Sibiu, Sibiu

1. fullinfo.ro
2. orase
3. Sibiu, Sibiu

Sibiu (în germană Hermannstadt, în maghiară Nagyszeben, în latină Cibinium) este municipiul de reşedinţă al judeţului cu acelaşi nume, Transilvania, România, format din localităţile componente Păltiniş şi Sibiu (reşedinţa). Sibiul este un important centru cultural şi economic din sudul Transilvaniei, cu o populaţie de 147.245 locuitori conform recensământului din 2011.

Staţiunea de iarnă Păltiniş se află la 37 km distanţă de centrul municipiului, iar lacul glaciar Bâlea se află la aproximativ 75 km distanţă de oraş.

Municipiul Sibiu a reprezentat şi reprezintă unul dintre cele mai importante şi înfloritoare oraşe din Transilvania, fiind unul dintre principalele centre ale coloniştilor saşi stabiliţi în zonă. Oraşul a fost capitală a Transilvaniei între anii 1692-1791 şi 1849-1865. A cunoscut în ultimii ani o renaştere economică şi culturală semnificativă. Sibiul este în prezent unul dintre oraşele cu cel mai mare nivel de investiţii străine din România. În anul 2007 a fost Capitala Culturală Europeană, împreună cu oraşul Luxemburg.

Geografie

Municipiul Sibiu este situat în partea de sud a Transilvaniei, în Depresiunea Sibiului, străbătută de Râul Cibin.

Municipiul Sibiu este unul din cele mai importante oraşe din Transilvania cu un remarcabil potenţial de dezvoltare economică, avantajat şi de poziţionarea sa pe Coridorul IV Paneuropean şi beneficiind de un modern Aeroport Internaţional. Localitatea se situează la 45°47' latitudine nordică şi 24°05' longitudine estică. Altitudinea faţa de nivelul mării variază între 415 m în Oraşul de Jos şi 431 m în Oraşul de Sus. Oraşul se află în zona temperat-continentală, cu influenţe termice datorate zonei depresionare şi a munţilor care îl înconjoară la sud şi sud-vest. Media anuală a precipitaţiilor este de 662 mm cu valori minime în luna februarie (26,7 mm) şi maxime în iunie (113 mm). Temperatura medie anuală este de 8,9 grade Celsius. Cu cei 147.245 de locuitori permanenţi (2011) şi 30.000 de locuitori temporari, în special studenţi, Sibiul este cel mai mare oraş din judeţ. Comunitatea locală este alcătuită din grupuri etnice diverse. Marea majoritate a populaţiei este reprezentată de români (94%) care convieţuiesc cu germanii, descendenţi ai coloniştilor care au emigrat în secolul al XII-lea din zona Luxemburg, Lorena, Alsacia. Lor li se alătură maghiari, rromi şi o foarte puţin numeroasă comunitate evreiască, cu toţii contribuind prin influenţe culturale specifice la viaţa oraşului. Aceeaşi diversitate caracterizează şi viaţa religioasă. Alături de ortodocşi, la Sibiu îşi practică liber credinţa reformaţi, romano-catolici, greco-catolici şi evanghelici-lutherani. Structura socială a oraşului este bazată pe o experienţa de viaţa istorică şi multiculturală, diversitatea locuitorilor săi, aparţinand diferitelor grupuri etnice, generaţii şi stiluri de viaţă, dând oraşului o aură specială.

Localitatea se află în zona temperat-continentală, cu influenţe termice datorate munţilor din vecinătate, însă ferită de excese. Media anuală a precipitaţiilor este de 662 mm, cu valori minime în luna februarie (26,7 mm) şi maxime în iunie (113 mm).[necesită citare] Temperatura medie anuală este de 8,9 °C.[necesită citare]

Clima, relieful şi structura solului sibian creează condiţii prielnice pentru o floră şi o fauna bogată. Sibiul este amplasat într-o zonă cu climat continental moderat, cu efecte microclimatice secundare date de direcţia vântului la sol, influenţată atât de factorii de relief, cât şi de zona construită. Elementele principale ce caracterizează din punct de vedere climatic zona municipiului sunt următoarele: • Temperatura medie multianuală: 8,8 °C • Temperatura maximă absolută: 37,4 °C • Temperatura minimă absolută: -31 °C • Nebulozitatea – media anuală: 6,2 • Cantitatea medie anuală a precipitaţiilor: 662 mm cu valori minime în februarie şi maxime în iunie, iar numărul zilelor de îngheţ de circa 120 pe an • Umiditatea relativă a aerului atmosferic – valoarea medie multianuală este de 75%.

