Ploieşti, Prahova

căutare

Ploieşti, Prahova

Ploieşti este municipiul de reşedinţă al judeţului Prahova, Muntenia, România. Este situat la 60 km nord de Bucureşti, pe coordonatele de 26°1'48" longitudine estică şi 44°56'24" latitudine nordică şi are o suprafaţă de aproape 60 km². Este înconjurat de comunele Blejoi (la nord), Târgşoru Vechi (la vest), Bărcăneşti, Brazi (la sud) şi Bucov (la est).

Oraşul a crescut începând cu secolul al XVII-lea, pe o moşie cumpărată de Mihai Viteazul de la moşnenii ce o stăpâneau, luând treptat locul vechilor târguri munteneşti Târgşor, Gherghiţa şi Bucov ca centru regional al zonei, evoluţia sa fiind accelerată de industrializare în special după ce a început exploatarea masivă a zăcămintelor de petrol din zonă şi în oraş au apărut mari facilităţi de rafinare, ceea ce i-a adus porecla de „capitala aurului negru”. În continuare, activitatea sa economică este bazată pe prelucrarea petrolului, oraşul având patru mari rafinării, dar şi alte industrii legate de această ramură (construcţii de maşini, echipamente electrice, întreţinere).

Municipiul Ploieşti se găseşte în apropierea regiunii viticole Dealu Mare-Valea Călugărească şi are acces direct la Valea Prahovei, cea mai importantă zonă de turism alpin din România. Ploieştiul este un important nod de transport, situându-se pe drumurile care leagă capitala Bucureşti de Transilvania şi Moldova.

Istoric

Prezenţa unor ploieşteni pe pieţele unor oraşe din Ardeal denotă că localitatea avea un nume şi o bază economică ce-i permiteau să intre în relaţii comerciale cu centre de peste munţi. Numele mai apare într-un hrisov din 1567, semnat de Domnul Țării Româneşti, Petru cel Tânăr, prin care se întărea o vânzare a "cinci răzoare" de vie între un anume Avruţ din Ploieşti şi logofătul Coresi din Bărcăneşti. Un moment crucial a fost alegerea Ploieştiului în 1597 de către Mihai Viteazul ca bază pentru operaţiuni militare şi a ridicat satul de moşneni la rangul de târg domnesc. Sprijinit de domnie, Ploieştii se dezvoltă continuu pe parcursul sec. XVII (este sediu al căpitanului de Ploieşti), devenind un important centru urban al ţării. Ridicarea sa a provocat decăderea unui alt oraş aflat în apropiere, Târgşor, ce va deveni un simplu sat. În august 1870 aici a fost proclamată, pentru o zi, Republica de la Ploieşti.

Până la instaurarea regimului comunist în România a purtat numele de „Ploeşti” şi a fost reşedinţa judeţului Prahova (interbelic).

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, oraşul a fost vizat de avioanele de bombardament sovietice (1941), britanice (1944) şi americane (1942, 1943, 1944). Primul atac aerian al aviaţiei militare americane asupra Europei controlate de către Germania nazistă a avut loc pe 12 iunie 1942 şi a avut ca scop distrugerea capacităţilor de rafinare din jurul Ploieştiului. Un am mai târziu, pe 1 august 1943, a avut loc operaţiunea „Tidal Wave” care a rămas în istoria confruntărilor aeriene prin faptul că bombardierele americane au atacat la o înălţime foarte joasă (aproximativ 40 de metri). Distrugerile semnificative au avut loc însă în 1944, când 22 din cele 50 de bombardamente efectuate de către aviaţia anglo-americană au avut ca scop (parţial sau total), oraşul Ploieşti şi rafinăriile din proximitatea sa. Conform statisticilor oficiale, una din opt clădiri ale oraşului au fost complet distruse, şi peste 9000 de construcţii suferiseră avarii mari sau totale, ceea ce înseamnă peste 55% din totalul imobilelor din oraş.

