Zalău, Sălaj

căutare

Zalău, Sălaj

Zalău (zaˈləw; original şi colocvial, Zălau; în maghiară Zilah, în germană Zillenmarkt sau Waltenberg) este municipiul de reşedinţă al judeţului Sălaj, Transilvania, România, format din localităţile componente Stâna şi Zalău (reşedinţa). Conform recensământului din anul 2011, Zalău are o populaţie de 56.205 locuitori.

Etimologie

Un număr mare de istorici au arătat diversele tipologii în care se poate încadra numele Zalău. La fel ca denumirea de Sălaj (Țara Silvaniei, din latină) şi denumirea Zalău provine dintr-o limbă veche. Gheorghe Chendre-Roman, autorul operei "Dicţionar etimologic al localităţilor din judeţul Sălaj", susţine că ambele toponime, atât Zalău cât şi Sălaj, conduc ca formare spre radicalul din limba latină "sil", care derivă din silva, iar apoi a urmat un proces de maghiarizare a cuvântului. Teoria lui Chendre se bazează pe faptul că în momentul când au apărut toponimele Sălaj şi Zalău ţinutul era acoperit de păduri şi este posibil să fi existat şi plantaţii mari de viţă de vie. Astfel, toponimul silva, care a condus apoi spre numele de Zalău şi Sălaj, s-a format ca şi multe alte toponime din judeţ care prezintă o caracteristică a locului, ca de exemplu Făgetu (zonă cu foarte mulţi fagi), Plopiş (zonă cu mulţi plopi), Pădureni, Păduriş, Cerişa (zonă cu mulţi cireşi), Brusturi, Lazuri, Măgura, Muncel şi altele.

Onufrie Vinţeler presupune că la originea toponimului Zalău stă un apelativ de origine slavă şi oferă trei ipoteze. Prima arată că Zalău s-a format din "zalaj", din limba rusă, care are sensul de depresiune între două movile. A doua ipoteză arată că toponimul s-a format din "zola", întâlnit în limbele slave cu sensul de sol după arderea pădurii. Istoricul arată că în Zalău au avut loc numeroase defrişări de păduri prin metoda arderii. A treia ipoteză arată că toponimul vine din "zalov", participiu de la verbul zalovitti, care înseamnă a începe să prinzi.

Dacologii consideră că toponimul s-a format pe baza cuvântului "zilai" din limba dacă, ce are sensul de vin negru, roşu. Ipoteza poate fi apropiată de adevăr, deoarece în zonă se cultiva viţă de vie.

Istoricul Chendre a explicat şi forma în care Zalăul a fost atestat în 1808 sub denumirea germană de Zillenmarkt şi Waltenberg. Zillenmarkt semnifică "piaţa Zalău". Wald înseamnă pădure, iar berg înseamnă munte, astfel că toponimul însemna "munte împădurit".

Istorie

Descoperirile arheologice de pe teritoriul municipiului Zalău au pus în evidenţă dovezi ale existenţei umane în aceste locuri încă din neolitic, respectiv cu cca. 6500 de ani în urmă. Monedele dacice descoperite în perimetrele arheologice din zona centrală a municipiului, de pe Valea Miţii şi din vestul oraşului, la care se adaugă importante elemente aparţinând culturii romane, atestă continuitatea locuirii dacice în acest areal şi dezvoltarea unor relaţii de ordin economic cu oraşul Porolissum.

După cucerirea Daciei de către Traian (106), graniţa Imperiului Roman trecea pe culmea Meseşului, la nord având triburile dacilor liberi, iar în zona de est şi sud-est (Meseş) se află fortificaţiile romane de graniţă, turnuri, ziduri, şanţuri şi mâluri de apărare.

Prima consemnare scrisă cu privire la Zalău apare în Gesta Hungarorum, numită şi Cronica lui Anonymus – notar la curtea regelui Béla al IV-lea al Ungariei – lucrare definitivată între anii 1200 şi 1230. Zalăul există ca aşezare omenească încă din jurul anului 900, dar prima atestare documentară apare la 1220 sub numele de villa Ziloc. După năvălirile tătare şi pustiirea oraşului din anul 1241, Zalăul intră din anul 1246 în administrarea episcopatului catolic de la Oradea şi este menţinut sub această administraţie până în anul 1542, când intră în componenţa Principatului Transilvaniei.

La 1 august 1473 Matei Corvin, regele Ungariei şi Boemiei, declară Zalăul pentru prima dată oras-târg, oppidum Zilah, privilegiu care scotea oraşul de sub dominaţia comitatului, acordând dreptul de comerţ liber cu toată ţara şi oferindu-i independenţă economică. La sfârşitul secolului al XVI-lea oraşul aparţinea Transilvaniei şi avea o conducere administrativă autonomă, alcătuită din 33 de senatori aleşi, dintre care unul era primar. Pe lângă aceştia, mai funcţionau un notar, un arhivar şi un casier.