Iernile sunt ferite de viscole grele, primăverile sunt frumoase, verile răcoroase şi toamnele târzii. Recordurile de temperatură înregistrate sunt de 37,6 °C (la Boita în 1949) si -34,4 °C (la Sibiu în 1888).

Zona Transilvaniei, din care face parte şi Sibiul, este supusă iarna unor invazii de aer rece şi umed, venit din nordul şi nord-vestul Europei, din vecinătatea insulelor Islanda şi Groenlanda (aer polar - oceanic) care aduce zăpadă şi ger.

Vânturile dominante, cu frecvenţa cea mai mare, sunt cele din nord-vest, vântul care bate dinspre Mureş se numeşte local „Mureşan”. Vânturile locale sunt brizele de munte şi Vântul Mare (Mâncătorul de zăpadă) care se manifestă la începutul primăverii, în special în depresiunile de la poalele munţilor. Fiind un vânt fohnic, este cald, topeşte zăpezile, având importanţă pentru activităţile agricole.

Ca o consecinţă a corelaţiilor dintre componentele climatice şi caracteristicile geomorfologice ale spaţiului geografic sibian, în zonele depresionare de la contactul cu muntele se manifestă inversiuni de temperatură, în special în perioadele reci şi calme ale anului. Se ajunge uneori ca temperatura din depresiuni să fie egală cu cea de pe vârfurile montane, iar porţiunea mediană a versantului rămâne mai caldă. În urma măsurătorilor efectuate de Staţia Meteo Sibiu, în ultimii zece ani [Când?] s-au înregistrat inversiuni de origine termică, dinamică şi frontală; anual se produc în jur de 100 de inversiuni, frecvenţa cea mai mare revenind celor de natură termică (cca. 70,2 zile/an).[necesită citare] În momentul producerii fenomenelor climatice menţionate, în zonele montane vremea este frumoasă, în schimb, în arealele depresionare aceasta este închisă şi nefavorabilă deplasărilor.

Vara predomină vânturile oceanice umede dinspre vestul Europei, care determină ploi bogate în acest anotimp. Mai rare sunt revărsările de aer polar oceanic, care provoacă o răcorire temporară a timpului, ploi reci, iar în munţi chiar lapoviţă şi ninsoare. Uneori mai bate vara şi Austrul dinspre sud-vest. Un alt vânt predominant bate dinspre nord-est, însă el este înlocuit cu o mişcare a aerului, canalizată pe culoarul Visei dinspre depresiunea Sibiului.

Clima, relieful şi structura solului sibian creează condiţii prielnice pentru o floră şi o faună bogată. Prin poziţia sa, localitatea se află în zona pădurilor de stejar şi gorun care urcă de la porţile oraşului şi până pe dealurile şi versanţii munţilor din apropiere.

Istorie

În zona actualului cartier Guşteriţa se presupune că ar fi existat castrul roman Cedonia.

Primele aşezări în zona Sibiului ar fi fost castrul roman din zona Gusterita şi o aşezare de origine slavă. Oraşul a fost înfiinţat după mijlocul secolului al XII-lea de colonişti saşi din teritoriul Rin-Mosela. Prima menţiune a cetăţii a fost făcută în data de 20 decembrie 1191 sub numele Cibinium într-un document ecleziastic emis de papa Celestin al III-lea, care a recunoscut la rugămintea regelui Béla al III-lea existenţa Prepoziturii Sibiului (praepositura Cibiniensis), scoasă de sub jurisdicţia Episcopiei Transilvaniei. Prima atestare documentară în forma Hermannstadt datează din anul 1366, dar există şi o menţinue mai veche a numelui Villa Hermanni (1223). În anul 1241 a fost atacat, cucerit şi parţial distrus în marea invazie mongolă.

În secolul al XIV-lea Sibiul a devenit un mare centru de comerţ şi timp de secole a fost cea mai importantă cetate germană din Transilvania. Meşteşugarii din oraş erau organizaţi în bresle, în 1376 fiind cunoscute un număr de 19 bresle.

În anul 1366 Sibiul a fost declarat "oraş".

