cu Regatul României.

În secolul al XX-lea, oraşul se extinde prin înglobarea localităţilor limitrofe Burdujeni şi Iţcani, devenite cartiere. În perioada comunistă, are loc un amplu proces de industrializare a Sucevei, a cărei populaţie creşte de peste zece ori.

Suceava a primit rangul de municipiu în anul 1968. La recensământul din 2011, avea o populaţie de 92.121 de locuitori, fiind al 23-lea cel mai mare centru urban al României.

Geografie

Municipiul Suceava se află în extremitatea nord-estică a României, în Podişul Sucevei, subdiviziune a Podişului Moldovei, la o altitudine medie de 325 metri. Localitatea se găseşte la intersecţia drumurilor europene E85 şi E58, la distanţele de 432 km pe şosea şi 450 km pe calea ferată de capitala ţării, Bucureşti.

Luând Cetatea de Scaun a Sucevei ca punct de reper, zona Sucevei poate fi localizată după coordonatele 47°39′5″ latitudine N şi 26°15′20″ longitudine E.

Municipiul Suceava este reşedinţa şi totodată cel mai mare centru urban al judeţului cu acelaşi nume, fiind localizat în partea central-estică a sa. Localitatea a fost declarată municipiu în anul 1968, fiind cel mai vechi municipiu dintre cele cinci care se găsesc pe teritoriul judeţului Suceava: Suceava (1968), Fălticeni, Rădăuţi, Câmpulung Moldovenesc (1995) şi Vatra Dornei (2000). De asemenea, Suceava reprezintă de departe principalul centru economic, social, politic şi cultural al judeţului.

Oraşul (cu excepţia cartierului Burdujeni) se află în regiunea istorică Bucovina, fiind localitate de frontieră austro-ungară şi al doilea centru urban al Bucovinei ca mărime şi importanţă după capitala Cernăuţi.

Localitatea este situată pe cursul râului Suceava, afluent de dreapta al Siretului, la distanţa de 21 km de vărsarea în Siret (lângă oraşul Liteni) şi 149 km de locul de izvorâre (Masivul Lucina din Obcina Mestecănişului). Râul separă vechiul oraş Suceava de cartierele suburbane Burdujeni şi Iţcani şi a determinat în timp configuraţia neobişnuită a reliefului urban al Sucevei, care include zone de deal (cu platouri şi versanţi), zone de luncă şi două crânguri: Zamca şi Șipote (ambele localizate în graniţele oraşului).

Municipiul Suceava este situat în platforma Suceava-Bosanci, parte componentă a Podişului Sucevei şi care face parte din Podişul Moldovei.

Aspectul caracteristic al reliefului Sucevei este cel al unui vast amfiteatru, cu deschidere spre valea râului Suceava, cu înălţimea maximă de 435 metri (dealul Țarinca) şi cea minimă de 270 metri (în zona albiei râului Suceava).

Trăsăturile generale ale reliefului sunt în mare parte o consecinţă a litologiei şi a structurii monoclinale. Litologia este dominată de depozitele sarmaţiene care reflectă regimul de platformă cu succesiuni de straturi argilonisipoase, marne, gresii şi calcare oolitice.

Relieful din zona oraşului şi din împrejurimi este foarte variat, cu o fragmentare sub formă de platouri, coline (cueste) şi dealuri (Zamca – 385 metri; Viei – 376 metri; Mănăstirii – 375 metri; Țarinca – 435 metri) separate de văile râurilor şi pârâurilor: Suceava, Șcheia, Târgului, Bogdana, Mitocu şi Morii.

Orientarea generală a interfluviilor, cât şi a văii Sucevei este nord-vest – sud-est, conform structurii geologice cu caracter monoclival. Pantele reliefului se prezintă destul de variat. Majoritatea lor, aproximativ 60% din suprafaţa teritoriului, sunt sub 3°, 25% din teritoriu cuprinde pante între 3° şi 10°, iar 15% din teritoriu are pante peste 10°.

Teritoriul judeţului Suceava aparţine în întregime bazinului hidrografic al Siretului. Râul Suceava, principala apă curgătoare din perimetrul municipiului cu acelaşi nume, creează în dreptul oraşului o albie largă, un culoar de 1,5 km lăţime, în cea mai mare parte neinundabil, ca urmare a măsurilor de îndiguire şi protejare a întregului spaţiu afectat zonei industriale şi de agrement. De-a lungul timpului, râul Suceava a suferit deplasări succesive către sud şi sud-vest, lăsând în partea opusă vechi albii sub formă de terase.

Un rol important atât în evoluţia văii principale, cât şi a celor afluente l-au avut procesele geomorfologice de modelare a versanţiior. Râul Suceava primeşte pe partea dreaptă pâraiele Șcheia şi Târgului, cu versanţi asimetrici, iar pe stânga Mitocu, Bogdana şi Morii. Apele stătătoare, sunt, în general, puţin răspândite, ele fiind recente creaţii artificiale (lacul de acumulare de la Dragomirna, iazurile de la Feteşti, Moara, Buneşti sau Siminicea).

În fundamentul oraşului, la adâncimea de 1500 metri, se găseşte scufundată marea unitate geostructurală a Platformei Ruse, acoperită de depozite sedimentare necutate, de vârstă paleozoică, mezozoică şi terţiară, cele mai noi straturi care alcătuiesc relieful actual fiind de vârstă sarmatică şi cuaternară.

Structurile depozitelor sarmatice (gresii şi calcare oolitice) reflectă regimul de platformă. Straturile sunt necutate, cu o uşoară înclinare sub 1° de la nord-vest către sud-est. În zona vetrei oraşului relieful este şi mai nou, el fiind în întregime de vârstă cuaternară.

Râul Suceava a constituit agentul principal de modelare al reliefului. Structura geologică de platformă se reflectă în mod evident în relief prin formarea de creste, văi subsecvente (Șcheia, Târgului), văi cu caracter reconsecvent (Suceava) şi prin platouri şi coline cu caracter structural (zona Mănăstirea Zamca, zona Cetatea de Scaun a Sucevei) şi cu aspect etajat.

Solurile din raza oraşului intră, în general, în categoria celor de silvostepă, solurile cernoziomice levigate fiind specifice zonei. Aceste soluri par o formă relictă, corespunzătoare unei epoci mai secetoase din trecut, dat fiind faptul că sunt soluri tipice de silvostepă. Ele sunt cele mai fertile soluri din zonă, folosite la cultura cartofului, sfeclei de zahăr şi a cerealelor.

Pe terasele superioare ale Sucevei se găsesc soluri cenuşii de pădure, cu o fertilitate mai scăzută. În lunca Sucevei există soluri aluvionare, formate din depozite fluviale de pietriş şi nisip, utilizate, în parte, pentru cultura legumelor şi a cartofului.

Teritoriul oraşului Suceava ca şi întreg teritoriul României se află sub incidenţa maselor de aer care determină anumite caracteristici în inducţia fenomenelor meteorologice şi climatice.

În împrejurimile oraşului se găseşte atât vegetaţie specifică zonei dealurilor, cât şi cea caracteristică zonei de luncă. Suceava şi teritoriul înconjurător aparţin în întregime zonei pădurilor de foioase care, mult reduse în decursul vremurilor, au căpătat un aspect discontinuu. În prezent, din vechiul codru au rămas împădurite doar masivul Dragomirna şi dealul Ciungilor-Ilişeşti.

