Tăşnad, Satu Mare

1. fullinfo.ro
2. orase
3. Tăşnad, Satu Mare

Tăşnad (în maghiară Tasnád, în germană Trestenburg) este un oraş în judeţul Satu Mare, Transilvania, România, format din localitatea componentă Tăşnad (reşedinţa), şi din satele Blaja, Cig, Raţiu, Sărăuad şi Valea Morii. Localitatea a primit statutul de oraş în anul 1968, iar în prezent are o populaţie de 8.631 de locuitori, fiind al patrulea cel mai mare centru urban al judeţului Satu Mare din punct de vedere demografic.

Descoperirile arheologice validate de mărturii istorice demonstrează vechimea şi continuitatea vieţuirii umane pe actuala vatră a Tăşnadului, din neolitic până în zilele noastre. Câteva obiective turistice din Tăşnad sunt: catedrala ortodoxă, biserica romano-catolică şi muzeul orăşenesc amplasat într-o clădire din secolul al XVIII-lea, monument istoric. Tăşnadul, datorită bogăţiilor sale (zăcăminte hidrominerale cu caracteristici termale, cu temperatura apei de 72 °C) este şi staţiune balneoclimaterică de interes judeţean, dispunând de un ştrand termal, microbază de tratament şi alte amenajări specifice.

Istorie

Situat în nord-vestul României, în partea sudică a judeţului Satu Mare, Tăşnadul, ca aşezare urbană, a fost întemeiat ca urmare a unei evoluţii îndelungate. Descoperirile arheologice din zonă, validate de mărturii istorice, demonstrează vechimea şi continuitatea vieţuirii umane pe actuala vatră a Tăşnadului din neolitic şi până în zilele noastre. Învestigând trecutul, existenţa în timp şi dezvoltarea oraşului, aflăm că prima consemnare documentară despre Tăşnad este făcută în anul 1021, de către "Nicolaus Mester Tasnadi plebanus", iar cel de-al doilea document, emis la data de 6 mai 1246, evidenţiază localitatea Tăşnad ca fiind moşie episcopală aparţinând comitatului Solnoc.

Geografie

Oraşul Tăşnad este situat în partea sudică a judeţului Satu Mare, în regiunea istorică Crişana. Localitatea este amplasată pe o colină cu altitudinea de 220 metri. Satul Valea Morii, care intră în componenţa oraşului, este amplasat la altitudinea de 134 metri.

Reţeaua hidrografică este alcătuită din: Valea Cehalului (18,8 km), cu afluenţii: Valea Neagră (3,7 km), Valea Raţului (3,7 km), Valea Ciripicea (9,7 km); Pârâul Micăului (5,2 km) şi Valea Checheţ (16,3 km). Debitul acestor cursuri de apă este variabil, puternic primăvara, la topirea zăpezilor şi aproape de secare, în perioada lunilor de vară. În zona sud-vestică a oraşului sunt amenajate două lacuri de baraj, pentru regularizarea apelor provenite din viituri, lacul din amonte având o suprafaţă de 9515 mp, iar cel din aval 8419 m².

Climatul este unul temperat, cu o temperatură medie anuală între 9–10 °C. Luna cea mai rece este ianuarie, iar luna cu temperaturile cele mai ridicate este iulie. Umiditatea aerului prezintă valori medii anuale cuprinse între 78% şi 80%. Cantităţile medii anuale de precipitaţii se menţin între 550–650 mm. Viteza medie anuală a vântului este de 2,6–3,5 m/s.

Economie

Economia este reprezentată, în principal, de turism (pensiuni agroturistice, hoteluri, moteluri, campinguri), agricultură (culturi agricole şi zootehnie), industrie (construcţii metalice pentru industria chimică, prelucrarea lemnului), comerţ (desfacerea bunurilor de consum, a celor de folosinţă îndelungată) şi servicii (utilităţi publice, telecomunicaţii, bănci).

