Vălenii de Munte, Prahova

1. fullinfo.ro
2. orase
3. Vălenii de Munte, Prahova

Vălenii de Munte este un oraş în judeţul Prahova, Muntenia, România. Avea la recensământul din 2011 12.257 locuitori. Se află în Depresiunea Vălenii de Munte, pe Valea Teleajenului, la 98 km distanţă de municipiul Bucureşti, la 28 km nord de municipiul Ploieşti şi la 89 km sud-est de municipiul Braşov. Se întinde pe o lungime de 5 kilometri. În oraş se poate ajunge folosind DN1A Bucureşti – Ploieşti – Braşov. Este atestat documentar ca „târg al săcuienilor” şi vamă în secolul al XV-lea, într-o poruncă a lui Dan al II-lea de la 1431. Vălenii de Munte a fost reşedinţa lui Nicolae Iorga, aici găsindu-se în prezent Casa Memorială care poate fi vizitată. Ziua oraşului este la 9 mai.

Factorii materiali prielnici de pe Valea Teleajenului au făcut ca omul să fie atras în zonă încă din cele mai vechi timpuri. Cercetările arheologice sau şi lucrările întâmplătoare au scos la iveală urme din vechime începând cu paleoliticul mijlociu şi continuând cu etapele succesive, mezoliticul şi neoliticul.

Istorie

Vălenii de Munte a îndeplinit de-a lungul existenţei sale funcţile unui oraş: capitală de judeţ, vamă, târg, reşedinţa plaiului Teleajen, centru politic al raionului şi cetăţii de cultură Teleajen.

Localitatea este atestată documentar într-o poruncă a lui Dan al II-lea din 1431. "Drumului Teleajenului" (Văleni - Drajna - Ceraşu - Slon - Vârful lui Craiu - Tabla Buţii - Vama Buzăului - Braşov) este atestat şi el din 1433.[necesită citare]

La 1 octombrie 1473, este semnalată prezenţa lui Ștefan cel Mare la „Cetatea Teleajenului” (poate Homorâciu), unde taie capetele pârcălabilor lui Radu cel Frumos, le ia în robie femeile şi dă foc cetăţii.[necesită citare]

În 1573, Alexandru al II-lea întăreşte fiilor popii Neagoe moşie "peste valea Vălenilor". În 1580, Mihnea Turcitul dă o întărire marelui spătar Albina asupra moşiei Albinari (Ariceştii Zeletin), care ajungea până la hotarul Vălenilor. În 1581 tot Mihnea Turcitu întăreşte altora ocine în hotarul Berevoieştilor (azi cartier în Vălenii de Munte).

În 1608, Radu Șerban întăreşte marelui vornic Cernica şi soţiei sale Chiajna satele Predeal Sărari, Văleni şi Berevoieşti, pe care le împarte jumătate cu mănăstirea de la Grădişte. De la 1645 datează prima mărturie documentară asupra judeţului Sacueni cu reşedinţa la Vălenii de Munte, de unde se va muta la Bucov în 1781.[necesită citare]

În 1684, Miron Costin menţionează în cronica sa Vălenii de Munte printre oraşele Țării Româneşti.[necesită citare] La 1794, târgoveţii oraşului sunt în proces cu egumenii mănăstirii din localitate, pentru regularizarea situaţiei lor pe moşia acesteia. Se menţionează în 1794 în documente "târgul domnesc Vălenii de Munte", iar în existenţa unui dascăl plătit la şcoala din Văleni. În 1832, Văleniul număra 518 gospodării (cu 2590 suflete).