Subarboretul acestor păduri este format din lemn câinesc (Ligustrum vulgare), măceş (Rosa canina), sânger (Cornus sanguinea), corn (Cornus mas), alun sălbatic (Corylus colurna), soc (Sambucus nigra) etc. Răspândirea în trecut a pădurilor este atestată şi de o serie de fitonime ca: Dumbrăveni, Ipoteşti, Lisaura, Plopeni, Salcea, Tişăuţi şi altele.

Vegetaţia de luncă a Sucevei cuprinde plante hidrofile lemnoase (salcie, răchită, plop, arin) şi ierboase (rogoz, pipirig, izmă, piciorul cocoşului etc). Pe teritoriul municipiului şi în împrejurimi se găsesc şi plante rare, veritabile monumente ale naturii, ocrotite de lege. Astfel, la circa 9 km de oraş şi la 1 km lateral de drumul european E85 se află rezervaţia floristică Ponoare unde există dediţei (Pulsatilla patens şi Pulsatilla montana), ruşcuţa de primăvară (Adonis vernalis), frăsinei (Dictamnus albus), stânjenei (Iris coespitosa şi Iris sibirica), bulbuci (Trolius europaeus) etc.

Tot în apropiere de Suceava, la 6 km de oraş, pe teritoriul comunei Moara, se află rezervaţia floristică de la Frumoasa, mai mică decât cea de la Ponoare, cu specii asemănătoare, dar şi cu alte plante rare, printre care vineţelele (Centaurea marclialliana).

În Parcul Profesor Ioan Nemeş din centrul oraşului, lângă clădirea Muzeului de Știinţele Naturii, se află un exemplar de fag roşu (Fagus sylvatica v. antropurpurea).

Pătura erbacee specifică zonei cuprinde în special pirul (Agropyron brandzae) şi iarba grasă (Portulaca oleracea). De asemenea, se bucură de condiţii bune de dezvoltare cerealele, plantele tehnice şi legumele. În lunca Sucevei există o zonă cu sere, care ocupă o suprafaţă destul de însemnată, iar pe versanţii dealurilor din împrejurimi se află de livezi cu pomi fructiferi.

Diversitatea condiţiilor fizico-geografice din zonă se reflectă şi în cadrul lumii animale prin varietatea de mamifere, mai ales ierbivore, precum şi prin numeroasele păsări.

În pădurea de la Pătrăuţi trăieşte o colonie de cerbi (Cervus elaphus), iar în cea de la Mihoveni sunt mulţi fazani (Phasianus colchicus). Interes cinegetic în zonă mai prezintă iepurele (Lepus europaeus), căprioara (Capreolus capreolus), vulpea (Canis vulpes) şi mistreţul (Sus scrofa), care populează pădurile din apropiere.

Dintre păsări predomină grangurul (Oriolus oriolus), botgrosul (Coccothraustes coccothraustes) şi sitarul (Scolopax rusticola).

Apele din zonă sunt populate cu mreană (Barbus jluviatilis), clean (Leuciscus cephalus), lipan (Thymolus thymolus), scobar (Chonarostoma nasus) şi crap (Cyprinus carpio).

Istorie

Teritoriul actualului oraş Suceava şi împrejurimile sale au fost locuite, aşa cum atestă cercetările arheologice, din timpuri străvechi, începând chiar din paleolitic. În secolele al II-lea şi al III-lea exista aici o aşezare a dacilor liberi, descoperirile arheologice relevând şi puternice influenţe romane.

În epoca migraţiei şi în secolele următoare populaţia autohtonă a continuat să vieţuiască pe aceste meleaguri, iar la sfârşitul secolului al XIV-lea, Suceava este menţionată drept capitală a Moldovei.

Cetatea Sucevei (u gorodea Soceavea') este menţionată pentru prima dată într-un document din 10 februarie 1388 al voievodului moldovean Petru al II-lea Muşat (1375-1391), în care este vorba de împrumutul (3.000 de ruble de argint frâncesc) cerut de regele Poloniei, care a oferit drept garanţie de restituire a banilor provincia Pocuţia. Documentul se încheie cu textul „... Și s-a scris cartea în Cetatea Sucevei, luni, în întâia săptămână a Postului sub pecetea noastră, în anul naşterii Domnului 1388”. Cetatea este menţionată şi în alte documente moldoveneşti din 1393 şi 1395.

Începând cu domnia lui Petru al II-lea Muşat, Cetatea Sucevei devine principala cetate de scaun a Țării Moldovei, această funcţie îndeplinind-o şi în vremea lui Aron Vodă (1592-1595), Ștefan Răzvan (1595) şi a Movileştilor. Odată cu Alexandru Lăpuşneanu (1552-1561, 1564-1568), reşedinţa domnească este mutată la Iaşi. Anul mutării reşedinţei este 1565.

Lângă oraş s-au aflat două cetăţi: una mai veche la Șcheia, alta puţin mai nouă, care există şi astăzi. Între cele două se dezvoltă, încă din prima parte a secolului al XIV-lea, oraşul Suceava. Cetatea Șcheia, una dintre cele mai vechi cetăţi din Moldova, dar cu o existenţă scurtă, a fost dărâmată în timpul lui domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432). Cetatea de Scaun a Sucevei, existentă şi în prezent, a avut timp de trei secole un rol important în viaţa politică a Moldovei.

În Evul Mediu, oraşul este populat cu români, dar şi cu germani, maghiari şi armeni, ultimii având dreptul de a-şi alege un şoltuz propriu (ce purta numele de „voit”).

Din Suceava, Alexandru cel Bun conduce ţara timp de 32 de ani, mărind cetatea şi întărindu-i zidurile. În 1401, aici se stabileşte şi Mitropolia Moldovei. Rolul de catedrală mitropolitană este îndeplinit de Biserica Mirăuţi (în perioada 1402-1522), iar ulterior de Biserica Sfântul Gheorghe din cadrul actualei Mănăstiri Sfântul Ioan cel Nou.

În 1408, Alexandru cel Bun acordă privilegii negustorilor lioveni, iar oraşul Suceava este menţionat ca unul dintre locurile de depozitare a postavului, precum şi a unor mărfuri de export ale Moldovei.

Epoca de apogeu avea să fie însă în timpul lui domniei lui Ștefan cel Mare (1457-1504). În vara anului 1476, Mahomed al II-lea Cuceritorul îşi încearcă norocul sub zidurile cetăţii, dar rezistenţa moldovenilor îl sileşte să se retragă. Ștefan cel Mare făcuse din Suceava un fel de creier al sistemului său de apărare. În 1497, 21 de zile şi nopţi în şir, tunurile leşilor au bătut în ziduri, dar acestea au rămas neclintite. Niciodată cetatea n-a fost cucerită prin forţa armelor.

La 21 mai 1600, oastea lui Mihai Viteazul intră fără luptă în cetate, iar la 26 mai, Ioan Capturi, noul pârcălab al Sucevei, jură credinţă marelui voievod care se intitulează „domn al Țării Româneşti şi Ardealului şi a toată Țara Moldovei.” După mutarea capitalei Moldovei la Iaşi în 1565, asupra oraşului se aşează vremuri grele, localitatea intrând tot mai mult în anonimat.