În anul 2000, prin Hotărârea Guvernului nr. 417, oraşul Tăşnad a fost atestat ca staţiune turistică de interes local. Pe teritoriul localităţii a fost descoperit un important zăcământ hidrografic termomineral, în anul 1978 fiind forat un puţ de captare a apei termale, la o adâncime de 1.354 m (sonda 4.715). În „Zona de Agrement” a oraşului funcţionează, încă din anul 1978, Ștrandul termal, locaţie care atrage, în fiecare an, zeci de mii de turişti din judeţul Satu Mare şi din judeţele învecinate (Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Sălaj), precum şi turişti străini.

Turism

Tăşnadul are unele dintre cele mai mari izvoare geotermale din regiune.[necesită citare]

Pe teritoriul localităţii a fost descoperit un important zăcământ hidrografic termomineral, în anul 1978 fiind forat un puţ de captare a apei termale, la o adâncime de 1.354 m (sonda 4.715). În „Zona de Agrement” a oraşului funcţionează, încă din anul 1978, Ștrandul termal.

Apa termală, care are o temperatură de suprafaţă de 72 °C şi o mineralizare totală de 9,84 g/l, este predominant clorurată-bicarbonatată-sulfatată (din punct de vedere al dominanţei anionilor) şi sodică-calcică-magneziană în prezenţa amoniului şi potasiului. Aceste calităţi o recomandă pentru utilizarea în cura externă, în afecţiuni reumatismale degenerative, afecţiuni reumatismale abarticulare, afecţiuni neurologice periferice cronice, afecţiuni ginecologice cronice (în afara puseelor inflamatorii), afecţiuni posttraumatice, boli asociate (boli profesionale, endocrine, boli de metabolism), dar şi pentru băi tonifiante, de întreţinere a condiţiei fizice sau, pur şi simplu, agremental, prin îmbinarea curelor de apă, aer şi soare.

Staţiunea turistică Tăşnad este situată la 2 km distanţă de centrul oraşului. În ultimii ani a devenit atracţia unui număr din ce în ce mai mare de turişti atât din ţară cât şi din străinătate datorită apelor sale termale.

Cura balneară are la bază doi factori terapeutici naturali: ape minerale termale şi bioclimatul sedativ. Localizarea într-o zonă de câmpie şi dealuri joase conduce la caracteristici bioclimatice cu factori mai puţin agresivi, în care organismul uman nu trebuie să facă eforturi de aclimatizare, fără contraindicaţii, tipic pentru odihnă. Cura climatică combinată cu cea hidrotermală se poate efectua în intervalul mai-octombrie, în aer liber, iar în baze amenajate pe tot parcursul anului.

Apa termala are o temperatură de suprafaţă de 72 °C şi o mineralizare totală de 9,84 g/l, este predominant clorurată-bicarbonatată-sulfatată (din punct de vedere al dominanţei anionilor) şi sodică-calcică-magneziană în prezenţa amoniului şi potasiului. Aceste calităţi o recomandă pentru utilizarea în cura externă, în afecţiuni reumatice degenerative, afecţiuni reumatice abarticulare, afecţiuni neurologice periferice cronice, afecţiuni ginecologice cronice (în afara puseelor inflamatorii), afecţiuni posttraumatice, boli asociate (boli profesionale, endocrine, boli de metabolism),[necesită citare] dar şi pentru băi tonifiante, de întreţinere a condiţiei fizice sau, pur şi simplu, agremental, prin îmbinarea curelor de apă, aer şi soare.