La 1848, Nicolae Bălcescu a recrutat din rândul locuitorilor comisarii de propagandă David Almăjanu, I. D. Petrescu şi Ion Gherasim Gorjan.[necesită citare]

La sfârşitul secolului al XIX-lea, Vălenii de Munte era o comună urbană, formată din cătunele Văleni (Târgul-Văleni), Turburea şi Valea Gardului, având în total 3000 de locuitori. Ea era reşedinţa plaiului Teleajen, având farmacie, spital, şi staţie de telegraf şi poştă. Atunci se atestă şcoala în limba greacă de pe lângă catedrala oraşului, care funcţiona la 1830, precum şi şcoala normală, condusă în 1839, de David Almăşanu, şi la care învăţau 139 de copii (mai târziu, în 1845–1846, doar 80&ndsh;90); în plus, existau o şcoală de băieţi şi una de fete. În oraş erau 6 biserici, dintre care sunt menţionate în Marele Dicţionar Geografic al Romîniei biserica Berevoieştilor, cea a Bărcenilor, catedrala oraşului (fostă mănăstire închinată la muntele Athos) şi biserica Sf. Ioan.

Istoricul Nicolae Iorga s-a stabilit aici în 1907, şi a deschis, în iulie 1908, universitatea populară de vară.

În 1925, oraşul avea 3723 de locuitori, fiind în continuare reşedinţa plăşii Teleajen. În 1950, el a devenit reşedinţa raionului Teleajen, unul din raioanele regiunii Prahova şi apoi, după 1952, al regiunii Ploieşti. În 1968, a pierdut funcţiile de centru administrativ secundar, după reforma administrativă, devenind unul din oraşele judeţului Prahova, reînfiinţat.

Geografie

În partea de nord, oraşul se învecinează cu comunele Teişani şi Drajna, în timp ce în partea de sud are ca vecină comuna Gura Vitioarei. Comuna Predeal-Sărari se învecinează cu oraşul în partea de est. În vest, oraşul se învecinează tot cu comuna Gura Vitioarei, satul Bughea de Jos.

Caracterizat printr-un climat subalpin de cruţare, cu o medie anuală a temperaturii de circa 18 °C, oraşul Vălenii de Munte poate fi considerat o adevărată staţiune climaterică. În lunile de iarnă media este cuprinsă între -1,7 °C şi -0,3 °C. În decembrie 1965 temperaturile erau de -1,9 °C şi -2,2 °C. Minima absolută a fost atinsă în februarie 1972 (-30 °C). Adâncimea maximă de îngheţ la sol este de 60 – 70 cm. Precipitaţiile sunt de aproximativ 700 mm anual. Au existat fenomene climatice singulare, precum ploaia torenţială cu grindină, de 3 cm diametru- iunie 1965 şi ciclonul din 11 iunie 1974, orele 17:30, cu o intensitate de 20 m/s, cu efecte distrugătoare pentru oraş.

Principala apă curgătoare de pe teritoriul oraşului este Râul Teleajen, el constituind principala aşezare de pe cursul mediu şi superior al acestui râu. La Vălenii de Munte, în Teleajen se varsă afluentul Văleanca.

Cele mai răspândite soluri din zona oraşului sunt aluviuniile şi solurile aluviale în cadrul luncii Teleajenului, solurile urgiloiluviale şi argiloviluviale brune podzolite, ca şi cele brune şi negre argiloase humifere în Dealurile Bughei. În Dealurile Priporului sunt mai frecvente solurile brune şi argiloiluviale brune podzolite, rogosolurile, iar pe versanţi soluile erodate.

Oraşul se află pe şoseaua naţională DN1A, care leagă Ploieştiul de Braşov pe valea Teleajenului. Acest drum se intersectează la Vălenii de Munte cu şoseaua judeţeană DJ219, care duce spre Teişani la nord-vest şi spre Predeal-Sărari şi Ariceştii-Zeletin spre est. Tot aici, se ramifică din acelaşi drum naţional şi şoseaua judeţeană DJ102B care duce spre est către Drajna, Poseşti şi mai departe în judeţul Buzău spre Cătina şi Cislău. Prin oraş trece şi calea ferată Ploieşti-Măneciu, pe care este deservit de gara Vălenii de Munte şi P. Mac. Văleni Nord.