În 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia şi Rusia (1768-1774), Austria primeşte o parte din teritoriul Moldovei, în care se află şi Suceava (graniţa cu România trecea chiar pe la sud-est de oraş).

Timp de un secol şi jumătate acest teritoriu face parte din Imperiul Habsburgic (ulterior Austro-Ungaria), primind numele de Bucovina. Suceava este al doilea oraş ca mărime şi ca importanţă al Bucovinei, după capitala Cernăuţi. De asemenea, în această perioadă, Suceava îndeplineşte rolul de localitate de frontieră austro-ungară.

La sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, oraşul cunoaşte o perioadă de modernizare şi dezvoltare, ce transformă vechiul târg medieval, intrat în anonimat după pierderea statutului de capitală a Moldovei, într-un oraş important şi modern din cadrul Ducatului Bucovinei.

Perioada de înflorire urbană a Sucevei se produce în timpul mandatului lui Franz Des Loges (1846-1914), om politic austriac din Bucovina. El a îndeplinit funcţia de primar al Sucevei timp de aproape un sfert de secol, între 1891 şi 1914. În această perioadă sunt construite o serie de clădiri pentru instituţiile locale, care schimbă peisajul localităţii. O parte dintre aceste edificii există şi în prezent, în ele funcţionând: Prefectura şi Consiliul Judeţean Suceava (Palatul Administrativ orăşenesc, finalizat în 1903-1904 şi în care iniţial erau adăpostite administraţia oraşului, poliţia, pompierii, o casă de economii şi muzeul de istorie), Muzeul Bucovinei (iniţial sediul Căpităniei Districtuale, datând din 1902-1903), Colegiul Naţional „Ștefan cel Mare” (Gimnaziul greco-oriental, construit între 1893-1895 pe locul vechii Pieţe de lemne), Spitalul Vechi (Casa publică generală a bolnavilor din Suceava, construită în perioada 1891-1903), vechea Uzină de Apă a Sucevei.

În anul 1895, primarul Franz de Loges contractează un împrumut de 1,5 milioane de coroane pentru electrificarea oraşului, construcţia canalizării, a unui apeduct şi îndiguirea râului Suceava. În anul 1908 este pusă în funcţiune Uzina electrică, construită de Societatea Unificată de Electricitate din Viena. Este introdus în oraş iluminatul public electric, instalându-se stâlpi metalici din zăbrele, cu lampadare. În 1912 este dată în folosinţă Uzina de apă, concomitent cu reţeaua publică de aducţiune, alimentare cu apă şi canalizare pentru ape reziduale. De asemenea, sunt pavate pentru prima dată străzile oraşului.

Franz Des Loges are un rol important şi în plan cultural. El sprijină procesul de restaurare şi punere în valoare a unor monumente istorice reprezentative, coordonat de arhitectul austriac Karl Romstorfer. În cadrul acestui proiect, se realizează lucrări de consolidare a ruinelor Cetăţii de Scaun, se restaurează Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou şi Biserica Mirăuţi. În ianuarie 1900, se constituie Societatea „Muzeul orăşenesc din Suceava” (în prezent Muzeul Bucovinei).

După izbucnirea Primului Război Mondial, foarte mulţi bucovineni fug în Moldova şi se înrolează în armata română. La data de 28 noiembrie 1918 are loc Unirea Bucovinei cu România. Astfel, Suceava trece sub administraţie românească. În perioada interbelică, oraşul este reşedinţa judeţului Suceava (compus din trei plăşi). În 1926, localitatea Burdujeni, ce avea administraţie separată până atunci, devine parte componentă a oraşului. Ulterior, acelaşi lucru se petrece şi cu fostul sat Iţcani, transformat în cartier al Sucevei după al Doilea Război Mondial.

După instaurarea regimului comunist în România, oraşul intră într-o perioadă de industrializare masivă. Transformările din perioada comunistă schimbă complet aspectul fostului târg bucovinean. Astfel, centrul localităţii este sistematizat, în locul multor dintre vechile clădiri, apărând blocuri de locuinţe şi construcţii noi. Începând cu anul 1959, în zona din lunca râului Suceava, între Burdujeni şi oraşul vechi, sunt deschise câteva dintre marile unităţi industriale ale oraşului. Ramurile industriei se diversifică şi apar cartiere noi cu ansambluri de locuinţe: Areni, George Enescu, Cuza Vodă, Zamca, Obcini etc.

După Revoluţia din decembrie 1989, rând pe rând, fabricile oraşului se închid sau îşi reduc considerabil activitatea. Caracterul preponderent industrial al localităţii este înlocuit de unul comercial. În 2010, Suceava este oraşul din România cu cea mai mare densitate de spaţii comerciale raportat la numărul de locuitori.

Stema actuală a municipiului Suceava se compune dintr-un scut albastru, încărcat cu o cetate crenelată, de argint, dotată cu ferestre, aşezată pe o câmpie verde. În faţa cetăţii, Sfântul Gheorghe ecvestru (cal alb), nimbat de aur, purtând mantie, brâu şi cizme roşii, străpunge cu o lance de aur balaurul negru. În şef se află capul de bour având o stea cu cinci raze între coarne, flancat în dreapta de o stea cu opt raze, iar în stânga, de o semilună, toate de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, formată din şapte turnuri crenelate.

Stema localităţii simbolizează vechea Cetate de Scaun a Sucevei, al cărei patron era Sfântul Gheorghe, cel care reprezenta în epocile feudală şi modernă purtătorul de biruinţă al creştinătăţii. Prezenţa sa pe scutul stemei Sucevei evocă faptul că oraşul s-a remarcat în lupta anti-otomană. Coroana murală cu şapte turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu şi este reşedinţă de judeţ. Deasupra coroanei murale este figurat un cap de bour cu gât şi cu o stea între coarne, ceea ce evocă faptul că această urbe a fost în trecut capitala Moldovei.

Stema din perioada interbelică a oraşului Suceava avea cetatea figurată diferit. Astfel, ea era de culoare roşie, avea şapte turnuri şi era dotată cu ferestre negre. Sfântul Gheorghe şi balaurul erau reprezentaţi la fel ca pe stema actuală. Capul de bour din şef nu exista, iar coroana murală de argint ce timbra scutul avea doar cinci turnuri, fapt ce semnifica că localitatea avea rangul de oraş şi era reşedinţă de judeţ.

Stema din perioada regimului comunist, aprobată în anul 1972, era formată dintr-un scut tăiat, împărţit în două cartiere orizontale. În cartierul superior, în câmp albastru, era reprezentată în argintiu poarta Cetăţii Sucevei, cu două bastioane crenelate. Deasupra cetăţii, în auriu, era redată stema Moldovei (cap de bour cu stea între coarne, flancat de semilună şi soare). În cartierul inferior, în câmp roşu, era reprezentată silueta Casei de Cultură din Suceava, în auriu, cu detalii negre. În partea centrală a stemei era aşezat un scut mai mic având stema Republicii Socialiste România, pe un fond format în partea stângă de steagul Partidului Comunist Român, iar în dreapta de steagul ţării. Denumirea municipiului era înscrisă cu litere de aur pe o eşarfă roşie, în afara scutului, la baza acestuia.

