Mediaş, Sibiu

1. fullinfo.ro
2. orase
3. Mediaş, Sibiu

Mediaş (în latină Media, germană Mediasch, în maghiară Medgyes, în dialectul săsesc Medwesch, Medveš) este un municipiu în judeţul Sibiu, Transilvania, România, format din localitatea componentă Mediaş (reşedinţa), şi din satul Ighişu Nou. Are o populaţie de 47.204 locuitori (2011).

Aşezare geografică

Municipiul Mediaş este aşezat în bazinul mijlociu al râului Târnava Mare, la o distanţă de 39 km de Sighişoara şi 41 km de Blaj. Cetatea săsească din Moşna se află spre Agnita, la 10 Km de Mediaş. La 18 km de Mediaş se găseşte staţiunea balneoclimaterică Bazna, atestată documentar din anul 1302. Staţiunea beneficiază de izvoare de apă minerală, bogate în săruri, nămol mineral şi sare de Bazna. Distanţa din Mediaş până în municipiul reşedinţă de judeţ Sibiu măsoară 55 km.

Istoric

În epoca romană pe teritoriul cetăţii actuale a existat un castru roman.

În 1267, în prima menţiune documentară, apare ca Mediesy. Acest nume poate fi legat de numele unui trib secuiesc din secolul al IX-lea.

În secolul al XII-lea şi al XIII-lea regii Ungariei au aşezat în zona Mediaşului colonişti germani, cunoscuţi sub numele de saşi. Prima atestare documentara a Mediasului, se pare, este din anul 1267.

În anul 1318 saşii din Mediaş şi cei din Șeica Mare au fost scutiţi de obligaţia de a participa la oastea regală, obţinând totodată şi unele privilegii fiscale.

La 1402 regele Sigismund de Luxemburg a eliberat scaunele Mediaş şi Șeica de sub jurisdicţia comitelui secuilor.

În 1576 aici a fost ales Ștefan Báthory drept rege al Poloniei, şi tot aici a fost ales István Bocskai în 1605 în funcţia de principe al Transilvaniei.

Biserica „Înălţarea Domnului”, prima biserică românească din Mediaş, a fost ridicată în anul 1826 prin eforturile episcopului Ioan Bob de la Blaj, cel care tot atunci a înfiinţat şi prima şcoală românească din oraş.

Atelierul de fierărie era organizat într-o construcţie de acelaşi fel şi avea patru încăperi de dimensiuni mici; cea care s-a păstrat cel mai bine avea dimensiunile de 4 x 3 m. În atelier s-au identificat urmele unei vetre şi foarte probabil şi ale unui cuptor de redus minereul de fier. Tot în interior s-a descoperit un mic depozit de unelte (o lingură pentru turnat metal, două coase şi o bucşă de coasă, o altă bucşă pentru car), precum şi mai multe unelte din metal (un târnăcop, trei burghie), o frigare şi mari cantităţi de zgură, dispersate pe suprafaţa atelierului.

Numeroase alte unelte şi instrumente din fier au fost descoperite pe suprafaţa aşezării: cleşte, compas, dălţi, ferăstrău, cuţitoaie, cuţite, balamale, crampon pentru mers pe gheaţă. Tot pe aria aşezării s-au mai descoperit un inel de argint şi mai multe fibule din bronz şi fier.

Ceramica din aşezare cuprinde vase de uz comun din pastă fină roşie şi cenuşie (oale, farfurii, străchini, castroane, boluri, cupe ulcioare), din pastă zgrunţuroasă roşie şi mai ales cenuşie (oale fără toarte, străchini, capace de vas, chiupuri), vase cu decor în relief sub formă de şerpi, vase cu decor ştampilat şi terra sigillata, de producţie locală. Alte materiale descoperite în aşezare sunt: fragmente de vase de sticlă, mărgele din sticlă, resturi osteologice de la animale domestice (bovine, ovicaprine, porcine, cabaline) şi de la vânat (cervidee), precum şi un dupondius de la împărăteasa Faustina.

Potrivit observaţiilor topografice, aşezarea de la Gura Câmpului avea un plan ortogonal, cu o piaţă (forum) în centrul său şi constituia un important vicus, în jurul căruia gravitau mai multe aşezări, posibil şi unele villae rusticae, semnalate prin celelalte descoperiri din aria oraşului.

Transport

Sistemul de transport public din Mediaş este compus din autobuze şi troleibuze. Există şi companii de taxi.

Prin Mediaş trec drumurile nationale DN14 şi DN14A

Calea ferată face legătura directa cu oraşele: Bucureşti, Cluj-Napoca, Arad, Sibiu, Budapesta şi Viena.

Aeroporturi apropiate sunt cele din Sibiu, Cluj-Napoca şi Târgu Mureş.

Turism

Un oraş pitoresc în care se simte îmbinarea dintre vechi şi nou, cu o alternanţă de stiluri arhitectonice, de la gotic la cel renascentist şi neoclasic, la baroc şi secession (Jugendstil). "Civitas Mediensis" şi-a conservat trecutul istoric în 17 turnuri şi bastioane, ziduri multiseculare înalte de peste 7 metri, 3 porţi principale şi 4 secundare de acces în vechea cetate. Biserica fortificată Sfânta Margareta deţine un ansamblu valoros de picturi murale gotice, iar turnul are un ceas care indică fazele lunii. Această biserică este importantă şi pentru că aici a fost închis domnitorul Țării Româneşti, Vlad Țepeş, în anul 1476, în urma unui conflict cu regele Ungariei, Matia Corvinul. Tot aici principele transilvănean Ștefan Báthory a fost ales în funcţia de rege al Poloniei. Centrul istoric al oraşului Mediaş apare ca un muzeu în aer liber. Monumentele medievale din piaţa castelului sunt unice în Transilvania. Oraşul are o vechime de peste 7 secole, fiind menţionat pentru prima dată, într-un document istoric în anul 1267, astfel fiind unul din cele mai vechi oraşe ale României. Printre obiectivele turistice, putem menţiona Turnul Croitorilor, Turnul Trompeţilor, Turnul Clopotelor, Casa Schuller (1588) Turnul Forkesch, Turnul Pietrarilor, Turnul Fierarilor. Complexul Arhitectural Franciscan include biserica şi mănăstirea franciscană, care, în jurul anului 1444, au fost construite de ordinul franciscan. Complexul adăposteşte exponate de mare valoare: tezaurul de la Șeica Mică, tezaurul de la Panade, diverse piese de ceramică populară.

În paginile romanului "Dracula", scriitorul irlandez Bram Stoker menţionează că, la nunta contelui valah, vinul a fost "cel auriu de Mediaş". Mediaşul şi împrejurimile lui sunt şi azi cunoscute, dată fiind faima vinurilor vechi de Târnave, simbol al stemei oraşului, zona fiind supranumită în vechime "Țara Vinului" sau "Weinland", aşa cum apare în harta umanistului Johannes Honterus (sec. XVI).