Aici a fost publicat, în anul 1544, Catehismul Luteran, prima carte tipărită în limba română.

Din 1692, odată cu creşterea influenţei austriece, Sibiul devine capitala Transilvaniei. Aceasta este o perioadă înfloritoare a oraşului, cele mai reprezentative construcţii din această perioadă fiind Palatul Brukenthal şi Biserica romano-catolică „Sfânta Treime”.

În anul 1717 a fost înfiinţată prima fabrică de bere de pe actualul teritoriu al României.

În anul 1788 apare la Sibiu primul ziar (în limba germană) din Transilvania, numit Theatral Wochenblatt şi se dechide primul teatru de pe actualul teritoriu al României (actuala Sală Thalia a Filarmonicii de Stat).

În 1872 se construieşte prima linie de cale ferată, calea ferată Sibiu–Copşa Mică, iar în 1897 calea ferată Sibiu–Vinţu de Jos. În acelaşi an Sibiul a fost electrificat, prin racordarea la centrala hidroelectrică de la Sadu, pe baza documentaţiilor întocmite de Oskar von Miller. Tot în această perioadă Sibiul este sediul asociaţiei ASTRA şi un oraş important al comunităţii româneşti. În anul 1905 a fost dat în folosinţă tramvaiul sibian, care a funcţionat până la desfiinţarea sa în anul 1970.

Ca urmare a celui de-al Doilea Război Mondial şi a perioadei comuniste populaţia săsească s-a diminuat considerabil prin deportări în Siberia şi mai târziu prin emigrarea masivă în Germania.

Odată cu instaurarea regimului comunist în România a avut loc marginalizarea membrilor Cercului Literar de la Sibiu, aflat pe direcţia inaugurată de Titu Maiorescu în cultura română.

Biserica Evanghelică

Casă veche

Piaţa Mare

Turnul cu ceas

Interior de locuinţă săsească

Țărani români la târg

În scut, pe fond roşu, un trichet de aur, răsturnat, având colţurile terminate în formă de inimă de acelaşi metal şi străpuns de două spade încrucişate cu vârful în jos, cu mânerul şi garda de aur şi cu lamele de argint. Cele două săbii susţin o coroană de aur şi simbolizează lupta pentru apărare a oraşului. Scutul este timbrat de o coroană murală cu şapte turnuri, simbolizând statutul de municipiu al Sibiului. Trichetul este vechiul simbol al oraşului. A fost utilizat şi pentru stema Transilvaniei într-un sigiliu din 1550.

Cartiere

Partea din Pădurea Dumbrava ocupată de Muzeul Tehnicii Populare, situată în sudul oraşului, la ieşirea spre Răşinari aparţine tot de Municipiul Sibiu.

Relaţii externe

Consulate

Economie

Sibiul este unul din cele mai prospere oraşe din România şi primeşte una din cele mai mari rate de investiţii străine.[necesită citare]

Industriile clasice ale oraşului sunt industria constructoare de maşini (Bilstein Compa), industria confecţiilor (Mondex, Mondostar), industria produselor alimentare (Scandia) şi industria de rechizite şcolare (Flaro). Recent au fost deschise câteva fabrici noi de componente electrice şi electronice (Continental, Kuhnke Relee, Haartmann), de rulmenţi (SNR Rulmenţi), de air bag-uri (Takata Petri) şi de curele de transmisie, echipamente electrotehnice si electronice (investiţie a companiei germane Siemens).

În Sibiu îşi au sediul central Banca Comercială Carpatica şi societatea de asigurări Carpatica Asig. Tot în Sibiu îşi are sediul Bursa Monetar Financiară şi de Mărfuri, instituţie emblematică pentru mediul economic şi de afaceri românesc. Toate companiile bancare şi de asigurări majore prezente în România au o filială sau o sucursală în oraş.

Vama Sibiului

Direcţia Finanţelor Publice

Centru de Afaceri Sibiu

Transport

Municipiul Sibiu este unul dintre cele mai importante noduri de cale ferată din Transilvania. Există cinci staţii în raza sa: Gara Mare, Gara Mică (Halta Sibiu), Sibiu Triaj, Turnişor, Halta Ateliere Zonă, precum şi un important depou pentru locomotive diesel.

Majoritatea trenurilor personale sunt exploatate cu automotoare „Siemens Desiro”, fiind asigurate legături cu Bucureşti, Râmnicu Vâlcea, Mediaş, Sighişoara, Braşov, Alba Iulia, Târgu Mureş, Timişoara, iar în sezonul estival şi cu Constanţa.