Cartiere şi prezentare generală

Cartierul Obcini este situat în partea sud-vestică a municipiului şi se învecinează la nord-est cu cartierul George Enescu, de care este despărţit de Calea Obcinilor. În partea de vest, Obcini se învecinează cu satul Sfântu Ilie, care aparţine de comuna Șcheia. Denumirea cartierului se trage de la amplasarea sa, adică pe Obcinele Sucevei.

Obcini este un cartier în mare parte de blocuri, având şi câteva zone de case (în special părţile limitrofe din nordul cartierului). Este cel mai nou cartier sucevean de blocuri dintre cele construite în perioada comunistă de urbanizare, fiind neterminat în momentul Revoluţiei din decembrie 1989. În imediata vecinătate a Obcinilor au fost construite după 2000 două centre comerciale: Metro şi Galleria (care a funcţionat în perioada 2009-2013).

Cartierul George Enescu este situat în partea sud-vestică a municipiului şi se învecinează cu Obcini la sud-vest şi cu Areni, Mărăşeşti şi Zamca la est şi nord-est. A fost construit în perioada anilor '70 ai secolului al XX-lea în jurul bulevardului cu acelaşi nume (principala axă rutieră care îl străbate).

George Enescu este un cartier de blocuri, fiind zona cu cea mai mare densitate a populaţiei din municipiul Suceava. Conţine o parte dintre cele mai mari complexuri de locuinţe ale oraşului: „Belvedere”, „Șarpe”, „Curcubeul”, „Vapor”, „Mobila”, „Moto-Velo”, „Albina”. În partea sud-vestică a cartierului se găseşte Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava, iar în nord-est, complexul comercial Kaufland.

Zamca este amplasat pe dealul cu acelaşi nume, fiind cartierul sucevean aflat la cea mai mare altitudine. Se întinde în partea de nord a zonei centrale şi a cartierului Areni, până pe culmea dealului Zamca, care reprezintă limita de nord şi nord-est a cartierului.

Zamca este străbătută de Strada Mărăşeşti, pe direcţia nord-sud. Alte axe rutiere principale sunt: Bulevardul George Enescu şi străzile Mărăşti, Zamca, Grigore Ureche, Narciselor. Pe teritoriul cartierului Zamca, care este una dintre cele mai vechi zone ale oraşului, se găsesc două lăcaşuri de cult armeneşti din perioada medievală: Mănăstirea Zamca şi Biserica Sfântul Simion (sau Turnul Roşu). Legătura între aceste două monumente istorice este realizată de Strada Zamca, unde se află cimitirul armenesc al oraşului şi Capela Pruncul (1902).

Cartierul Areni este poziţionat între George Enescu (la vest), zona centrală (la est) şi Zamca (la nord), pe locul unde mai demult se afla oborul oraşului. Cartierul a fost construit între anii 1960 şi 1975, fiind o zonă preponderent cu blocuri, dar şi cu suprafeţe mari de spaţii verzi. Principalele căi rutiere care străbat zona sunt: Bulevardul 1 Mai şi străzile Universităţii, Mihai Viteazu şi Alexandru cel Bun.

În Areni se găsesc câteva instituţii şi obiective importante ale oraşului: Primăria Municipiului Suceava, Universitatea „Ștefan cel Mare”, Palatul de Justiţie (în prezent sediul Curţii de Apel, Tribunalului şi Judecătoriei Suceava), Policlinica Centrală Areni (deschisă în 1962), Direcţia Silvică, Spitalul Vechi (fostul Spital Districtual sau „Casa publică generală a bolnavilor din Suceava”), Institutul de Proiectări, Staţiunea de Cercetări Agricole, sediile Poliţiei judeţene şi municipale, Planetariul şi Observatorul Astronomic (inaugurat în 1982, fiind al treilea planetariu din ţară).

O suprafaţă considerabilă a cartierului este ocupată de Stadionul Areni, cea mai mare arenă sportivă a oraşului, inaugurată în 1963 şi extinsă în două etape: 1976-1977 (când s-au adăugat peluzele) şi 1980-1982 (când s-a construit tribuna a doua). În 2002 stadionul a fost modernizat, în prezent având o capacitate de circa 12.000 de locuri. De asemenea, în Areni există două parcuri: Vladimir Florea şi Universităţii (unde este amplasată o statuie realizată de sculptorul Ion Jalea).

Spre deosebire de majoritatea oraşelor, unde centrul este situat în mijlocul teritoriului intravilan al localităţii, fiind înconjurat de celelalte cartiere, Centrul Sucevei este dispus în partea sud-estică a oraşului. În partea de nord şi nord-vest, zona centrală se continuă cu cartierul Zamca, iar către vest cu cartierul Areni. În partea nord-estică a zonei centrale se află Hărbăria, unde relieful coboară (abrupt în unele locuri) către valea râului Suceava. Principalele artere rutiere care străbat zona centrală sunt: Bulevardul Ana Ipătescu şi străzile Ștefan cel Mare, Nicolae Bălcescu, Petru Rareş, Vasile Alecsandri, Curtea Domnească, Mihai Viteazu, Mitropoliei, Mirăuţi.

Centrul istoric al Sucevei a fost în mare parte demolat în anii '60 ai secolului trecut, în cadrul procesului de sistematizare din perioada comunistă, pe locul multor dintre vechile imobile ridicându-se blocuri de locuinţe. Cu toate acestea, câteva clădiri au supravieţuit până astăzi şi au statutul de monumente istorice şi de arhitectură: Hanul Domnesc (care găzduieşte Muzeul Etnografic şi reprezintă cea mai veche clădire civică din Suceava, ce s-a păstrat în întregime), clădirile în care funcţionează Muzeul de Știinţele Naturii, Muzeul Bucovinei, Colegiul de Artă „Ciprian Porumbescu”, Colegiul Naţional „Ștefan cel Mare”, Casa Polonă, Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera”, Casa Corpului Didactic „George Tofan”, Uniunea Sindicatelor, Sinagoga Gah.

Unul dintre cele mai reprezentative edificii vechi ale oraşului este Palatul Administrativ, sediul Consiliului Judeţean şi al Instituţiei Prefectului, construit între anii 1903-1904 în stil baroc. Faţă în faţă cu Palatul Administrativ se află monumentala Biserică Sfântul Ioan Nepomuk, ridicată în prima jumătate a secolului al XIX-lea de către comunitatea romano-catolică din Suceava. Edificiul religios este înconjurat de parcul central, amenajat pe locul unor foste grădini, reduse în a doua jumătate a secolului al XIX-lea ca urmare a dezvoltării oraşului. În prezent, parcul poartă numele fizicianului şi biologului Ioan Nemeş, originar din Suceava. În parcul central au fost amplasate busturile lui Ciprian Porumbescu (1933) şi Petru Rareş (1977), şi Monumentul eroilor suceveni (1965). Alte parcuri din zona centrală sunt: Parcul Drapelelor din apropierea Palatului de Finanţe, Parcul Trandafirilor de lângă Palatul de Justiţie şi Parcul Simion Florea Marian, amenajat în faţa casei în care a locuit folcloristul şi etnograful Simion Florea Marian, astăzi deschisă publicului ca spaţiu muzeal.

