Fălticeni, Suceava

1. fullinfo.ro
2. orase
3. Fălticeni, Suceava

Fălticeni este un municipiu în judeţul Suceava, Moldova, România, format din localităţile componente Fălticeni (reşedinţa), Șoldăneşti şi Țarna Mare. Se află în nord-estul României. La recensământul din anul 2011, localitatea avea o populaţie de 25.723 de locuitori, fiind al doilea centru urban ca mărime al judeţului. A fost declarat municipiu în anul 1995, împreună cu alte 2 localităţi din judeţul Suceava: Rădăuţi şi Câmpulung Moldovenesc. Înainte de reforma administrativă din anul 1950, a fost reşedinţa fostului judeţ Baia. Fălticeni se remarcă prin numărul ridicat de oameni de cultură şi oameni de ştiinţă români care s-au născut, au locuit, au studiat ori au creat în acest oraş.

Istoric

Prima atestare scrisă este din 15 martie 1490, când vistiernicul Isac a cumpărat satul Fulticenii de pe Șomuz de la Neacşa, fiica lui Hanea, cu 200 de zloţi ţărăneşti. A doua atestare documentară datează din data de 12 martie 1554, când Alexandru Lăpuşneanu a dăruit moşia cu acelaşi nume Mănăstirii Moldoviţa. Ca oraş, Fălticeniul a luat fiinţă, conform însemnărilor dascălululi Vasile de pe Cazania de la biserica Fălticenii-Vechi, în anul 1779, iar conform Condicii Visteriei nr. 23 din 1824, în anul 1772.

Despre oraşul Fălticeni se spune în „Marele Dicţionar Geografic al României” că este întemeiat de Ioniţă Başotă în anul 1780, prin hrisovul domnitorului Constantin Moruzi, din 8 august, şi că îndată după întemeiere, târgul Șoldăneşti, adică Fălticenii de astăzi, s-a populat cu locuitori din satul Baia, refugiaţi aici în urma unei mari inundaţii a râului Moldova (nu există însă nici o atestare documentară în acest sens).

Din anumite cercetări se spune că oraşul a existat înainte de data hrisovului domnesc din 8 august 1780. Satul Folticeni este menţionat în documente din 1490 şi 1550, când voievodul Alexandru Lăpuşneanu scrie că satul şi terenul aferent aparţin Mănăstirii Moldoviţa.

Oficial, aşa cum reiese din hrisovul dat de domnitorul Constantin Moruzi, oraşul a luat fiinţă la 8 august 1780 pe moşia Șoldăneşti a stolnicului Ioniţă Başotă.

Aşezarea este mult mai veche, aşa cum susţine şi Arthur Gorovei, deoarece vechimea ei se confundă cu vechimea satului Fălticenii-Vechi despre care vorbesc documentele din secolul al XII-lea.

În 1795 a fost construită Sinagoga Mare (cea mai veche dintre cele 13 care au fost ridicate în oraş). A fost distrusă într-un incendiu, a fost reconstruită în 1854, fiind şi acum în funcţiune.

Oraşul s-a numit, la început, Târgul Șoldăneşti sau Târgul Șomuzului, iar prin anaforaua din 29 martie 1826, emisă de către domnitorul Ioniţă Sandu Sturdza, Târgul Fălticeni, unde, după 1775, de când Austria a ocupat nordul Moldovei, numit apoi Bucovina, s-a stabilit şi prefectura noului ţinut Suceava, după ce mai întâi fusese la Rădăşeni.

Numele se trage, după părerea istoricilor Ion Bogdan, Nicolae Iorga şi Mihai Costăchescu, de la Stan Pântece, numit şi Foltic, proprietarul moşiei şi satului Fălticenii Vechi.