Centura rutieră a oraşului la standard de autostradă a fost inaugurată în data de 1 Decembrie 2010, iar prelungirea Autostrăzii A1, care va trece pe lângă Sibiu, este deschisă până la Șoimuş. Aceasta va prelua mare parte din traficul auto desfăşurat în estul Uniunii Europene. În preajma municipiului, autostrada urmăreşte traseul Tălmaciu - Șelimbăr - Sibiu Nord (centura ocolitoare) - Sud de Șura Mică - Apoldu de Jos - Miercurea Sibiului.

Municipiul Sibiu are şase autogări (Transmixt, Atlassib, Vest, Q7, Amad, Kessler) cu autocare şi microbuze care fac legătura cu aproape toată ţara şi cu spaţiul Uniunii Europene.

Programul acestora este extrem de bine organizat, existând chiar mai multe curse zilnice pentru unele destinaţii. Principala companie care operează din Sibiu este Atlassib, care deţine şi una din autogările oraşului (Autogara Turnişor).

Sibiul are peste 650 de străzi nominalizate, însumând mai mult de 150 km în lungime. Construcţia unor noi cartiere de case şi blocuri creşte mărimea suprafeţei oraşului în fiecare an. Reţeaua stradală este puternic dezvoltată, fiind asigurate iluminatul public, semaforizarea intersecţiilor importante sau realizarea de sensuri giratorii, canalizarea şi salubrizarea lor. În acest domeniu s-au realizat numeroase investiţii, în special asfaltări şi construirea de sensuri giratorii. În municipiul Sibiu există o reţea vastă de transport, călătorii putând opta pentru autobuz sau taxi. În ciuda directivelor europene, transmise în România prin Ministerul Mediului, şi în contrazicere cu politica şi evoluţia majorităţii oraşelor din Europa, troleibuzele au fost scoase total din transportul public local începând cu 15 noiembrie 2009, în favoarea transportului consumator de carburanţi, iar reţeaua de alimentare a acestora a fost demontată şi vândută ca fier vechi.

Există 20 de linii de autobuz în Sibiu. Tursib este compania de transport local ce administrează traseele mijloacelor de transport în comun pe raza municipiului.

Centura de ocolire a Sibiului are 20 de kilometri, dintre care 17,2 sunt construiţi în regim de autostradă. Centura a fost inaugurată la data de 1 decembrie 2010.

Turism

În anul 2007 Sibiul a fost Capitală Europeană a Culturii împreună cu oraşul Luxemburg.

Sibiul şi împrejurimile sale sunt una din cele mai vizitate zone din România. Centrul istoric este unul dintre cele mai bine păstrate locaţii istorice din ţară. Multe din zidurile şi sistemele de fortificaţii sunt menţinute într-o stare foarte bună. Centrul istoric este în proces de a fi înscris în lista patrimoniului UNESCO..În Sibiu se găsesc muzee care cuprind colecţii de artă, pictură, arte decorative, antropologie, istorie, arheologie, istoria tehnologiei şi ştiinţe naturale.

Oraşul se află aproape de Munţii Făgăraşului – o destinaţie importantă pentru drumeţii – şi de staţiunea Păltiniş – o destinaţie pentru sporturile de iarnă. În zonă sunt multe biserici fortificate construite de coloniştii saşi.

Sunt peste 35 de hoteluri şi pensiuni în Sibiu. Cele mai selecte sunt Ramada şi Împăratul Romanilor, aflate în centrul oraşului. Lanţul Continental deţine 2 hoteluri în municipiu, unul dintre ele având brand-ul Continental Forum.

Muzeul de Etnografie Universală „Franz Binder”

Muzeul de Istorie Casa Altemberger

Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale „Astra”

Muzeul de Istorie Naturală

Muzeul de Istorie a Farmaciei

Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Săsească „Emil Sigerus”

Filarmonica - Sala Thalia

Lacul Bâlea

Cascada Bâlea

Păltiniş

Ocna Sibiului

Barajul Gura Râului

Răşinari

Ansamblul bisericii fortificate „Sf. Mihail” din Cisnădioara

Transfăgărăşan

Poiana Sibiului

Muzeul de icoane pe sticlă "Preot Zosim Oancea" din Sibiel

Cultură

În Sibiu îşi au sediul: Teatrul Naţional „Radu Stanca”, Filarmonica de Stat Sibiu, Teatrul pentru copii şi tineret „Gong” şi Teatrul de Balet Sibiu.