În perimetrul cuprins între actualele străzi Ștefan cel Mare, Nicolae Bălcescu, Ana Ipătescu şi Petru Rareş se află situl arheologic „Vechiul centru medieval al oraşului Suceava”. Aici se găseşte Curtea Domnească, construită la sfârşitul secolului al XIV-lea şi refăcută în timpul domniilor lui Ștefan cel Mare (1457-1504) şi Vasile Lupu (1634-1653). Curtea Domnească (ce includea şi Palatul Domnesc) a fost abandonată la sfârşitul secolului al XVII-lea, iar în prezent se află în ruine. În vecinătatea estică se întindea vechea zonă comercială a oraşului, astăzi demolată aproape în întregime. Aceasta se continua către Zamca cu zona armenească, care există în mare măsură şi în prezent.

În Centrul Sucevei se găsesc câteva lăcaşuri de cult ortodoxe ce datează din perioada medievală şi care reprezintă puncte de atracţie turistică: Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou (cu Biserica Sfântul Gheorghe, monument UNESCO), Biserica Mirăuţi (cel mai vechi edificiu religios al oraşului), Biserica Sfântul Dumitru (cu turnul-clopotniţă sau turnul lui Alexandru Lăpuşneanu, emblematic pentru oraş), Biserica Coconilor, Biserica Învierea Domnului, Biserica Sfântul Nicolae şi Biserica armenească Sfânta Cruce.

O parte dintre edificiile care au devenit reprezentative pentru Suceava au fost construite în perioada regimului comunist: clădirea în care a funcţionat Cinematograful „Modern” în perioada 1959-2010, iar astăzi găzduieşte Centrul Cultural „Bucovina”, palatul Casei de Cultură, proiectat de Nicolae Porumbescu şi construit între anii 1965-1969, clădirile Magazinului Universal şi Hotelului „Bucovina”, Complexul „Moda”, Poşta. În faţa Casei de Cultură a fost amenajată esplanada centrală, spaţiu urban ce poartă numele de Piaţa 22 Decembrie. După Revoluţia din 1989, în zona centrală au apărut câteva construcţii noi, între care sediile câtorva bănci (BCR, Bancpost, Banca Transilvania), clădirea în care îşi desfăşoară activitatea Parchetul, impunătorul edifiu al Palatului de Finanţe.

În estul şi sud-estul zonei centrale este amenajat Parcul Șipote-Cetate, cea mai întinsă zonă de agrement a municipiului, unde în anul 1977 a fost amplasat un monument emblematic pentru Suceava: Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare, aşezată pe un soclu masiv. Monumentul are 23 de metri înălţime, reprezentând cea mai mare lucrare de acest gen din ţară. În apropiere sunt localizate Cetatea de Scaun a Sucevei, Muzeul Satului Bucovinean (organizat în aer liber) şi Cimitirul Pacea.

Cartierul Hărbărie este poziţionat pe versantul nord-estic al dealului Zamca, către râul Suceava. Este un cartier cu case în majoritate vechi şi reprezintă o prelungire a centrului oraşului şi a Zamcii către nord-est, în zonele de pantă. În ciuda faptului că au fost realizate lucrări de consolidare în mai multe rânduri, Hărbăria este în continuare o zonă cu alunecări de teren.

Zona Hărbăriei se mai numeşte Iţcanii Vechi. Aici se află a doua biserică ca vechime a oraşului (după Mirăuţi), Biserica Adormirea Maicii Domnului.

Hărbăria se întinde de-a lungul Străzii Cernăuţi, veche arteră a oraşului care face legătura cu Iţcani (Iţcanii Noi), şi apoi se continuă cu şoseaua către Rădăuţi şi Siret. Tot pe aici trece varianta rutieră ce leagă direct cartierul Zamca cu valea Sucevei, cunoscută sub numele de „Serpentine” şi formată din străzile Mihail Kogălniceanu, Mircea Șeptilici şi Nicolae Labiş.

Hărbăria se continuă către est cu o zonă numită Suhat, unde se găseşte vechea uzină de apă a oraşului (1912), astăzi monument istoric.

Iţcani este un cartier suburban al municipiului Suceava, situat la aproximativ 5 km nord-vest de centrul localităţii. Este un cartier de case care s-a dezvoltat pe malul stâng al râului Suceava, la vest de Burdujeni (aflat la o distanţă de aproximativ 3 km). Legătura dintre Iţcani şi centrul oraşului se realizează pe Strada Cernăuţi (cu varianta Traian Vuia).

În perioada 1775-1918, ca urmare a anexării Bucovinei de către Imperiul Habsburgic, satul Iţcani a îndeplinit rolul de punct de frontieră austro-ungar, atât de cale ferată, cât şi rutier. În perioada interbelică, comuna Iţcani a purtat numele de comuna Aron Pumnul, având primărie proprie şi administraţie separată de cea a oraşului Suceava. După cel de-al Doilea Război Mondial, comuna Aron Pumnul a fost desfiinţată, Iţcaniul fiind încorporat drept cartier în cadrul municipiului Suceava. În perioada regimului comunist, în Iţcani nu au avut loc demolări majore în vederea construirii de blocuri şi unităţi industriale, aşa cum s-a întamplat în alte zone ale Sucevei (precum Burdujeni).

Actualul cartier mai poartă numele de Iţcanii Noi, pentru a fi diferenţiat de Iţcanii Vechi (Hărbărie), situat de cealaltă parte a râului Suceava. În Iţcani se află Gara Iţcani (Suceava Nord), clădire monument istoric (1871) şi a doua gară a Sucevei ca importanţă (după cea din Burdujeni). În apropiere se află Parcul Gării Iţcani, depoul, câteva clădiri vechi (fostele sedii ale primăriei, poliţiei şi şcolii din Iţcani), Biserica romano-catolică Sfânta Elisabeta şi Biserica ortodoxă Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil. La ieşirea din Iţcani către Siret se află Biserica Sfinţii Apostoli, fost lăcaş de cult luteran.

O proporţie semnificativă a locuitorilor este de origine poloneză, iar în trecut au trăit aici mulţi germani şi evrei.

Cuza Vodă este un cartier de blocuri, apărut ca urmare a perioadei comuniste de sistematizare şi de industrializare a oraşului Suceava. Blocurile au fost construite pe locul unde înainte se afla Burdujeni-Târg, o parte dintre vechile case din zonă fiind demolate. Majoritarea locuitorilor din Cuza Vodă au lucrat până în anii '90 la întreprinderile de pe platforma industrală „Valea Sucevei”, situată în imediata vecinătate, motiv pentru care Burdujeni şi-a căpătat titlul de „cartier muncitoresc”.

Burdujeni-Sat este un cartier localizat în partea de nord-est a municipiului Suceava. Reprezintă zona veche a fostei localităţi Burdujeni şi se întinde pe o zonă deluroasă, la nord de cartierul Cuza Vodă III, între fostul Cinematograf „Burdujeni” şi pădurea de la Adâncata. Este un cartier în întregime de case, dispus de-a lungul şoselei care face legătura dintre Suceava şi Dorohoi şi care poartă numele de Strada 22 Decembrie pe teritoriul său.