După 1945, în cadrul transformărilor sociale şi economice sub regimul comunist, importanţa oraşului a scăzut. După 1990 cunoaşte din nou un avânt economic şi cultural.

Date geografice

Municipiul Ploieşti este aşezat în centrul Munteniei, în partea central-nordică a Câmpiei Române.

Ploieştiul, unul dintre oraşele cele mai importante ale ţării, se află la cea mai mică distanţă de capitală, şi cu toate că pe parcursul a patru secole a avut strânse legături cu aceasta, el şi-a păstrat personalitatea.

Oraşul Ploieşti este traversat de meridianul 25°E (în partea sa de vest) şi de paralela 44°55’N (în partea de sud). Paralela 45°N trece prin comunele suburbane Păuleşti, Blejoi şi Bucov. Municipiul ocupă o suprafaţă de peste 60 km2, din care 35 km2 reprezintă comunele suburbane.

Ploieştiul se găseşte între două mari râuri, primul dintre ele, Prahova, spre sud-vest, atingând uşor municipiul prin comuna suburbană Brazi, iar cel de-al doilea, Teleajenul, spre nord şi est, străbătându-l prin comunele suburbane Blejoi, Bucov, Berceni. Oraşul este aşezat pe râul Dâmbu, care izvorăşte în zona de dealuri a oraşului Băicoi, trece prin oraş şi prin două comune suburbane şi apoi prin comuna Râfov, unde se varsă în Teleajen. Dâmbu are astăzi apa puţină; este canalizat pe aproape toată partea ploieşteană a traseului său, în el deversându-se, la ieşirea din oraş, sistemul de canalizare al acestuia.

Temperatura medie anuală este de 10,5 °C, iar valorile minime şi maxime înregistrate în secolul nostru au fost de -30 °C la 25 ianuarie 1942 şi respectiv de 43 °C la 19 iulie 2007.[necesită citare] În medie, pe an sunt 17 zile geroase, 26 reci, 99 calde, 30 tropicale, restul fiind zile cu o temperatură moderată.

Cantitatea medie multianuală de precipitaţii este de 600 mm, cu 30–40 mm în ianuarie şi 88 mm în luna iunie. Anul cel mai ploios a fost 1901, cu 963,9 mm, iar cel mai secetos 1930, cu 305,3 mm. Pe an, sunt în medie 104 zile cu precipitaţii lichide, 26 cu ninsoare, 112 cu cer senin, 131 cu cer noros şi 122 cu cer acoperit.

Oraşul se află sub influenţa predominantă a vânturilor de nord-est (40 %) şi de sud-est (23 %), cu o viteză medie de 3,1 m/sec. În medie, sunt 11 zile pe an cu vânt cu viteză de peste 11 m/s şi numai 2 zile cu vânt de peste 16 m/s. Presiunea atmosferică este de 748,2 mm.

Altitudinea medie a aşezării este de 150 m, oraşul fiind deci plasat într-o zonă de câmpie. Aspectul solului şi subsolului este determinat de aşezarea sa pe structurile vechiului con de dejecţie al râului Prahova, ce trece prin albia situata în prezent la circa 25 km - vest şi de vecinătatea râului Teleajen (latura de est), cu afluentul sau, pârâul Dâmbu, care străbate cartierele din nord-est.

Vegetaţia de odinioară a Ploieştiului a fost aceea a unei păduri de câmpie, în care predomina stejarul pedunculat (Quercus robur), alături de alte varietăţi de stejar şi gorun. Resturi din pădurea de altădată s-au mai păstrat până târziu şi chiar în prezent mai există, ca arbori ocrotiţi, doi stejari bătrâni, la Ghighiu, dincolo de marginea de sud a oraşului.