Economie

Funcţionează în cadrul Parcului Industrial peste 20 de firme cu capital străin şi autohton, cu domenii de activitate variate: construcţii metalice civile şi industriale, prelucrări mecanice prin aşchiere, prelucrare lemn, confecţii textile, aparatură medicală, prelucrare geam etc. S-au creat peste 700 locuri de muncă şi s-a închiriat peste 95% din suprafaţa construită disponibilă.

La Vălenii de Munte, concernul polonez Tymbark a cumpărat în iunie 2001 activele fostei fabrici de conserve unde s-a aplicat o amplă acţiune de reamenajare şi modernizare, transformând-o într-o unitate de îmbuteliere a băuturilor necarbonatate. Numărul angajaţilor era la început de 395 de persoane, cu o medie de vârstă în jur de 30 de ani. Investiţia iniţială la Văleni este de aproximativ 12.000.000 de euro, iar până în 2009 totalul investiţiilor s-a ridicat la 30.000.000, numărul angajaţilor depăşind 400, aproape în întregime persoane din zonă.

Mass-media

Posturi de radio: În oraş nu există deocamdată un post de radio propriu. Cele mai populare posturi de radio naţionale ascultate de vălenari sunt Kiss FM, Radio 21, Radio Zu, Radio Prahova, Magic FM şi Mix FM.

Imnul oraşului

Imnul oraşului a fost compus de Carmen Aldea Vlad şi interpretat de Fuego.

Descrierile şi semnificaţiile stemei

Stema oraşului Vălenii de Munte, potrivit anexei nr. 1 din Hotărârea de Guvern numărul 818/2004, publicată în Monitorul Oficial al României numărul 513 din 8 iunie 2004, se compune dintr-un scut, tăiat în două de un brâu undat de argint, încărcat cu trei pruni naturali. În câmp de azur, în stânga sus se află o carte deschisă, de aur, iar în dreapta jos se află o biserică de argint, pe o terasă verde.

Brâul undat reprezintă râul Teleajen, ce străbate localitatea.

Prunii reprezintă una dintre bogaţiile naturale cele mai cunoscute ale zonei.

Cartea de aur este simbolul activităii desfăşurate în perioada interbelică de către savantul de renume mondial Nicolae Iorga, cel care a înfiinţat aici Universitatea Populară de Vară (1908), ce funcţionează şi în prezent. Silueta bisericii este legată de tradiţia religioasă ce a însoţit în decursul timpului Mânăstirea Adormirii Maicii Domnului, aflată în centrul oraşului. Coroana murală, de argint, cu trei turnuri crenelate, semnifică faptul că localitatea are rangul de oraş.

Personalităţi marcante ale oraşului

Primăria Vălenii de Munte a acordat şi acordă, în fiecare an la 9 mai (ziua oraşului), titlul de cetăţean de onoare, uneori post-mortem, acelor vălenarzi care s-au distins în mod deosebit în diverse domenii, ori persoanelor care şi-au adus contribuţia la dezvoltarea oraşului şi promovarea sa.

Muzee, monumente, lăcaşe de cult şi biblioteci

În apropiere poate fi vizitat castrul roman de la Drajna de Sus.

Învăţământ

Grădiniţe: În Vălenii de Munte funcţionează pentru pre-şcolari patru gradiniţe cu program normal. Există şi o gradiniţă particulară, cu program prelungit.

Sănătate

Oraşul beneficiază de un spital cu aparatură modernă. De asemenea, există şi o policlinică.

Hoteluri, pensiuni şi restaurante

Oraşul Vălenii de Munte dispune de puţine hoteluri şi pensiuni de diferite categorii, care însumează un număr de peste 400 de locuri de cazare. Dintre cele mai importante, amintim Hotel Capitol, Hotel Ciucaş şi Pensiunea Vera şi Livia.

Pentru ieşiri în oraş, în Văleni se găsesc o gamă variată de restaurante, bistro-uri, pizzerii sau pub-uri. Amintim de "Art Pub", „Pizzeria Number 1”, „Pizza Mania”, Restaurant „Ciucaş” şi diverse cofetării.

De asemenea, se poate opta pentru turismul rural.