În partea sudică a cartierului Burdujeni-Sat se află Mănăstirea Teodoreni ce datează din anul 1597 şi în jurul căreia a apărut iniţial satul Burdujeni. Un alt lăcaş de cult vechi este Biserica Sfânta Treime, ctitorie ortodoxă din 1851, poziţionată în centrul actualului cartier. Burdujeni-Sat constituie cea mai rurală zonă a municipiului Suceava, principala îndeletnicire a unei bune părţi dintre locuitori fiind agricultura.

Zona Gării Burdujeni se întinde la sud de cartierul Cuza Vodă I, către Iţcani, în imediata vecinătate a fostului abator. Principalele străzi sunt Nicolae Iorga şi Jean Bart, prin intermediul cărora se realizează accesul către Gara Burdujeni, clădire monument istoric, astăzi principala gară a Sucevei şi în trecut gară de frontieră românească cu Bucovina (1902-1918).

Platforma industrială „Valea Sucevei” este o fostă zonă industrială, poziţionată în partea sudică a cartierului Burdujeni, în lunca râului Suceava. Platforma se întinde între râul Suceava (la sud) şi magistrala CFR Bucureşti–Suceava (la nord), cu o prelungire în sud-est (către Plopeni), unde se află termocentrala oraşului. Principala magistrală rutieră care străbate zona este Calea Unirii, legătura dintre Burdujeni şi Centrul Sucevei.

În perioada comunistă aceasta era principala zonă industrială a oraşului şi cuprindea: Combinatul de Prelucrare a Lemnului (CPL, deschis în 1959), Combinatul de Celuloză şi Hârtie (CCH, deschis în 1962), Întreprinderea de Utilaje şi Piese de Schimb (IUPS), Întreprinderea de Maşini Unelte (IMUS), Întreprinderea de Reparaţii Auto (IRA), Întreprinderea de Fibre Artificiale (IFA), o fabrică de oxigen, termocentrala, staţia de epurare a oraşului etc. La începutul anilor 2000 o parte dintre fabrici au fost desfiinţate. Zona a devenit una preponderent comercială, în prezent aici funcţionând: Iulius Mall, Shopping City Suceava, bazarul, magazinul Dedeman etc. Tot aici se află Turnul IFA, fost turn industrial şi cel mai înalt edificiu din Suceava (peste 200 de metri înălţime), în prezent renovat şi integrat în complexul Iulius Mall.

Platforma industrială „Valea Sucevei” se învecinează cu platforma industrială „Traian Vuia”, care se întinde de-a lungul străzii cu acelaşi nume, pe malul drept al râului Suceava. Și aceasta este o fostă zonă industrială, ce cuprindea mai multe fabrici, astăzi desfiinţate: Integrata de Lână, Fabrica de Sticlă, garajele companiei de Transport Public Local (TPL), Fabrica de Pâine etc.

De asemenea, cartiere noi de case au fost construite în imediata vecinătate a oraşului: în Ipoteşti şi în Șcheia, în apropiere de platforma industrială „Șcheia”. Aceasta cuprindea mai multe unităţi industriale şi economice (o parte desfiinţate): Întreprinderea de Rulmenţi, Fabrica de Bere, Fabrica de Prelucrarea Produselor Lactate, Fabrica de Băuturi Alcoolice, depozite etc. Lângă platforma industrială „Șcheia” se află Gara Suceava Vest, o gară de mai mică importanţă a oraşului.

Zona Metropolitană Suceava

Comuna Șcheia, deşi se învecinează cu municipiul Suceava, iar teritoriile intravilane ale celor două localităţi sunt practic unite, nu face parte din zona metropolitană, în urma refuzului autorităţilor locale din Șcheia de a se asocia acestei organizări. În locul comunei Șcheia, a fost acceptată comuna Bosanci, singura localitate din zona metropolitană care nu se învecinează direct cu municipiul Suceava.

Instituţii

Primăria Municipiului Suceava este o instituţie publică ce reprezintă structura funcţională cu activitate permanentă care aduce la îndeplinire hotărârile consiliului local şi dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale din municipiul Suceava. În fruntea conducerii instituţiei se află primarul municipiului Suceava.

Primăria Suceava funcţionează într-o clădire construită la sfârşitul secolului al XX-lea, pe Bulevardul 1 Mai nr. 5A, în cartierul Areni. De-a lungul timpului instituţia şi-a desfăşurat activitatea în mai multe clădiri vechi din centrul oraşului. În prima jumătate a secolului al XIX-lea a funcţionat într-o casă de cărămidă de lângă Biserica Sfântul Dumitru. Începând cu anul 1859, Primăria a avut următoarele sedii: clădirea Colegiului de Artă „Ciprian Porumbescu” (1859-1904), Palatul Administrativ (1904-1944), clădirea Muzeului Bucovinei (1944-1968), Palatul de Justiţie (1968-2002). Începând din anul 2002, Primăria funcţionează în actualul sediu.

Primarul municipiului Suceava este Ion Lungu, ales în 2004 din partea PNL, reales în 2008 şi apoi în 2012 din partea PD-L. Funcţia de viceprimar este ocupată de Lucian Harşovschi (PNL) şi Ovidiu Doroftei (PNL), ambii aleşi în 2012. Consiliul Local al municipiului Suceava este format din 23 de membri.

Consiliul Judeţean Suceava şi Prefectura Suceava îşi desfăşoară activitatea în clădirea monument istoric a Palatului Administrativ, construită între 1903-1904, în centrul oraşului. În perioada interbelică, Prefectura Suceava a fost găzduită de edificiul în care astăzi funcţionează Muzeul de Istorie din cadrul Muzeului Bucovinei.

Consiliul judeţean este autoritatea administraţiei publice locale, constituită la nivel judeţean, pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale şi orăşeneşti, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean. Consiliul judeţean este compus din consilieri aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile stabilite de legea privind alegerile locale.

Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava este Cătălin Nechifor, ales în 2012 din partea PSD. Funcţia de vicepreşedinte este ocupată de Ilie Niţă (PNL) şi Alexandru Rădulescu (PSD), ambii aleşi în 2012. Consiliul Judeţean Suceava este format din 36 de membri.

Prefectura este o instituţie publică cu personalitate juridică având rolul de a îndeplini atribuţiile şi prerogativele conferite prefectului prin Constituţie, legea administraţiei publice locale şi alte acte normative.

Prefectul urmăreşte modul de realizare în judeţ a obiectivelor cuprinse în programul de guvernare şi prin aparatul propriu de specialitate dispune măsurile corespunzătoare. Prefectul este ordonator terţiar de credite. Pentru îndeplinirea atribuţiilor şi prerogativelor conferite prefectului, acesta este ajutat de un subprefect care îndeplineşte atribuţiile care îi sunt date prin acte normative, precum şi atribuţii delegate, prin ordin al prefectului, din domeniile de activitate ale aparatului propriu de specialitate al acestuia. Prefectul are un aparat propriu de specialitate pe care îl conduce.

Prefect de Suceava este Florin Sinescu, numit în funcţie în anul 2012. Subprefect este Constantin Harasim, numit în funcţie în acelaşi an.

Obiective istorice şi turistice

Suceava, unul dintre cele mai vechi oraşe din România şi fostă capitală a Principatului Moldovei, dispune de numeroase obiective istorice şi turistice, răspândite pe teritoriul localităţii şi în împrejurimile sale. Oraşul se remarcă prin numărul ridicat de vechi lăcaşuri de cult ortodoxe, armeneşti, romano-catolice, evreieşti etc. Aceste edificii religioase sunt o dovadă a diversităţii etnice şi a multiculturalismului aşezării.