Gustav Adolf Zikelli, luându-se după o legendă transilvăneană, bănuieşte că numele oraşului vine de la numele unui colonist sas, Fâln Hannes din Weillau (Transilvania), care ar fi unul şi acelaşi cu Hanea, tatăl Neacşei, de la care a fost cumpărat satul în 1490 de către vistiernicul Isac, personaj de vază la curtea lui Ștefan cel Mare, iar Virgil Tempeanu crede că numele se trage de la cuvântul „foltău”, nume dat de ţăranii de la munte la coaja bradului. Discuţii au fost şi în privinţa denumirii de Folticeni sau Fălticeni. Forma ce s-a impus însă a fost cea de Fălticeni.

Fălticenii reprezintă o transformare în oraş a unor sate existente încă de pe la 1400 şi mai devreme. Numele s-a schimbat din Șoldăneşti în Fălticeni în anul 1836, după numele satului şi moşiei Fălticenii Vechi. În perioada interbelică a fost reşedinţa judeţului Baia. Ulterior, între 1950 şi 1968, a fost reşedinţă raională în cadrul regiunii Suceava. Din 1968 este oraş în cadrul judeţului Suceava. În anul 1995 a fost ridicat la rangul de municipiu, fiind în prezent una dintre cele cinci localităţi cu acest statut de pe teritoriul judeţului.

Geografie

Municipiul Fălticeni este situat în partea de sud-est a judeţului Suceava, pe şoseaua europeană E85 (DN2), la o distanţă de 25 km de municipiul Suceava, reşedinţa judeţului cu acelaşi nume.

În sud, la circa 80 km se află municipiul Roman din judeţul Neamţ. Fălticeni este conectat la sistemul de căi ferate române, pe linia ferată secundară Dolhasca – Fălticeni, de 24 km lungime. Lucrările la această linie au început la 25 aprilie 1885 şi s-au terminat la 28 mai 1887. Municipiul Fălticeni administrează două sate: Șoldăneşti şi Țarna Mare.

Municipiul Fălticeni este localizat într-o zonă deluroasă din Podişul Sucevei, în apropierea sa găsindu-se întinse plantaţii pomicole şi iazuri piscicole. Din Fălticeni se văd culmile Munţilor Stânişoarei (altitudinea maximă: 1531 metri, în Vârful Bivolul); în faţă este un orizont de înălţimi subcarpatice – Dealul lui Ciocan (624 metri), Dealul Înalt (503 metri), Culmea Pleşului (915 metri); mai aproape, este culoarul depresionar al văii Moldovei.

Clima oraşului se încadrează tipului temperat-continental, caracteristic zonelor de podiş. Temperatura medie atinge 7-8 °C, iar cantitatea medie anuală a precipitaţiilor este de 621 mm. Cele mai ridicate temperaturi înregistrate la Fălticeni au fost de +37 °C (la data de 16 august 1905) şi +40 °C (la data de 18 iulie 2007). Cea mai scăzută temperatură înregistrată la Fălticeni a fost -32.5 °C (în data de 18 februarie 2008). Temperaturile medii anuale de primăvară sunt destul de scăzute (+1,5 °C în martie şi +8,1 °C în aprilie) ceea ce are drept consecinţă înflorirea târzie a pomilor şi prin aceasta evitarea îngheţurilor şi brumelor.

Cultură

Fălticeni este unul dintre oraşele importante ale României, în ceea ce priveşte cultura şi ştiinţa naţională. Un mare număr de personalităţi marcante, scriitori, oameni de ştiinţă şi artişti, s-au format şi au creat în Fălticeni. George Călinescu situa Fălticeniul între cele mai bogate tezaure spirituale ale poporului român, după Bucureşti şi Iaşi. Fălticeni este al treilea oraş din ţară ca număr de scriitori autohtoni, după aceleaşi importante centre culturale Bucureşti şi Iaşi. Raportat, însă, la numărul de locuitori, Fălticeni se situează pe primul loc în România. Fălticeni a dat României zeci de oameni ai literelor de talie naţională şi recunoaştere mondială. Oraşul a format 16 academicieni, 12 generali, 60 de doctori în cultură şi ştiinţă.