Balş, Olt

1. fullinfo.ro
2. orase
3. Balş, Olt

Balş este un oraş în judeţul Olt, Oltenia, România, format din localităţile componente Balş (reşedinţa), Corbeni şi Româna, şi din satul Teiş.

Istorie

În regiunea în care se afla localitatea, respectiv Oltenia Sudică, au existat din timpuri foarte vechi aşezări umane, care au folosit condiţiile favorabile oferite de lunca râului Olteţ.

Graniţa dintre câmpia mărginită de acest râu şi podişul Getic, fâşia de câmpie mărginită de numeroase dealuri, ape precum Bălşiţa, Geamărtăluiul şi Gengea, au făcut posibilă viaţa şi aşezările omeneşti.

Este cunoscut faptul că pe actualul teritoriu al Balşului a existat o aşezare umană datată încă din primul secol al erei noastre, „Pe fosta moşie Racovita, în vecinătatea gării, s-au descoperit izolat monede din argint şi bronz, datate din secolul I-IV era noastră. Tot aici s-a descoperit şi un inel de aur cu trei pietre din secolul al II-lea era noastră.” (D.Tudor Oltenia Romană), ca dovadă stau mărturie şi monedele bizantine din secolul al XII-lea.

În ceea ce priveşte atestarea localităţii Balş au existat mai multe variante, unele hrisoave găsite, atestă faptul că localitatea a fost aşezată pe lunca Olteţului înainte de anul 1450. Documentele scrise apar în secolele XV – XVI şi ele menţionează existenţa a 55 de aşezări rurale pe teritoriul şi în jurul Balşului. Domnitorul Țării Româneşti, Vlad Călugărul, frate vitreg a lui Vlad Țepeş, întocmeşte la Târgovişte un hrisov în care scrie că “venind cnezii Teodor şi Ioan Balşul în ţara noastră de peste Dunăre din pământul sârbescu şi văzând că ei au fost aşezaţi acolo şi având obleduire peste mai multe ţări dorind aceşti cnezi a dobândii pământ în ţara noastră, noi am miluit aceasta stăpânire după cum ne ceruse aceşti cnezi pe lângă Olteţu”.

Tot acestă ipoteză o menţionează şi Petre Pandrea în lucrarea “Soarele melancoliei”, „Etimologia cuvântului Balş este binecunoscută. Numele vine de la slavul balşoi care înseamnă mare. Este vorba aşadar, de un sat mare, de un târg. La rădăcină, localitatea Balş implică o anumită grandoare şi ceva excepţional. Aici a fost din timpuri imemoriale un târg, la răscruce de drumuri, în care se făceau schimburi comerciale între bunuri şi produse ale regiunilor de munte şi de deal (ţuică, vinuri, cherestea de brad, vase de lemn, butoaie, vedre, căuce), cu produsele cerealiere ale şesului.” (Pandrea, 2005 p. 84)

De altfel un hrisov din 1564 menţionează existenţa Balşului ca aşezare omenească întărind afirmaţiile că pături de populaţie bogată de origine sârbă au pătruns în zona Balşului după căderea Smederevei, oraş cetate din apropiere de Belgrad.

Numele aşezării Balş este dat deci de cnezii sârbi. Iorgu Iordan, arată că “satele îşi trag numele în majoritatea cazurilor de la stăpânul satului (cneazul de pe vremuri)”.

Aşezările, originile oraşului Balş de astăzi ce s-au putut certifica de-a lungul istoriei dovedesc faptul că în epoca feudală localitatea s-a format ca şi târg. Aici exista curtea boiereasca a neamului cnezilor Balş.