De asemenea, în Suceava există mai multe clădiri cu valoare de monument istoric, majoritatea construite la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, în perioada în care primar la oraşului era Franz Des Loges. Acestora li se adaugă o serie de statui, busturi, mozaicuri parietale şi alte monumente, care reprezintă puncte de atracţie. Majoritatea obiectivelor istorice şi turistice se găsesc în perimetrul vechiului oraş, zonă ce se întinde între Cetatea de Scaun (la est) şi Cetatea Șcheia (la vest).

Sănătate

În municipiul Suceava funcţionează Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou”, cea mai mare unitate medicală a judeţului. Ansamblul spitalicesc este localizat în partea de sud-vest a oraşului, în zona cartierelor George Enescu şi Areni. Clădirea nouă a spitalului a fost dată în folosinţă în anul 1964, fiind construită vizavi de pavilioanele Spitalului Vechi, care datează din perioada 1891-1903 şi au valoare de patrimoniu. În prezent, Spitalul Judeţean Suceava are o capacitate de aproape 1.300 de paturi, adică 35% din totalul de paturi din judeţ. Administrează Spitalul de Psihiatrie din cartierul Burdujeni, care funcţionează ca secţie a sa. În imediata vecinătate a ansamblului spitalicesc există o staţie de ambulanţă şi un centru de transfuzie sanguină.

Policlinica Centrală Areni (în trecut Policlinica Judeţeană Suceava) a fost înfiinţată în anul 1962. Este formată dintr-un grup de cabinete medicale de diferite specialităţi clinice şi paraclinice, fiind o unitate medicală multidisciplinară, capabilă să investigheze complet şi complex pacienţii. Policlinica oferă servicii de asistenţă medicală de specialitate, atât la cererea pacienţilor, cât şi pe bază de bilet de trimitere de la medicul de familie sau medicul specialist.

Sport

Cea mai importantă construcţiile cu destinaţie sportivă din Suceava este Stadionul Areni din cartierul omonim, inaugurat în 1963. Stadionul este multifuncţional, fiind dotat cu pistă de atletism, şi are o capacitate de 12.500 de locuri. A găzduit meciurile de Divizia A jucate de echipa de fotbal NC Foresta Suceava, timp de trei sezoane (1997-98, 1998-99, 2000-01). În prezent, aici au loc meciurile echipei locale de fotbal ACS Foresta Suceava.

Mai există două stadioane, de dimensiuni mai mici, unul localizat în cartierul Iţcani, celălalt în apropiere de pasajul rutier ce face legătura între centrul oraşului şi Burdujeni, unde se desfăşoară meciurile de rugby ale echipei locale CSM Bucovina Suceava.

Alte construcţii cu destinaţie sportivă din Suceava sunt patinoarul artificial şi turnul de paraşutism dat în folosinţă în anul 1983 în zona ştrandului.

Echipa locală de handbal se numeşte Universitatea Bucovina Suceava, iar cea de volei, CSMU LPS Suceava.

Transporturi şi comunicaţii

Alte căi rutiere importante sunt: Suceava–Dorohoi (DN29A), Suceava–Liteni–Dolhasca (DJ208A), Suceava–Berchişeşti (DJ209C), Suceava–Mitocu Dragomirnei (DJ208D).

În anul 2010 a demarat construcţia şoselei de centură a municipiului Suceava, lucrările urmând a fi finalizate în 2012. Șoseaua se desprinde din DN2, înainte de intrarea în oraş dinspre Fălticeni, ocoleşte teritoriul intravilan al oraşului prin partea de vest, traversând DJ208A, DN17 şi râul Suceava şi revine în DN2 după ieşirea din cartierul Iţcani către Siret.

Autogara Suceava este situată pe Strada Vasile Alecsandri nr. 2, în centrul municipiului.

Strada Ștefan cel Mare, cunoscută în istorie ca Strada Francisc Iosif (Kaiser Franz Josef Straße), iar după unire Strada Ferdinand , este o veche arteră rutieră ce străbate centrul oraşului, de la Policlinica Centrală Areni din cartierul cu acelaşi nume, până la Biserica Sfântul Dumitru. Pe Strada Ștefan cel Mare se află câteva obiective importante ale oraşului Suceava, între care Palatul de Justiţie, Palatul Administrativ, Magazinul Universal „Bucovina”, Casa de Cultură a Sindicatelor, Muzeul Bucovinei şi Muzeul de Istorie, Muzeul de Știinţele Naturii, Biserica romano-catolică Sfântul Ioan Nepomuk, Clădirea Sindicatelor.

Bulevardul Ana Ipătescu (sau Strada Ana Ipătescu) străbate de asemenea centrul oraşului, întinzându-se de la sediul sucursalei BNR până la intersecţia cu Strada Cernăuţi şi Calea Unirii. Pe Bulevardul Ana Ipătescu se află Hotelul „Bucovina”, Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera”, Casa Polonă, Biserica Învierea Domnului şi Curtea Domnească. Strada Mirăuţi se desprinde din Bulevardul Ana Ipătescu în dreptul Curţii Domneşti. Mai este cunoscută şi ca Strada Mirăuţilor, iar în trecut s-a numit Uliţa Datornicilor. Numele străzii provine de la cel mai vechi edificiu religios al oraşului, Biserica Mirăuţi.

Strada Curtea Domnească reprezintă vechea arteră comercială a oraşului şi a purtat mai multe denumiri de-a lungul timpului, între care Uliţa Boierească (în perioada medievală) sau Strada Karl Marx (în anii comunismului). Strada Curtea Domnească se continuă către cartierul Zamca cu Strada Armenească, ce reprezintă axul fostei comunităţi armeneşti din oraş. La cele două capete ale străzii se află două lăcaşuri de cult armeneşti ce datează de la începutul secolului al XVI-lea: Biserica Sfânta Cruce, respectiv Biserica Sfântul Simion (sau Turnul Roşu).

Strada Vasile Alecsandri, altă arteră veche din centrul municipiului Suceava, face legătura între Strada Petru Rareş şi rondul din faţa Cinematografului „Modern”. Pe această stradă se află clădirea în stil baroc a Colegiului Naţional „Ștefan cel Mare”, Biserica armenească Sfânta Cruce şi Autogara Suceava.

Legătura între Centrul Sucevei şi cartierul suburban Burdujeni este asigurată de Calea Unirii, a cărei denumire vine de la faptul că face legătura între vechiul Regat al României şi Bucovina, ce a fost sub stăpânire austro-ungară până în anul 1918. Legătura cu celălalt cartier suburban al Sucevei, Iţcani, se realizează prin intermediul Străzii Cernăuţi (denumită în perioada regimului comunist Strada Ilie Pintilie). Cartierele Iţcani şi Burdujeni sunt legate direct prin Strada Gheorghe Doja. Pe această arteră se află pichetele de grăniceri ce au reprezentat puncte de trecere a frontierei până la alipirea Bucovinei cu România.

