Corabia, Olt

1. fullinfo.ro
2. orase
3. Corabia, Olt

Corabia este un oraş în judeţul Olt, Oltenia, România, format din localităţile componente Corabia (reşedinţa) şi Tudor Vladimirescu, şi din satul Vârtopu. Are o populaţie de 16.441 de locuitori.

Istorie

În cartierul "Cartieru Celei" (fostul sat Celei, absorbit în sec. al XX-lea de către noul oraş) se găsesc ruinele cetăţii dacice Sucidava, capitala tribului geto-dacic al Sucilor, unde Constantin cel Mare a construit un pod peste Dunăre, al cărui capăt există şi azi. A fost al doilea pod peste Dunăre construit de Imperiul Roman. A fost construit sau reconstruit în anul 328, în timpul lui Constantin cel Mare dar a avut o viaţă scurtă. În incinta cetăţii se găseşte şi intrarea într-o fântână secretă cu o adâncime de 12 m a cărei apă este potabilă şi astăzi.

Pe teritoriul actualului oraş, în secolul al XIX-lea, se afla satul Corabia, proprietatea Mănăstirii Bistriţa. Dat fiind faptul că Gh. Bibescu, proprietarul schelei de la Izlaz (pe unde erau îmbarcate grânele din fostul judeţ Romanaţi), crea multe dificultăţi comercianţilor din Caracal în exportul grânelor, 37 dintre aceştia, printr-o petiţie adresată domnitorului Alexandru Ioan Cuza la data de 24 iunie / 6 iulie 1859, cereau clădirea unei noi schele în satul Corabia (considerat ca având şi o poziţie mai avantajoasă la Dunăre decât Islazul) şi transformarea acestui sat în oraş liber. Se propunea pentru aceasta răscumpărarea a 1.000 pogoane pe care să se construiască casele noului oraş, iar numele noului oraş să fie Alexandru Ioan Cuza. Domnitorul a aprobat, teoretic, construirea schelei şi a noului oraş, cu denumirea Mircea, în memoria domnitorului Mircea cel Bătrân, însă proiectul nu a mai fost pus în practică la acel moment.

Abia în anul 1871, după reluarea demersurilor de către comercianţii din Romanaţi, a fost adoptată Legea fondării oraşului Corabia la 30 noiembrie/11 decembrie 1871, lege prin care se acordau viitorului oraş 500 de pogoane pentru construcţia de locuinţe şi utilităţi publice şi se stabilea edificarea noului port pe malul Dunării.

La Corabia armata română a trecut Dunărea în 1877 pentru a angaja lupte cu trupele turceşti în cadrul Războiului de Independenţă. Mărturie stau monumentele din cartierul Siliştioara: Monumentul Independenţei, respectiv Crucea Eroilor.

Se dezvoltă la sfârşitul sec. al XIX-lea pe baza exportului de cereale, în 1892 este legată la reţeaua feroviară a României. La începutul sec. XX se construiesc principalele edificii publice, este perioada de maximă înflorire economică naturală a oraşului. În perioada interbelică apar noi mici industrii, activitatea de bază rămâne cea portuară, prin Corabia desfăşurându-se cea mai mare parte a comerţului fluvial cu cereale din zona.

În vremea regimului comunist, portul este închis. Este impus un regim de industrializare forţată, Corabia reprezentând un puternic centru industrial, cu o fabrică de fire sintetice, o fabrică de mobilă, una de zahăr şi o tăbăcărie minerală. În afara fabricii de zahăr, toate celelalte obiective industriale au fost închise după 1989. Fabrica de fire sintetice a funcţionat pană la începutul primului deceniu al secolului al-XXI-lea.

În centrul oraşului se află una dintre cele mai mari catedrale ortodoxe din România - Catedrala Sfânta Treime - precum şi o statuie alegorică (România reprezentată ca o tânără fată) indicând spre locul în care forţele române au traversat Dunărea în Războiul de independenţă (Monumentul Eroilor).

În Corabia s-au născut actorul şi fostul director al Teatrului Naţional din Craiova, Emil Boroghină şi golgheterul Universităţii Craiova, Ion Oblemenco.În prezent, stadionul din Corabia poartă numele acestuia, nume schimbat acum câţiva ani din "Progresul". De altfel, în 2000, Progresul Corabia a fost reînscrisă în campionatul judeţean, după ce o perioadă n-a mai activat.