Alte praguri importante în dezvoltarea localităţii se înregistrează în anul 1571, sub domnia principelui Ștefan Báthory, în anul 1600 sub domnia lui Mihai Viteazul, iar după anexarea Transilvaniei de Imperiului Habsburgic, oraşul cunoaşte o decădere economică pe fundalul unei infuzii a produselor de provenienţă apuseană, în detrimentul celor autohtone. Odată cu victoria din 3 august 1601, de la Guruslău, a lui Mihai Viteazul, patronul spiritual al oraşului, Zalăul se bucură de propriile reguli administrative, legislative, fiscale şi militare, precum şi de o autonomie reală care oferă libertăţi cetăţenilor. O cronică din secolul al XVII-lea menţionează pentru prima dată ocupaţiile locuitorilor oraşului: curelari, olari, rotari, pantofari, măcelari, croitori, fierari, dulgheri, pălărieri şi, nu în ultimul rând, armurieri. În decursul secolelor XVI–XVII, în Transilvania au fost organizate o serie de colegii calvine (reformate), în Zalău fiind întemeiat primul colegiu în anul 1646, actualul Colegiul Naţional Silvania.

Până în 1848 Zalăul s-a bucurat de privilegii şi autonomie. După evenimentele acelui an, Zalăul şi-a pierdut autonomia şi independenţa. În 1876 a avut loc o nouă împărţire administrativ-teritorială a Transilvaniei, în urma căreia, comitatele Crasna şi Solnocul de Mijloc (după vechea împărţire administrativ-teritorială) s-au unit şi au format împreună fostul judeţ Sălaj, iar Zalăul era reşedinţă de judeţ.

În anul 1950 Zalăul face parte din regiunea Cluj, având statutul de raion. După o nouă împărţire administrativ-teritorială, în 1968, Zalăul a devenit capitala judeţului Sălaj, iar în 1979 dobândeşte rangul de municipiu.

Geografie

Municipiul Zalău este situat în zona centrală a judeţului Sălaj, în bazinul hidrografic al râului Zalău, la contactul depresiunii cu acelaşi nume şi culmea Meseşului. Cu o suprafaţă totală de 90,09 km2, teritoriul administrativ al municipiului include şi localitatea Stâna.

Zalău este situat în apropierea graniţei fostului Imperiu Roman, mai precis la 8 km de castrul roman de la Porolissum – cea mai puternică fortificaţie cu rol de apărare din partea de nord-vest a provinciei romane Dacia. În epoca medievală reprezenta spaţiul de trecere dinspre centrul Europei înspre inima Transilvaniei, prin binecunoscutul "drum al sării". Azi, municipiul Zalău, situat pe axa Cluj-Napoca–Satu Mare–Petea, DN1F–E81, este conectat la o reţea rutieră cu acces spre Europa de Vest.

Relieful colinar al depresiunii are o altitudine cuprinsă între 200–500 m. În Depresiunea Zalăului predomină un climat temperat submontan, cu precipitaţii bogate şi oscilaţii mai mici de temperatură decât în Podişul Transilvaniei. Aceasta face ca împrejurimile oraşului să fie bogate în păduri de foioase, creând un ecosistem favorabil dezvoltării turismului. Temperatura medie a lunii ianuarie este de -2,5°C, iar a lunii iulie este de +19,3°C.

Cultură

Ca municipiu reşedinţă de judeţ, Zalăul este centrul cultural al Sălajului. Activităţile culturale se desfăşoară în Casa de Cultură a Sindicatelor şi Casa Municipală de Cultură, Biblioteca Judeţeană "I. S. Bădescu", Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Galeria de Artă "Ioan Sima", precum şi un cinematograf.

Municipiul Zalău are o Bibliotecă Documentară, fondată în 1646 în cadrul Colegiului Reformat. În 2014, biblioteca dispunea de peste 210.000 de volume, din care cea mai mare parte este carte rară sau unicat. La 23 august 1950, presa vremii consemna inaugurarea unei biblioteci centrale cu peste 7.000 de volume în limbile română şi maghiară, în spaţiul Ateneului Popular (actuala Casă Municipală de Cultură) "într-un local încăpător care dispunea şi de o frumoasă sală de lectură". Colecţiile cuprindeau cărţi din diferite domenii, unele cu o vechime considerabilă, cum ar fi De remediis a lui Petrarca din 1649. În 1952 biblioteca devine Biblioteca Raională având şi sarcini de îndrumare a bibliotecilor de pe raza teritoriului Sălaj. În 1957 a primit numele cărturarului sălăjan Ioniţă Scipione Bădescu. În 1968 a devenit Biblioteca Judeţeană, ca urmare a noii împărţiri administrativ-teritoriale. De-a lungul timpului, biblioteca a funcţionat în spaţiile Casei Municipale de Cultură, în spaţiul actualului muzeu (fosta stradă Ady Endre, nr. 5), în spaţiul actualului Centru de Librării (Piaţa Libertăţii, nr. 10) şi în actualul sediu, Piaţa Iuliu Maniu, nr. 13, începând cu anul 1971.