În prezent vegetaţia este cea specifică marilor aglomerări urbane, formată îndeosebi din esenţe ornamentale şi de aliniament, plantaţii de castani, plopi şi salcâm, spaţiile verzi şi parcurile fiind destul de restrânse (zona bulevardului, parcul de la Sala Sporturilor, parcul din nordul oraşului, parcul „Mihai Viteazul”, parcul de la Bariera Bucov). Acestea ocupa numai 85,5 ha, revenind, în medie, 3,2 mp. pe locuitor.

Pe raza oraşului pot fi văzute şi câteva exemplare de arbori endemici, aclimatizaţi în timp, care se află sub ocrotirea legii, printre care şi „arborele mamut” secular - sequoia dendron giganteum - din curtea Muzeului Memorial „Paul Constantinescu” (str. Nicolae Bălcescu nr. 15), smochini, dar şi câteva exemplare de stejari seculari, amintind de Codrii Vlăsiei. În vechile cartiere, cu case „pe pământ”, locuitorii continuă să planteze pomi fructiferi (vişinul, cireşul, mărul, nucul etc.) şi să cultive legume şi flori.

Economie

Datorită exploatării de petrol din zona oraşului, încă de timpuriu acesta a devenit un oraş industrial, aici construindu-se în 1856 prima rafinărie din România şi una din primele din lume. Deoarece Ploieştiul era principalul producător de petrol al ţării, în România el a căpătat porecla de „Capitala aurului negru” sau „Oraşul aurului negru”. Deşi în prezent cantitatea de ţiţei extras în zonă scade continuu, cele patru rafinării prelucrează cantităţi însemnate provenind din importuri, produsele rafinate fiind transportate prin conducte spre Bucureşti, Constanţa şi Giurgiu.

Oraşul a rămas ancorat în această industrie, cu preponderenţă în industria extractivă de prelucrare a ţiţeiului şi industrii legate de această ramură (construcţii de maşini, echipamente electrice, întreţinere, etc.). În raport cu cifra de afaceri această ramură a industriei ocupă primul loc cu 39,6% şi este urmată la mare distanţă cu doar 17,7% de industria alimentară a băuturilor şi a tutunului şi cu 14,5% energia electrică şi termică, gaze şi apă. Urmează apoi industria de maşini şi echipamente, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, industria chimică şi a fibrelor sintetice şi artificiale, industria de prelucrare a cauciucurilor şi a maselor plastice, industria lemnului şi a produselor din lemn, celulozei, hârtiei şi cartonului, industria altor produse din minerale nemetalice, industria mobilei, industria mijloacelor de transport, industria pielăriei şi încălţămintei, industria metalurgică, edituri, tipărirea, reproducerea înregistrărilor pe suporţi şi industria textilă şi a produselor textile.

Structura economiei a suferit modificări esenţiale în ultimii ani. Din punct de vedere al numărului de firme cel mai bine reprezentat este sectorul comerţului şi al serviciilor, cu o pondere de 77,5%, în timp ce industria şi construcţiile ocupă o piaţă de 22,5%. La nivelul judeţului Prahova din punct de vedere al numărului de agenţi economici, municipiul Ploieşti conduce detaşat cu o pondere de 50%, urmat la mare diferenţă de municipiul Câmpina cu 8% şi apoi de celelalte oraşe mai mici şi comune.

Dacă ne referim la anul 2006, Ploieştiul se menţine într-o poziţie de lider la capitolul volumului de investiţii străine – Compania Unilever South Central Europe a decis să îşi stabilească în oraşul nostru cartierul general, mutându-şi aici de la Bucureşti centrul de greutate al afacerilor, inclusiv fabrica de produse alimentare de la la Târgu Mureş. Kaufland, Tengelman, Selgros, Carrefour, Bricostore, Skoda, Peugeot, Winmarkt, Cardinal Motors, Altex, Aquila sunt alte nume sonore de companii multinaţionale, care şi-au deschis filiale în ultimii doi ani în municipiul Ploieşti.

Există deasemenea un număr mare de companii de proiectare şi consultanţă, multe dintre ele cu specializare în ramurile industriei de petrol: extracţie, transport, rafinare, distribuţie. În domeniul cercetării petroliere activează institutul ICERP.

