Buşteni, Prahova

1. fullinfo.ro
2. orase
3. Buşteni, Prahova

Buşteni este un oraş în judeţul Prahova, Muntenia, România, format din localităţile componente Buşteni (reşedinţa) şi Poiana Țapului. Este localizat pe Valea Prahovei, la poalele Munţilor Bucegi, care au altitudinea maximă de 2.505 m. Situat la 135 km de Bucureşti, se întinde pe circa 7 km de-a lungul văii Prahovei, între „Vadul Cerbului” şi tunelul săpat în pintenul muntelui „Muchia Lungă”.

Altitudinea medie a oraşului Buşteni este de 850 m. Este una din cele mai populare staţiuni de munte, oferind panorame spectaculoase, o mulţime de oportunităţi şi activităţi de vacanţă, de la schi la excursii montane. Are o populaţie de 8.894 locuitori.

Aşezare

Oraşul se află în extremitatea nord-vestică a judeţului, la limita cu judeţele Braşov şi Dâmboviţa, în Munţii Bucegi, pe malurile râului Prahova, unde acesta primeşte apele afluenţilor Valea Cerbului, Valea Albă şi Urlătoarea. Este străbătut de şoseaua naţională DN1, care leagă Ploieştiul de Braşov. Prin oraş trece şi calea ferată Ploieşti-Braşov, pe care este deservit de staţiile Buşteni şi Poiana Țapului.

Istorie

Practic nu există un document care să ateste cu siguranţă începuturile localităţii. Sursele vremii amintesc doar că pe la sfârşitul veacului al XVII-lea „nici vorbă nu era de vreun sat”. Cel mai important an este 1782, când domnitorul Mihai Șuţu înfiinţează, cu 24 de familii de scutelnici ai Mănăstirii Sinaia, primul cătun - Izvorul, care va fi la originea apariţiei viitoarelor aşezări de mai târziu: Buşteni, Poiana Țapului şi Azuga. Valea Prahovei a avut mult de suferit în timpul ocupaţiilor austriece din 1783 şi 1854 şi în timpul Primului Război Mondial.

Înainte de 1782 singura locuinţă, „Slonul de piatră”, era cel mai mare han din zonă, situat pe locul Zamorei de azi, unde se opreau negustorii pentru a se ospăta, odihni şi adăpa caii. În 1790 se spune că locul unde Valea Cerbului se varsă în râul Prahova se numea „La Buşteni”, terenul nefiind locuit, dar presărat cu gropi. Primele case se construiesc în 1793 de către Vasile Drăguş, Niţă Enache pe Valea Albă. Abia în 1846 începe construcţia şoselei dintre Câmpina şi Predeal, iar după 30 de ani se instalează şi calea ferată care fac din locul strâmt un centru vital al transportului.[necesită citare]

La sfârşitul secolului al XIX-lea, Buşteni era un cătun al comunei Predeal din plaiul Prahova al judeţului Prahova. El ocupa atunci malul drept al Prahovei şi partea inferioară a văilor Jepi, Paltinul şi Valea Albă. Casa regală a construit în sat biserică (1889) şi, în 1887, un local pentru şcoala care funcţiona din 1865 şi în care în 1892 învăţau 90 de elevi (din care 30 de fete). În 1882, s-a deschis o fabrică de hârtie care producea hârtie de mucava, apoi şi hârtie de paie, de împachetat şi pentru tipar. Existau deja câteva hoteluri şi se puteau închiria vile de către turişti.

Tot în acea vreme apare fenomenul ce va spori faima staţiunii – schiul – datorită căruia a fost posibilă apariţia construcţiilor de o frumuseţe aparte care se mai păstrează şi astăzi, dovada fiind numărul mare al turiştilor care vin să se odihneasca aici în ambianţa plină de farmec a vilelor, atunci când vor să scape de „zăpuşală şi praful oraşelor”. Prin anii 1907-1908 tinerii ce veneau în vacanţă din străinătate aduc cu ei moda schiului, a „alunecatului pe patine de lemn, bob şi sanie” la Sinaia şi la Buşteni pe Valea Albă şi Coştila.

Monumente istorice

În oraşul Buşteni Crucea comemorativă a eroilor români din Primul Război Mondial (1926–1928) aflată pe vârful Caraiman, monument istoric memorial sau funerar de interes naţional. În faţa gării se află statuia caporalului Constantin Muşat „Ultima grenadă” (1928), monument de for public de interes naţional. Tot de interes naţional sunt şi Casa-muzeu „Cezar Petrescu” (1914–1918) şi castelul Cantacuzino (1910), ansamblu alcătuit din castelul propriu-zis şi parc.

În rest, alte opt obiective din oraş sunt incluse în lista monumentelor istorice din judeţul Prahova ca monumente de interes local. Șapte dintre ele sunt monumente de arhitectură: casa de cultură (1887, reconstruită în 1986; fostă şcoală şi bibliotecă orăşenească); casa Alexandru Popescu; Căminul Preoţesc; vila „Leonida” (începutul secolului al XX-lea); vila Borneanu (1910, astăzi grădiniţă); vila Aura Buzescu (1920); şi fabrica de hârtie (1880), ansamblu alcătuit din halele de producţie (unele din 1880, astăzi ateliere mecanice, altele din 1920–1940, astăzi săli de sport), casele de serviciu din incinta fabricii (1920), anexele gospodăreşti (1900), blocurile muncitoreşti (1880) şi colonia muncitorească (1900). Al optulea obiectiv, clasificat ca monument memorial sau funerar, este casa esteticianului şi filosofului Tudor Vianu (secolul al XIX-lea) aflată în localitatea Poiana Țapului.

Obiective turistice

Monumentele naturale Cascada Urlătoarea, Babele, Sfinxul din Bucegi, Grupul Bătrânilor se află în preajma oraşului. Tot în zonă se află rezervaţiile naturale Parcul Naţional Bucegi, Poiana Crucii, Babele, cu acces direct prin Telecabina Buşteni-Babele.