La aproximativ 13 km nord-est de Suceava, în oraşul-satelit Salcea, se află Aeroportul Internaţional „Ștefan cel Mare” Suceava, deschis traficului comercial în 1960. Aeroportul are curse de şase ori pe săptămână către aeroporturile internaţionale „Henri Coandă” din Otopeni şi „George Enescu” din Bacău, efectuate de compania TAROM. În trecut au existat curse către Timişoara, cu legături la întreaga reţea domestică şi internaţională a companiei Carpatair. Blue Air a operat zboruri către Roma, Veneţia şi Viena, acestea fiind suspendate ulterior.

Transportul public local din municipiul Suceava este asigurat de societatea Transport Public Local (TPL) Suceava, care dispune de un parc auto format din 33 de autobuze din gama de autobuze urbane produse de Irisbus (Iveco), lansată în anul 2005. În prezent, pe teritoriul Sucevei există şapte trasee de autobuz, prin intermediul cărora se realizează legătura între principalele obiective şi zone ale oraşului. Transportul este realizat, de asemenea, cu maxi-taxi, care circulă pe trasee adiacente celor şapte linii de autobuz.

În perioada 1987-2006, transportul local din Suceava a fost realizat, alături de autobuze, prin intermediul troleibuzelor. Reţeaua de troleibuze a fost inaugurată la data de 15 august 1987, primul traseu dat în funcţiune legând Gara Suceava de cartierul George Enescu. În anii următori, reţeaua a fost extinsă (către Iţcani şi Șcheia), ajungându-se la şase linii de troleibuz. A fost desfiinţată la 2 aprilie 2006.

Comerţ

Suceava nu este favorizată de poziţionare, având în vedere că Regiunea de dezvoltare Nord-Est este considerată cea mai săracă la nivel naţional, caracterizată prin slaba dezvoltare a infrastructurii, ineficienta accesare a fondurilor europene, precum şi slaba reprezentare pe harta investitorilor străini, singura excepţie pozitivă fiind Bucovina de Sud, unde se află şi Suceava, fapt ce a atras investitorii. Aceasta este una dintre problemele regiunii Nord-Est: discrepanţa dintre Bucovina şi restul regiunii.

Unităţile industriale construite în perioada regimului comunist în Suceava au lăsat loc după anii 2000 spaţiilor de interes comercial, în special în zona fostei platforme industriale „Valea Sucevei”. Astfel, în 2010 Suceava era oraşul cu cea mai mare densitate de spaţii comerciale moderne din România, cu mai mult de 1,38 metri pătraţi de retail pe cap de locuitor. Oraşul are patru mall-uri şi opt supermarket-uri, printre care Shopping City Suceava, Iulius Mall, Galleria şi hypermarket-ul Real, care cuprinde şi o galerie comercială. Investiţia companiei britanice Argo Real Estate în centrul comercial Shopping City Suceava se ridică la 65 de milioane euro, sumă estimată a fi recuperată în 10-11 ani.

▾   ▾   ▾   show more   ▾   ▾   ▾

Local News

Şofer de autobuz, lăsat fără permis pentru că nu a oprit la trecerea la nivel cu calea ...

Şofer de autobuz, lăsat fără permis pentru că nu a oprit la trecerea la nivel cu calea ...

feeds.monitorulsv.ro - Suceava

Ultima ora: Nu mai putin de 46 de politisti au actionat, joi, in judetul Suceava, in cadrul unei actiuni de control de amploare la trecerile la nivel cu calea ferata. Au fost monitorizate 37 de treceri, din care 19 semnalizate cu indicatoare rutiere si 18 cu sisteme automate. Dintre cazurile de soferi care au ramas fara permis pentru nereguli la trecerile la nivel cel mai grav este cel al unui barbat care conducea un autobuz.

Florentina Prisăcaru a pierdut lupta cu cancerul, la doar 25 de ani

Florentina Prisăcaru a pierdut lupta cu cancerul, la doar 25 de ani

feeds.monitorulsv.ro - Suceava

Ultima ora: O tanara frumoasa, desteapta si de un optimism extraordinar, Florentina Prisacaru, care a infruntat cu mult curaj o boala crunta, pe care spera sa o invinga, cu ajutorul tratamentului primit in SUA, gratie sprijinului financiar primit de la o multime de oameni impresionati de povestea ei, a plecat dintre noi. Avea doar 25 de ani, multe sperante, vise si un zambet cuceritor, in ciuda bolii cumplite care o macina.

Florentina Prisăcaru a pierdut lupta cu cancerul, la doar 25 de ani

Florentina Prisăcaru a pierdut lupta cu cancerul, la doar 25 de ani

feeds.monitorulsv.ro - Suceava

Ultima ora: O tanara frumoasa, desteapta si de un optimism extraordinar, Florentina Prisacaru, care a infruntat cu mult curaj o boala crunta, pe care spera sa o invinga, cu ajutorul tratamentului primit in SUA, gratie sprijinului financiar primit de la o multime de oameni impresionati de povestea ei, a plecat dintre noi. Avea doar 25 de ani, multe sperante, vise si un zambet cuceritor, in ciuda bolii cumplite care o macina.

Pădurarul din Moldoviţa, care apare în filmarea Recorder despre hoţii de lemne, a fost bătut

Pădurarul din Moldoviţa, care apare în filmarea Recorder despre hoţii de lemne, a fost bătut

feeds.monitorulsv.ro - Suceava

Ultima ora: Un angajat al Directiei Silvice Suceava, padurarul din Moldovita care apare in filmarea Recorder Pe urmele hotilor de lemn, a fost implicat joi dupa-amiaza, in jurul orei 16.00, intr-un incident violent. La terminarea orelor de program, pe cand pleca de la sediul Ocolului Silvic, padurarul Razvan Cenusa a fost agresat atat fizic cat si verbal de patronul unor afaceri locale.

Şofer de autobuz, lăsat fără permis pentru că nu oprit la trecerea la nivel cu calea ...

Şofer de autobuz, lăsat fără permis pentru că nu oprit la trecerea la nivel cu calea ...

feeds.monitorulsv.ro - Suceava

Ultima ora: Nu mai putin de 46 de politisti au actionat, joi, in judetul Suceava, in cadrul unei actiuni de control de amploare la trecerile la nivel cu calea ferata. Au fost monitorizate 37 de treceri, din care 19 semnalizate cu indicatoare rutiere si 18 cu sisteme automate. Dintre cazurile de soferi care au ramas fara permis pentru nereguli la trecerile la nivel cel mai grav este cel al unui barbat care conducea un autobuz.

Unitati

GEROTEX

GEROTEX

ABILITY CONSULTING

ABILITY CONSULTING

RG FOREST

RG FOREST

Marvel

Marvel

UNITEDSPORTS

UNITEDSPORTS

SAMBA COM

SAMBA COM

TEHNOCHIM

TEHNOCHIM

VALI GRIG COM

VALI GRIG COM

CONSTRUCT AUTO TRANS M & G

CONSTRUCT AUTO TRANS M & G

OMNITEHNIC

OMNITEHNIC

PETRIMEC

PETRIMEC

AMBRO

AMBRO

Stiinta • Azi Am Invatat

Oferte promovate • ad.info.ro

Servodirectie Ford, Same, Fiat, Lamborghini, cararo , Leyland, David b

Servodirectie Ford, Same, Fiat, Lamborghini, cararo , Leyland, David b

ad.info.ro

1599 lei