În perioada regimului comunist municipiul Ploieşti ocupa primul loc, după Bucureşti, în privinţa valorii producţiei industriale realizate.

- rafinare la: PETROM S.A. Membru OMV Group - Rafinaria PETROBRAZI, PETROTEL - LUKOIL, S.C. Rafinăria „ASTRA ROMÂNĂ” S.A. Ploieşti, ROMPETROL Rafinăria VEGA Ploieşti, transport ţiţei şi produse petroliere finite prin conducte: S.C. CONPET S.A Ploieşti, S.C. PETROTRANS S.A. Ploieşti;

- utilaje de extracţie, foraj, chimic şi petrochimic: S.C. UPETROM S.A. Ploieşti, S.C. UZTEL S.A. Ploieşti, UZUC S.A. Ploieşti;

- construcţie de pompe şi conducte de petrol: S.C. CIPROM S.A. Ploieşti, INSPET S.A Ploieşti;

- cercetare şi proiectare în domeniul petrolier: IPIP S.A. Ploieşti, ICERP S.A. Ploieşti, PETROSTAR S.A. Ploieşti, IPCUP Ploieşti. Industria constructoare de maşini: - maşini unelte: S.C. UPETROM S.A. Ploieşti;

- rulmenţi: S.C. TIMKEN S.A. Ploieşti;

- echipament tehnologic, de ridicat, echipament de construcţie: S.C. UBEMAR S.A. Ploieşti, "24IANUARIE" S.A Ploieşti, S.C. TROMET S.A. Ploieşti, UZINA MECANICĂ Ploieşti;

- echipamente de automatizare: AMPLO S.A. Ploieşti;

- Rool;

- detergenţi: UNILEVER ROMANIA;

- îngrăşăminte chimice: S.C. ROMFOSFOCHIM S.A. Valea Călugărească (capacitate închisă);

- materiale plastice: S.C. ARPACOR S.A. Bucov;

- alte produse: S.C. PROGRESUL S.A. Ploieşti.

În apropiere, la Crângul lui Bot (pe şoseaua spre Târgovişte) se află „Parcul industrial Ploieşti” în cadrul căruia activează peste 28 de companii.

Atât în oraş cât şi în zona periurbană există capacităţi de prelucrare a producţiei agricole pe următoarele profile: morărit şi panificaţie, centru de vinificaţie, fabricarea uleiului, prelucrarea laptelui, abatorizarea şi fabricarea preparatelor din carne.

Există peste 3.000 de unităţi comerciale individuale sau asociaţii cu capital privat. Deşi are numai 28% din populaţia judeţului Prahova, oraşul Ploieşti realizează peste 80% din valoarea comerţului din judeţ. Primul magazin general din Ploieşti s-a numit „Papagalul” şi a fost inaugurat în 1938.

Marii retaileri Carrefour, Metro, Selgros, Kaufland, Billa, Bricostore, Artsani, Dedeman, Leroy Merlin, Praktiker, Profi, Delhaize, Lidl, XXL Megadiscount, Auchan, Jumbo, PENNY Maya Supermarket, Mega Image, au magazine deschise aici.

În centrul oraşului sunt două mall-uri moderne, Winmarkt Grand Center şi Ploieşti City Mall. În nordul oraşului, lângă hypermarketul Carrefour, se află Ploiesti Shopping City iar în vest Westmall . Alte centre comerciale: AFI PALACE şi PLOIEȘTI SHOPPING CITY.

Aşezat la o veche răscruce de drumuri comerciale, oraşul este şi astăzi un nod feroviar şi rutier, putând fi uşor abordat din toate părţile. În viitor, se doreşte ca în dreptul Ploieştiului să fie punctul de început al unei autostrăzi către Albiţa.

