Cisnădie, Sibiu

1. fullinfo.ro
2. orase
3. Cisnădie, Sibiu

Cisnădie (denumire veche Cisnădia Mare, denumiri în dialectul săsesc Hielt, Hilt şi Helt, în germană Heltau, în maghiară Nagydisznód, Disznód) este un oraş în judeţul Sibiu, Transilvania, România, format din localităţile componente Cisnădie (reşedinţa) şi Cisnădioara. Se află la 10 km sud de Sibiu, pe valea pârâului Argintului (Silberbach) şi a pârâului Ursului (Bärenbach), la poalele Măgurii Cisnădiei (Götzenberg).

Istoric

Localitatea a fost fondată de către colonişti de etnie germană, chemaţi în ţară de către regele Géza al II-lea al Ungariei, (1141-1161) pentru a apăra graniţele regatului împotriva raidurilor cumanilor, pecenegilor, tătarilor etc.

Istoricii presupun că pe teritoriul actual al localităţii Cisnădie a fost fondată, în 1150, localitatea Ruetel, care a fost distrusă de năvălirile mongolilor.

Prima menţiune documentară despre o aşezare pe locul actual al oraşului datează din 1204, într-un document al regelui Emeric al Ungariei, sub denumirea de Rivetel.

Localitatea Heltau a fost menţionată documentar pentru prima dată în 1323. Cu toate acestea, încă de prin 1300 a fost construită o biserică de piatră în stil romanic (Kreuzkirche), care a fost dedicată sfintei Walpurga.

În anul 1425 în Cisnădie a fost construit primul turn cu ceas din Transilvania. Acesta este înconjurat de 2 ziduri de apărare, cel interior având şi încăperi pentru păstrarea proviziilor.

În anul 1500, în urma vizitei făcute de regele Vladislav al II-lea al Ungariei, oraşului i s-a acordat dreptul de a ţine târg anual (Marktrecht).

În perioada cuprinsă între secolul al 15-lea şi al 17-lea asupra localităţii s-au abătut atacurile turcilor, care au produs multe distrugeri. Epidemia de ciumă din 1660 a lăsat în urmă 411 de morţi.

În anul 1734, în Cisnădie s-au stabilit circa 125 landleri protestanţi, care au fost expulzaţi din regiunea lor natală Salzkammergut din teritoriile ereditare habsurgice deoarece urmau credinţa lor protestantă după Martin Luther.

Deoarece biserica şi turnul a fost lovite de mai multe ori de trăsnet, în 1797 a fost montat pe turnul bisericii primul paratrăsnet din Transilvania.

În 1806 Cisnădia a primit de la împăratul Francisc I reînnoirea vechiului drept de a avea târg.

În Primul Război Mondial, din Cisnădie au plecat pe front 300 de bărbaţi, din care 66 nu s-au mai întors.

După unirea Transilvaniei cu România, Cisnădie a pierdut mare parte din pământurile sale: din 17000 de iugăre au mai rămas aprox. 5000 de iugăre.

În Al doilea Război Mondial, au fost chemaţi sub arme circa 500 de locuitori din Cisnădie. Din aceştia, 143 au căzut pe câmpul de luptă.

În 1944 armata sovietică a organizat în Cisnădie un lagăr pentru prizonieri.

În anul 1945, 870 bărbaţi şi femei de origine germană din Cisnădie au fost deportaţi la muncă forţată în Uniunea Sovietică, din care 35 au murit. Majoritatea celor care au supravieţuit s-au întors în 1949 la Cisnădie, ceilaţi au fost duşi în Germania.

Recensământul din 1941 a relevat că localitatea Cisnădie avea 5.385 locuitori, din care 3.691 de origine etnică germană. În anul 1946 localitatea Cisnădie a fost ridicată la rangul de oraş.

În anii 1950 a început exodul saşilor transilvăneni către Republica Federală Germania, mai ales pe motiv de reunificare a familiilor în care bărbaţii au fost deportaţi după al doilea război mondial. După 1989, ritmul emigrării a crescut mult.

Religie

În Cisnădie se găsesc două biserici ortodoxe, o biserică evanghelică lutherană,o biserică greco-catolică şi mai multe case de rugăciune ale unor culte neo-protestante sau organizaţii religioase.