În fiecare primăvară în localitate are loc Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu (F.I.T.S.), considerat cel mai mare festival de teatru din sud-estul Europei. De asemenea, anual sunt organizate Festivalul de Artă Medievală, Festivalul de Artă Neconvenţională „La Strada”, Festivalul Internaţional de Muzică Electronică şi Artă Contemporană Transylvania Calling şi Festivalul Internaţional de Jazz Sibiu, Târgul de Paşti din Sibiu, festivalul de bere CibinFEST, Târgul de Crăciun din Sibiu.

În afară de aceste festivaluri, au loc şi alte evenimente culturale, precum diferite concerte de jazz, folk sau rock. Formaţia de (hard) rock Riff, înfiinţată în anul 1970 de muzicianul Florin Grigoraş, este originară din Sibiu şi, prin urmare, o parte dintre spectacolele trupei se desfăşoară pe scenele din acest oraş. Cu o activitate de peste 40 de ani, Riff este a doua formaţie rock ca longevitate din România, după Phoenix din Timişoara.

În Sibiu există opt centre culturale: Centru Cultural Municipal, Centrul Cultural Judeţean, Centrul Cultural Studenţesc, Centrul Cultural „Friederich Teutsch”, Centrul Cultural al Academiei Trupelor de Uscat, Centrul Cultural German, Casa Ille-et-Vilaine, Centrul European de Poezie şi Dialog Est-Vest), Asociaţia Scriitorilor şi Asociaţia Artiştilor.

Viaţa religioasă

Mitropolia Ardealului

Facultatea de Teologie

Catedrala Evanghelică

Catedrala Ortodoxă

Biserica reformată

Sinagoga

Biserica greco-catolică Dintre Brazi

Biserica "Buna Vestire"

Capela Sfintei Cruci

Mănăstirea şi Biserica Ursulinelor

Biserica evanghelică din Turnişor

Biserica "Sf. Ioan"

Mass-media

Parte esenţială a democraţiei, presa este reprezentată în toate componentele sale. Cel mai important cotidian local şi unul din cele mai venerabile la nivel naţional este Tribuna Sibiului, cotidian înfiinţat şi condus de Ioan Slavici. Telegraful Român este ziarul cu cea mai îndelungată apariţie (1853) din această parte a Europei. Alături de acesta, presa scrisă mai este reprezentată printr-un mozaic de cotidiene şi săptămânale. Printre ele se pot menţiona Sibiu Standard, Rondul de Sibiu, Monitorul de Sibiu, Ora de Sibiu, Ziarul de Sibiu, dar şi Hermannstädter Zeitung şi Allgemeine Deutsche Zeitung în limba germană sau săptămânalul Szebeni Ujsag în limba maghiară. Publicaţii de cultură sunt Euphorion şi Revista Transilvania a cărei prim număr a fost tipărit la 1868. Viaţa economică a judeţului este reflectată în prima revistă bilingvă (română-engleză) dedicată oamenilor de afaceri, Sibiu Business. Primăria Sibiu îşi face cunoscute ştirile, dar şi hotărârile Consiliului Local prin ziarul cu acelasi nume... Primăria Sibiu. Pentru mica publicitate se pot consulta bisăptămânalul De toate pentru toţi şi Oferta de la A la Z.

Posturile TV cu sediul central în Sibiu sunt Radio TV Sibiu şi TV Eveniment. Alături de acestea mai sunt reprezentate posturi centrale Pro TV, Alpha TV. Acestea difuzează atât programe de ştiri şi divertisment local, cât şi preluări ale posturilor centrale.

Diversitatea şi numărul posturilor locale de radio reflectă atât multiculturalitatea locală cât şi faptul că Sibiul trăieşte prin tinerii săi. Unele posturi de radio au sediu central în Sibiu cum ar fi Radio Eveniment 103,2 FM, iar altele sunt reprezentante locale ale posturilor centrale.

şi la Sibiu a fost fondat primul radio online din acest judeţ care emite un program de 24/24 cu informaţii locale şi naţionale. GoFm este un radio realizat de oamenii de presă din judeţul Sibiu, iar programele radioului refiind transmise şi în ţară.