Municipiul Ploieşti este amplasat într-un judeţ dens populat şi urbanizat, în vecinătatea capitalei României, în apropierea Aeroportului Internaţional Henri Coandă şi în imediata vecinătate a coridorului TEN-IV şi TEN-IX. În fiecare an oraşul devine din ce în ce mai sufocat de numărul crescut de maşini. Reţeaua de trafic sistematizată după nevoile anilor 1970-1980 face faţă cu greu acestei aglomerări. Măsurători de trafic efectuate pe DN1 pe segmentul Bărcăneşti–Braşov, care cuprinde centura de vest a Ploieştiului, înregistrează un trafic anual între 6.000.000–10.000.000 de treceri de vehicule. Problema aglomerării porţiunii de DN1 ce leagă Ploieştiul cu Bucureştiul a fost rezolvată după deschiderea autostrăzii A3, care a preluat un mare volum din traficul auto de pe DN1.

Oraşul este legat prin linii de cale ferată de Bucureşti, Buzău (prin calea ferată Bucureşti-Galaţi-Roman), Braşov (prin calea ferată Ploieşti-Braşov, ambele căi ferate dublu electrificate), Urziceni, Măneciu, Slănic şi Târgovişte. Nodul feroviar are două gări de călători importante (Ploieşti Sud şi Ploieşti Vest), precum şi gările secundare Ploieşti Est (spre Buzău), Ploieşti Nord (spre Măneciu), plus Ploieşti Triaj (staţie de triaj) aflată la sud de oraş.

În interiorul oraşului transportul public este asigurat de TCE Ploieşti, şi cuprinde trasee de autobuze, linii de tramvai şi troleibuz. În anul 2006 a fost dezvoltat şi modernizat transportul public. 26 de autobuze cu motor diesel au fost adaptate la consum GPL, iar la finele anului 2006 a fost inaugurată şi linia de troleibuz 44, în locul traseului 44. Acestea, alături de autobuzele pe GPL existente deja în Ploieşti, vor permite reducerea gradului de poluare în oraş şi a costurilor de întreţinere a parcului auto de autobuze. Sistemul de informaţii privind transportul public include implementarea unui sistem GPS în cadrul parcului de maşini al RATP Ploieşti, care va aduce informaţii suplimentare legate de traficul autobuzelor la nivelul oraşului. În anul 2010 au fost achiziţionate 26 de troleibuze Neoplan N6121 din oraşul elveţian Lausanne.

Ploieştiul a dezvoltat istoric o reţea stradală în marea majoritate pe o structură radială, cu tranzitarea zonei centrale. Lungimea străzilor orăşeneşti este de 324 km, din care modernizate 241 km. Transportul public urban este asigurat prin 38 de linii din care 256 autobuze, 36 tramvaie şi 25 troleibuze.

Spre teritoriul periurban şi restul judeţului şi al ţării, transportul rutier se realizează prin operatori privaţi, cu plecări din staţiile de transfer: Gara de Sud, Gara de Vest, Ștrandului - Obor, Spitalul Judeţean şi Podul Înalt .

Obiective turistice

Oraşul Ploieşti n-a intrat în epoca modernă cu un inventar arhitectonic bogat. Curţile lui Mihai Viteazul au existat numai în legende, iar palatele Muruzeştilor, destul de modeste, nu au durat decât două decenii şi ceva. În secolul trecut, ca să nu mai vorbim de cel al nostru, s-a construit mult. A început să se contureze, mai ales odată cu arhitecţii din familia Socolescu, un stil ploieştean sau cel puţin o variantă locală a stilului naţional.

O serie de calamităţi naturale şi sociale la care a fost supus oraşul au diminuat serios fondul de construcţii pe care ploieştenii se străduiau să-l îmbogăţească. La 12 iunie 1837 a avut loc cea mai puternică inundaţie din istoria Ploieştiului: Dâmbu şi celelalte pâraie s-au revărsat, acoperind tocmai cele mai vechi cartiere, vatra târgului. Au fost năruite sau şubrezite atunci şi au dispărut curând cele mai importante locuinţe care se mai menţinuseră din secolul al XVIII-lea. Incendiul din 1843, cel mai mare cunoscut pe aceste locuri, a bântuit într-o altă parte, distrugând centrul nou, adică zona unde se găseau construcţiile notabile ale deceniilor trei şi patru.