Baile Tasnad au apa termominerală la temperatura de 37-40 de grade (apa din bazin) care poate fi folosită în cure externe în afecţiuni precum stări preartrozice, reumatism degenerativ şi afecţiuni dermatologice

Edificii

Amenajat în anul 1978, într-un vechi conac nobiliar, „Castelul Cserey Fischer”, reconstruit în a doua jumatate a secolului al XVIII-lea (1771), Muzeul Orăşenesc Tăşnad cuprinde 4 săli expoziţionale, grupate pe două secţii: arheologie şi istorie locală; etnografie. Reorganizat în anul 1995, muzeul prezintă elemente specifice culturii materiale şi spirituale din zona Tăşnadului, marturii ale evoluţiei istorice, predominând aspectele creativitaţii de tip tradiţional. Muzeul se face remarcat îndeosebi datorită existenţei unor ateliere meşteşugăreşti complexe. În acest sens, sălile expoziţionale sunt structurate pe ideea prezentării principalelor ocupaţii şi meşteşuguri practicate în zonă, aducând astfel în faţa privitorului înţelepciunea şi îndemânarea arhaică, simţul formelor şi culorilor, ingeniozitatea şi măiestria meşterului ţăran. Patrimoniul arheologic provine din săpăturile efectuate în zona limitrofă oraşului Tăşnad şi cuprinde vestigii ale epocilor: neolitic, bronzului, perioada dacilor liberi. Diverse obiecte şi documente din epoca feudală şi epoca moderna întregesc colecţia de istorie. Regiunea etnografică a Tăşnadului este parte componentă a zonei de “Codru”, având pe lângă particularitaţile proprii, şi elemente etnoculturale specifice Sătmarului şi Sălajului. Expozitia de etnografie pune în evidenţă principalele aspecte ale culturii materiale şi spirituale specifice Tăşnadului. În circuitul expoziţional este inclusă şi o sală de expoziţii temporare, care reprezintă un cadru optim de prezentare a celor mai semnificative aspecte din istoria şi cultura oraşului şi a judeţului. Expoziţia de etnografie cuprinde o gama variată de obiecte din ceramică de uz gospodăresc şi ceramică decorativă, produse în centrele de olărit din Tăşnad, Vama, Baita, Cehu Silvaniei, unelte agricole tradiţionale, unelte folosite în atelierele meşteşugăreşti, specializate în prelucrarea lemnului, a fierului şi a pieilor. Dispunând de mijloace tehnice rudimentare, cu materiile prime avute la îndemână, industria casnică textilă din zona Tăşnadului a produs valori artistice de un remarcabil bun gust şi rafinament. Prin varietatea obiectelor expuse (ştergare, aşternuturi de pat, feţe de masă, feţe de pernă, costume populare tradiţionale), prin gama larga de motive decorative utilizate în ornamentarea acestora, colecţia de textile a muzeului este purtatoarea unor creaţii artistice deosebit de valoroase şi originale.

Biserica Reformată, monument istoric, construită în anul 1476, în perioada în care episcop era Vingradi Gerep Laszlo, rudă cu regele Matei Corvin. Biserica, realizată în stilul gotic târziu, are numeroase elemente de construcţie şi obiecte de cult valoroase, fiind renovată de mai multe ori (o renovare generală s-a făcut în 1776) păstrându-se dimensiunile şi stilul iniţial; turnul a fost construit între anii 1814-1821 în stil baroc nou. Potrul cel mai vechi este din 1631. Clopotul mic s-a turnal în 1796, fiind înlocuit în 1843. Clopotul mare s-a turnat în 1836 şi a fost înlocuit în 1923.

A fost construită în anul 1988, pe locul vechii biserici. Are planul în formă de cruce, interiorul cu boltă. Fresca este pictată în stil neobizantin. Clopolul mare a fost turnat în anul 1896 iar clopotul mic în 1918.

Reconstruită în anul 1903, are înălţimea turnului de 42 m. Altarele au fost confecţionate în Budapesta. Statuile sculptate în lemn sunt lucrate în Tirolia şi Moravia (1913-1917). Parohia are trei capele: Capela Sf. Ana (1823), Capela St. Antoniu (1908) şi Capela Sf. Ioan (1829).

Ridicată în anul 1996. Linia arhitectonică are ca idee de creaţie triunghiul, figură ce în simbolistica creştină reprezintă Sf. Treime. Fiecare latură reprezintă o persoană divină: Tatăl, Fiul şi Sf. Spirit. La subsol este amenajat un amfiteatru destinat programului tinerilor creştini.