Câmpina, Prahova

căutare

Câmpina, Prahova

Câmpina este un municipiu în judeţul Prahova, Muntenia, România. În 2002 avea o populaţie de 38.789 locuitori. În 2011 populaţia a scăzut la 32.935 locuitori.

Amplasat într-un adevărat amfiteatru natural, municipiul Câmpina este situat pe Valea Prahovei şi este înconjurat de trei râuri (Câmpiniţa, Doftana, Prahova), care au modelat terasa Câmpina.

Istorie

Câmpina este atestată documentar în anul 1503 figurând în registrele vigesmale ale negustorilor braşoveni care tranzitau Valea Prahovei, o zonă folosită drept drum comercial, fiind încă din secolul al XIV-lea o cale de comunicaţie între Transilvania şi Muntenia. Deşi în actele emise de cancelariile domneşti este menţionată „vama Prahovei”, există certitudinea că satul Câmpina, graţie poziţiei sale geografice la intrarea în munţii Carpaţi şi amplasării la aceeaşi distanţă de Bucureşti şi Braşov era vamă, punctul strategic pentru controlul mărfurilor.[necesită citare] Acest lucru a făcut posibilă o dezvoltare rapidă a aşezării, localitatea având parte de nenumărate avantaje in urma comerţului care avea loc aici. A funcţionat ca vamă din 1422 până în 1840, când, pentru un scurt timp vama s-a mutat la Breaza, iar după aceea la Predeal, punctul de frontieră cu Ardealul.

Pe drumul Câmpinei existau hanuri pentru călători.Tot aici, în urma cererii scrise a boierului Scarlat Câmpineanu adresată domnitorului Moruzi în anul 1799, se va ţine un targ de vite în fiecare zi de luni, fapt ce aduce noi beneficii localităţii. În 1822, Câmpina ajunge pe locul întâi în lista vămilor Țării Româneşti, elementul ce îi dă importanţă fiind păcura. Timp de câteva zeci de ani, oraşul Câmpina a avut o stagnare în dezvoltarea sa, mai ales de când vama se mutase la Breaza şi apoi la Predeal. Odată cu începerea exploatării ţiţeiului, aşezarea va înflori din nou. Ocupaţiile câmpinenilor în această perioadă erau: agricultura, negustoria, apicultura cărăuşia şi extragerea păcurei din subsolul aşezării de către fântânari. Aici funcţionau atunci opt mori de apă, situate pe Prahova şi pe Doftana. La 1 decembrie 1879 a fost inaugurată calea ferată Ploieşti-Predeal; pe locul actualei gări a municipiului şi-a avut biroul inginerul de atunci, Anghel Saligny, cel care a fost proiectantul şi constructorul podului de la Cernavodă.

Documentele arată preocuparea primarilor oraşului de a dezvolta localitatea din punct de vedere al confortului urban, prin: străzi pavate, felinare, piaţă comercială, grădina publică. Se aminteşte, între altele, despre băile minerale amenajate din anul 1857 în jurul izvoarelor sărate şi sulfuroase de pe platoul sudic al localităţii, devenit proprietatea lui Dumitru Hernia. Concesionate unor oameni din Bucureşti, Garoflide şi Georgescu, ele vor constitui un punct de atracţie al oraşului, prin: cazinou, restaurant cu orchestră şi fanfară şi spaţii de cazare. În mijlocul parcului întins pe o suprafaţă de 2,5 ha a fost ridicată o capelă în stil baroc, ce adăpostea mormântul lui Dumitru Hernia, un lăcaş veritabil monument de artă, astăzi în ruine.

Personalităţi

Începând cu 1836, când poetul Cezar Bolliac, găzduit de boierul progresist I. Câmpineanu, descrie frumuseţile locurilor acestea, prin Câmpina îşi vor perinda paşii nenumarate personalităţi culturale: Dimitrie Bolintineanu, Ion Heliade Rădulescu, Bogdan Petriceicu Haşdeu, George Coşbuc, N.Grigorescu, C-tin Istrati, Eugen Jebeleanu, Geo Bogza etc., scriitori care şi-au legat viaţa şi opera de aceste meleaguri.

Stema

Stema municipiului Câmpina potrivit anexei nr. 1 din Hotărârea de Guvern numărul 993/2003, publicată în Monitorul Oficial al României numărul 633 din 4 septembrie 2003, se compune dintr-un scut retezat în două părţi. În câmpul de sus, pe fond albastru, este amplasat Castelul "Iulia Hasdeu", de argint. În dreapta este figurat soarele, de aur, cu chip de om, cu şaisprezece raze (opt mari şi opt mici). În campul de jos, pe fond roşu, o sondă de erupţie, de argint, pe o terasă verde. Scutul este timbrat de o coroana murală de argint, cu cinci turnuri crenelate.

Clădirea Castelului "Iulia Hasdeu" este simbolul municipiului şi element de spiritualitate ce face legătura cu universul.

Soarele veghează localitatea un impresionant număr de zile pe an, fiind aşezarea cu cele mai multe zile însorite din an, raportat la nivelul întregii ţări.

Sonda de argint simbolizează vechile activităţi de extragere a ţiţeiului. Coroana murală cu cinci turnuri crenelate arată că localitatea are rang de municipiu.

▾   ▾   ▾   show more   ▾   ▾   ▾

Local News

Unitati

Spitalul de Boli Pulmonare Breaza

Spitalul de Boli Pulmonare Breaza

C.F.D. COMPANY

C.F.D. COMPANY

Fragetico Group

Fragetico Group

ADGO INTERMED

ADGO INTERMED

Povestea Ceaunului Paprika

Povestea Ceaunului Paprika

RIOMA EXIM

RIOMA EXIM

Primăria Măgureni

Primăria Măgureni

REMAT

REMAT

CANAL TVM

CANAL TVM

Primăria Scorţeni

Primăria Scorţeni

TREMIL COMEXIM

TREMIL COMEXIM

SEDALCO

SEDALCO

Stiinta • Azi Am Invatat

Oferte promovate • ad.info.ro