Dacă bombardarea Ploieştiului din zeppelin în 1916 a adus puţine pagube clădirilor, în schimb bombardamentele din 1944 au dus la distrugerea a mii de locuinţe şi edificii. Cutremurele din 1940 şi 1977 au afectat foarte serios oraşul. Atunci s-au prăbuşit câteva dintre cele mai vechi biserici ale oraşului, alături de locuinţe şi edificii remarcabile.

De aceea, nu trebuie să pară deloc ciudat faptul că uneori, decenii întregi nu sunt deloc reprezentate la zestrea de construcţii a oraşului.

Învăţământul şi viaţa culturală

Prima şcoală domnească din Ploieşti a început să funcţioneze în 1777. Din 1832 avem date de existenţa primelor şcoli elementare. În 1864 apare învăţământul secundar, oraşul devenind un centru educaţional important. În 1920 îşi începe cursurile Școala normală „Regina Maria”, actualul Colegiu Naţional „Jean Monnet” (fostul Liceu Pedagogic)

În Ploieşti se găsesc importante instituţii de învăţământ, cum ar fi Universitatea Petrol-Gaze din Ploieşti, Colegiul Naţional „I.L. Caragiale” (care continuă tradiţia vechiului liceu „Sfinţii Petru şi Pavel”), şi Colegiul Naţional „Mihai Viteazul” (fostul liceu „Despina Doamna”). Alte câteva licee importante sunt Colegiul Economic „Virgil Magearu”, Colegiul „Spiru Haret”, „Al. Ioan Cuza”, „Nichita Stănescu”, Liceul de artă, Liceul militar „Constantin Brâncoveanu”, Liceu „Toma N. Socolescu”, Liceul Energetic.

O mare importanţă pentru viaţa culturală a oraşului o au şi biblioteca judeţeană „Nicolae Iorga” şi Palatul Culturii.

Viaţa teatrală este reprezentată prin teatrul „Toma Caragiu”, cu o vechime de peste 50 de ani, şi pe scena căruia au jucat actori ca Fory Etterle, Zephi Alşec, Toma Caragiu.

În 1960, orchestra de muzică populară „Flacăra Prahovei” şi orchestra simfonică „Ciprian Porumbescu” au fost unite în orchestra filarmonică Ploieşti, la iniţiativa primului său dirijor, dr. C.N. Debie. Orchestra a devenit cunoscută în ţară şi peste hotare, mai ales sub conducerea marelui dirijor Ion Baciu. În prezent poartă numele de Filarmonica „Paul Constantinescu”.

De oraşul Ploieşti sunt legate numele scriitorilor Ion Luca Caragiale, Constantin Dobrogeanu-Gherea, Ioan A. Bassarabescu, Nichita Stănescu, Geo Bogza, Radu Tudoran, al compozitorului Paul Constantinescu, filozofului Petre P. Negulescu. Dintre absolvenţii Liceului „Sfinţii Petru şi Pavel” sunt de menţionat trei preşedinţi ai Academiei Române: Andrei Rădulescu, Mihai Drăgănescu şi Eugen Simion.

Sănătate

Sunt 110 medici de familie, 368 medici specialişti şi 1627 cadre medii.

Mass-media

Încă din 1993 în oraş au apărut posturile de radio particulare - radio Prahova şi radio KissFM (fostul Radio Contact), urmate apoi de radio ProFM, radio SOS şi, mai nou, WylFM, RadioK. Există de asemenea corespondenţi ai radiourilor naţionale România Actualităţi, România Tineret şi Europa FM, precum şi corespondenţi ai principalelor agenţii de presă din ţară – Rompres şi Mediafax.