Primele activităţi artistice sunt menţionate în secolul al XVII-lea (1646), însă cele mai importante se desfăşoară la începutul secolului al XIX-lea (în 1810, corul bărbătesc al asociaţiei meşteşugarilor). Activităţile corale sunt permanente de-a lungul timpului în viaţa cultural-artistică, remarcându-se între 1924–1936 formaţia corală de fete, iar după 1945, Corul Ateneului Popular. Actualmente sunt deosebit de active ansamblul folcloric Rapsodia Sălajului (1958), orchestra de muzică populară Meseşul, corurile Camerata Academica Porolissensis, Gloria Dei, Țara Silvaniei, ansamblul folcloric al Casei de Cultură a Sindicatelor, ansamblul folcloric profesionist Porolissum, ansamblul folcloric de tineret Columna şi cel al copiilor Mugur-Mugurel.

Biserici ortodoxe în municipiul Zalău şi localităţile subordonate administrativ, Ortelec şi Stana, sunt: Catedrala Episcopală "Sf. Vineri", construită sub îndrumarea parintelui Ioan Ghiurco, biserica ortodoxă "Sf. Treime", biserica ortodoxă "Sf. Ștefan", construită sub îndrumarea părintelui protopop Ștefan Lucaciu, şi biserica ortodoxă "Pogorârea Sf. Duh".

În Zalău mai sunt două biserici greco-catolice, două biserici reformate şi una romano-catolică. Biserica "Adormirea Maicii Domnului" a fost ridicată de comunitatea greco-catolică în perioada interbelică şi sfinţită la 8 septembrie 1934 de episcopul Valeriu Traian Frenţiu. Lăcaşul este disputat de ortodocşi şi de greco-catolici. Mai sunt cinci biserici baptiste (una de limba maghiară), două penticostale şi una adventistă.

Economie

Oraşul Zalău a fost un important centru economic din această parte a ţării din cele mai vechi timpuri. O cronică din secolul al XVII-lea menţionează pentru prima dată meseriile locuitorilor oraşului: curelari, olari, rotari, pantofari, măcelari, croitori, fierari, dulgheri, pălărieri şi armurieri. După anexarea Transilvaniei de Imperiului Habsburgic, Zalău a intrat într-un declin economic.

Procesul de industrializare şi-a făcut simţită prezenţa de la începutul secolului al XX-lea, când a început exploatarea carierei de piatră roşie de pe Meseş, au fost înfiinţate două mori care folosesc forţa aburului, fabrica de cărămidă, a cărei dezvoltare era facilitată de existenţa lutului de bună calitate din apropierea oraşului, şi altele. Tot la începutul secolului al XX-lea a fost introdus curentul electric.

După 1918 s-a înregistrat o evoluţie economică ascendentă, ajungând să aibă în a doua jumătate a secolului al XX-lea o gamă largă de ramuri industriale, care se menţin şi în prezent: industria metalurgică şi a construcţiilor de maşini (companiile Silcotub, Rominserv Valves IAIFO), industria de prelucrare a lemnului, industria prelucrării cauciucului (Michelin), industria alimentară, industria textilă, a materialelor de construcţii (Cemacon) etc.

Beneficiind de un cadru natural deosebit, de poziţia sa de la poalele Meseşului şi de un bogat fond turistic de origine antropică, municipiul Zalău este şi un important centru turistic. Baza materială existentă este de şase unităţi de cazare, din care patru hoteluri, un motel şi două tabere şcolare. Numărul total de locuri în unităţile de cazare este de 708, din care 325 de locuri în tabere şcolare.

Sport

Oraşul Zalău are o tradiţie importantă în domeniul sportului. Echipa de handbal HC Zalău (fostă Silcotub Zalău) a câştigat de trei ori campionatul, în 2000–01, 2003–04, 2004–05, sub îndrumarea fostului selecţioner al naţionalei României, Gheorghe Tadici. O altă echipă importantă este cea de volei, Remat Zalău. În 2010, Remat Zalău a câştigat titlul de campioană naţională la volei masculin, participând in premieră în grupele CEV Champions League.

Oraşe înfrăţite

Municipiul Zalău este înfrăţit cu următoarele localităţi:

▾   ▾   ▾   show more   ▾   ▾   ▾

Local News

Unitati

VERTIKAL PRINT

VERTIKAL PRINT

COLLAR

COLLAR

LIDAM

LIDAM

NEVADA IMPEX

NEVADA IMPEX

PREFECTURA SALAJ

PREFECTURA SALAJ

JUDECATORIA ZALAU

JUDECATORIA ZALAU

K & E COM

K & E COM

TOTAL AS DISTRIBUTIE GRUP

TOTAL AS DISTRIBUTIE GRUP

AREA ADN CONSTRUCT

AREA ADN CONSTRUCT

ONLINE WEBDESIGN

ONLINE WEBDESIGN

PROMT SERVICE

PROMT SERVICE

CONCRET DESIGN

CONCRET DESIGN

Stiinta • Azi Am Invatat

Oferte promovate • ad.info.ro