Sănătate

Pe strada Azilului nr.4 din Sibiu se găseşte primul spital din România de azi, atestat documentar din anul 1292.

Clinica Polisano

Spitalul General C.F.

Clinica de Neurologie

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă

Sport

Sibiul s-a remarcat mai ales prin calitatea echipei de baschet municipale, CSU Atlassib Sibiu, una dintre echipele de top ale Campionatului de baschet al României. Fotbalul a avut de suferit în ultimii ani din cauza lipsei fondurilor şi a interesului.

Orientarea sportivă are vechi tradiţii în Sibiu. Sibianul care a promovat în România acest sport, Heintz Dezideriu, a adus oraşului faima de a deţine, chiar şi în prezent, recordul mondial de participare la un concurs de orientare: 38000 de participanţi, in anul 1980.[necesită citare]

Vezi şi

Mediaş (47.204 loc.)

Agnita (8.732 loc.) · Avrig (12.815 loc.) · Cisnădie (14.282 loc.) · Copşa Mică (5.404 loc.) · Dumbrăveni (7.388 loc.) · Miercurea Sibiului (3.910 loc.) · Ocna Sibiului (3.562 loc.) · Sălişte (5.421 loc.) · Tălmaciu (6.905 loc.)

Alma · Alţâna · Apoldu de Jos · Arpaşu de Jos · Aţel · Axente Sever · Bazna · Bârghiş · Biertan · Blăjel · Boiţa · Brateiu · Brădeni · Bruiu · Chirpăr · Cârţa · Cârţişoara · Cristian · Dârlos · Gura Râului · Hoghilag · Iacobeni · Jina · Laslea · Loamneş · Ludoş · Marpod · Merghindeal · Micăsasa · Mihăileni · Moşna · Nocrich · Orlat · Păuca · Poiana Sibiului · Poplaca · Porumbacu de Jos · Racoviţa · Răşinari · Râu Sadului · Roşia · Sadu · Slimnic · Șeica Mare · Șeica Mică · Șelimbăr · Șura Mare · Șura Mică · Tilişca · Târnava · Turnu Roşu · Valea Viilor · Vurpăr

Alba Iulia  • Alexandria  • Arad  • Bacău  • Baia Mare  • Bistriţa  • Botoşani  • Braşov  • Brăila  • Bucureşti  • Buzău  • Călăraşi  • Cluj-Napoca  • Constanţa  • Craiova  • Deva  • Drobeta-Turnu Severin  • Focşani  • Galaţi  • Giurgiu  • Iaşi  • Miercurea Ciuc  • Oradea  • Piatra Neamţ  • Piteşti  • Ploieşti  • Râmnicu Vâlcea  • Reşiţa  • Satu Mare  • Sfântu Gheorghe  • Sibiu  • Slatina  • Slobozia  • Suceava  • Târgovişte  • Târgu Jiu  • Târgu Mureş  • Timişoara  • Tulcea  • Vaslui  • Zalău

Cluj-Napoca (324.576 loc.) · Timişoara (319.279 loc.)

Iaşi (290.422 loc.) · Constanţa (283.872 loc.) · Craiova (269.506 loc.) · Braşov (253.200 loc.) · Galaţi (249.432 loc.) · Ploieşti (209.945 loc.)

Oradea (196.367 loc.) · Brăila (180.302 loc.) · Arad (159.074 loc.) · Piteşti (155.383 loc.) · Sibiu (147.245 loc.) · Bacău (144.307 loc.) · Târgu Mureş (134.290 loc.) · Baia Mare (123.738 loc.) · Buzău (115.494 loc.) · Botoşani (106.847 loc.) · Satu Mare (102.411 loc.)

Râmnicu Vâlcea (98.776 loc.) · Drobeta-Turnu Severin (92.617 loc.) · Suceava (92.121 loc.) · Piatra Neamţ (85.055 loc.) · Târgu Jiu (82.504 loc.) · Târgovişte (79.610 loc.) · Focşani (79.315 loc.) · Bistriţa (75.076 loc.)

Tulcea (73.707 loc.) · Reşiţa (73.282 loc.) · Slatina (70.293 loc.) · Călăraşi (65.181 loc.) · Alba Iulia (63.536 loc.) · Giurgiu (61.353 loc.) · Deva (61.123 loc.) · Hunedoara (60.525 loc.) · Zalău (56.202 loc.) · Sfântu Gheorghe (56.006 loc.) · Bârlad (55.837 loc.) · Vaslui (55.407 loc.) · Roman (50.713 loc.)