Mass-media locală este bine reprezentată şi de televiziuni. După ce în 1993 existau două posturi de televiziune prin cablu, Electroplus Canal 9 si CIN TV, au apărut din 1995 studiouri locale ale televiziunilor naţionale – Antena 1, Pro TV, WILL TV şi Prahova TV, Alphaşi Valea Prahovei TV. În premieră naţională, la Ploieşti s-au desfăşurat audienţe publice televizate în care s-au dezbătut subiecte de interes public, împreună cu cetăţenii şi specialiştii care îşi desfăşoară activitatea în administraţia publică locală. In iulie 2010 si-a inceput emisia primul post de televiziune HD online Prahova HD.

Din 1994, apar în Ploieşti atât cotidiane locale, cât şi corespondenţi pentru publicaţiile naţionale.

Sport

Pe lângă stadioanele Astra şi Ilie Oană, Ploieştiul dispune şi de alte baze sportive şi locuri de petrecere a timpului liber: Sala Sporturilor „Olimpia” (inaugurată în 1972), Parcul Central, Bazinul de înot „Vega”, Patinoarul artificial sau Hipodromul situat la intrarea în oraş (dinspre Bucureşti).

Pe hipodromul din Ploieşti au loc curse de trap, însă, oficial, hipodromul nu este funcţional, avand nevoie de ample lucrări de renovare

În ultimele decenii, Ploieştiul a fost de multe ori gazda Campionatelor Internaţionale de Gimnastică ale României şi centrul hipismului românesc, datorită hipodromului său.

Menţionăm şi aerodromul - Aeroclubul Gheorghe Bănciulescu -, din comuna Strejnic, înfiinţat în 1936, care permite desfăşurarea de activităţi recreative cum ar fi aviaţia sportivă, aeroplanorismul sau paraşutismul.

În ce priveşte fotbalul, este oraşul cu o echipă , Petrolul Ploieşti de patru ori campioană naţională şi triplă câştigătoare a Cupei României[necesită citare], echipă ce activează în prima ligă a ţării.

CSU Asesoft Ploieşti este cel mai titrat club românesc de baschet al ultimului deceniu, fiind Campioana României în perioada 2003-2008, câştigătoarea Cupei României 2004-2011 şi câştigătoarea FIBA Europe Cup în anul 2005.5

Performanţe de talie naţională, balcanică, europeană, mondială şi olimpică s-au obtinuţ la fotbal, gimnastică, şah, atletism, popice, nataţie, volei, handbal, scrimă, aviaţie, gimnastică aerobică, de către merituoşi sportivi ca: Tamara Costache, Lavinia Vişan, Adrian Negulescu, Leonard Doroftei, Virgil Dridea, Mihai Ionescu, Delia Dumitriu, George Sandu, Andrei Veselu, Alexandru Ghiţă etc.

▾   ▾   ▾   show more   ▾   ▾   ▾

Local News

Unitati

FABRA CONS

FABRA CONS

TOTAL PROTECT IMPEX

TOTAL PROTECT IMPEX

Dr. Bem Alexandru

Dr. Bem Alexandru

ROGIP

ROGIP

BUTAL IMPEX

BUTAL IMPEX

Eversign Media

Eversign Media

ATINA SERV

ATINA SERV

LOTUS SERV COM

LOTUS SERV COM

AFI Ploiesti

AFI Ploiesti

Scoala De Soferi Autoklass Ploiesti

Scoala De Soferi Autoklass Ploiesti

COMPANIA ROMANA DE ASIGURARI SOCIETATE DE ASIGURARE REASIGURARE CROMA

COMPANIA ROMANA DE ASIGURARI SOCIETATE DE ASIGURARE REASIGURARE CROMA

STAFF COLLECTION

STAFF COLLECTION

Stiinta • Azi Am Invatat

Oferte promovate • ad.info.ro