1985 Atena · 1986 Florenţa · 1987 Amsterdam · 1988 Berlinul de Vest · 1989 Paris · 1990 Glasgow · 1991 Dublin · 1992 Madrid · 1993 Anvers · 1994 Lisabona · 1995 Luxemburg · 1996 Copenhaga · 1997 Salonic · 1998 Stockholm · 1999 Weimar · 2000 Reykjavík · Bergen · Helsinki · Bruxelles · Praga · Cracovia · Santiago de Compostela · Avignon · Bologna · 2001 Rotterdam · Porto · 2002 Bruges · Salamanca · 2003 Graz · 2004 Genova · Lille · 2005 Cork · 2006 Patras · 2007 Luxemburg · Sibiu · 2008 Liverpool · Stavanger · 2009 Linz · Vilnius · 2010 Essen · Istanbul · Pécs · 2011 Turku · Tallinn · 2012 Maribor · Guimarães · 2013 Košice · Marsilia · 2014 Umeå · Riga · 2015 Mons · Plzeň · 2016 San Sebastián · Wrocław · 2017 Aarhus · Paphos · 2018 Leeuwarden · Valletta · 2019 Matera · Plovdiv · 2020 Galway · Rijeka · 2021 Timişoara · Eleusis · Novi Sad

Otopeni • Baloteşti • Săftica • Tâncăbeşti • Ciolpani

Potigrafu • Puchenii Mari • Puchenii Moşneni • Româneşti • Bărcăneşti • Băneşti • Nistoreşti • Comarnic • Posada • Sinaia • Poiana Țapului • Buşteni • Azuga

Predeal • Timişu de Sus • Timişu de Jos • Săcele • Braşov • Ghimbav • Codlea • Vlădeni • Perşani • Șercaia • Mândra • Făgăraş • Beclean • Voila • Sâmbăta de Jos • Olteţ • Viştea de Jos • Ucea de Jos

Arpaşu de Jos • Scoreiu • Porumbacu de Jos • Avrig • Bradu • Sibiu • Cristian • Săcel • Sălişte • Apoldu de Sus • Miercurea Sibiului

Sebeş • Alba Iulia • Sântimbru • Teiuş • Țifra • Aiud • Mirăslău • Decea • Inoc • Unirea

Câmpia Turzii • Turda • Copăceni • Tureni • Feleacu • Cluj-Napoca • Floreşti • Gilău • Căpuşu Mare • Păniceni • Izvoru Crişului • Șaula • Huedin • Poieni • Ciucea • Negreni • Bucea

Corniţel • Topa de Criş • Auşeu • Aleşd • Lugaşu de Jos • Urvind • Uileacu de Criş • Tileagd • Oşorhei • Oradea • Borş

Chitila

Tărtăşeşti • Slobozia Moară • Lunguleţu • Sălcuţa • Titu • Costeştii din Deal • Mătăsaru • Găeşti • Gura Foii • Băduleşti • Crângurile de Jos

Leordeni • Topoloveni • Călineşti • Ștefăneşti • Piteşti • Bascov • Valea Ursului • Prislopu Mic • Prislopu Mare • Drăganu-Olteni • Dumbrăveşti • Morăreşti • Deduleşti

Milcoiu • Blidari • Racoviţa • Râmnicu Vâlcea • Olteni • Gura Văii • Seaca • Călimăneşti • Căciulata • Golotreni • Căciulata • Drăgăneşti • Călineşti • Tuţuleşti • Balota • Robeşti • Câinenii Mari • Râu Vadului

Tălmaciu • Șelimbăr • Sibiu • Cristian • Săcel • Sălişte • Apoldu de Sus • Miercurea Sibiului

Sebeş •

Orăştie • Simeria • Deva • Mintia • Veţel • Ilia • Burjuc • Zam

Ilteu • Cuiaş • Săvârşin • Vărădia de Mureş • Nicolae Bălcescu • Bătuţa • Căpruţa • Bârzava • Conop • Odvoş • Lipova • Păuliş • Sâmbăteni • Vladimirescu • Arad • Pecica • Nădlac

DN1  • DN2  • DN3  • DN5  • DN7