O altă ipoteză în legătură cu toponimia oraşului Balş este enunţată de către Andrei Pandrea în lucrarea “Petre Pandrea martor de veac”, „Târgul Balş se află în mijlocul Olteniei, la limita meridională a podişului getic, chiar între dealurile Chiliei şi ale Surului, zise şi ale Olteţului, după numele afluentului Oltului, care îl străbate. Aşezat într-un ţinut cu văi line umbrite de zăvoaie, adică pădurici pe malul apei, în lunca apătoasă şi dealuri cu podgorii, nu departe de stejarii pădurii Șarului, are între vecini satele Româna şi Oboga, vatră de olari vestiţi şi mânăstirea Căluiu, ctitoria fraţilor Buzeşti.(...)Simbioza româno-prototurcică şi mongolă a lăsat urme în toponimie, precum Balş” (Pandrea, 2008 p. 12)

Într-un document din secolul al XVIII-lea, din timpul ocupaţiei austriece, Balşul este menţionat ca fiind un sat de “megieşi” (ţărani liberi, stăpâni de pământ), având 55 de familii mari.

Balşul a fost una dintre aşezările omeneşti mari şi importante din Țara Românească în perioada medievală.

Odată cu începutul secolului al XIX-lea, se remarcă o dezvoltare a Balşului, care până la acea dată era cel mai mare sat din Principatele Unite şi una dintre cele mai mari aşezări rurale având locul al doilea în Romanaţi şi locul al treilea în Oltenia, locul al şaselea în Țara Românească şi locul al 14-lea în Principatele Române, având 743 de gospodării.

Perioada cuprinsă între secolele XIX şi XX se remarcă printr-o multitudine de evenimente ce au favorizat dezvoltarea acestei aşezări. Astfel în 1845 după reparaţii majore, a fost dată în folosinţă şoseaua Bucureşti – Vârciorova, ce trecea prin Balş, precum şi terminarea căii ferate Piatra Olt – Vârciorova, dată în folosinţă la 5 ianuarie 1875, împreună cu inaugurarea gării actualului oraş. La data de 9 mai 1875 a trecut prin Balş primul tren accelerat “Viena – Bucureşti”, iar la 8 iunie 1883 trecea prin Balş celebrul tren “Orient Expres”, care transporta călători pe ruta Paris – Constantinopol (cu transbordări la Varna şi Giurgiu).

Localitatea aşezată în apropierea celor două mari târguri, Craiova şi Slatina, devine un loc de popas, de schimburi de produse, în cele din urmă polarizând în jurul său toate aşezările rurale situate pe valea Olteţului, începând de la Iancu Jianu şi până dincolo de Dobrun. Astfel se explică de ce într-o perioadă relativ scurtă de timp apar în localitate edificii economice, comerciale, bancare şi ateliere meşteşugăreşti.

Pe parcurs, Balşul se transformă într-un centru adminstrativ cu instituţii administrativ-legislative în concordanţă cu epoca respectivă, devenind plasă cu o judecătorie, o tipografie, mori, prese de ulei, fabrică de spirt, trei bănci şi un atelier mecanizat ce a stat la baza înfiinţării primei fabrici, ce va influenţă în mod substanţial mentalul colectiv şi modul de viaţă al locuitorilor.

În localitate încep să se dezvolte activităţi economice ce polarizează localităţile din jur. Intensa dezvoltare economică a determinat accentuarea vieţii culturale, apare societatea culturală “Renaşterea”, apar şcoli, toate acestea contribuind la mişcarea culturală locală.

La 22 octombrie 1921, Balşul a fost declarat oraş reşedinţă de plasă. Începe modernizarea oraşului, se refac şi se pavează străzi, este construită o uzină electrică şi de asemenea sunt construite în aceeaşi perioadă casa de cultură, cinematograful şi dispensarul veterinar, ceea ce indică un nivel de trai mai ridicat pentru populaţie.

În perioada comunistă, se dezvoltă activităţile industrial preexistente, apar intreprinderi de o mare valoare economică, ca I.O.B. Balş, apoi IMAIA Balş şi JIUL Balş, precum şi mai multe instituţii cooperatiste. Întreprinderea I.O.B. Balş este una din marile investiţii realizare în timpul regimului comunist din România. A fost proiectată şi construită în perioada 1965-1970 şi a fost cunoscută pe plan mondial până în 1989 sub denumirea de Întreprinderea de Osii şi Boghiuri Balş.

Pe tot parcursul evoluţiei sale în comunism, localitatea cunoaşte transformări importante în toate domeniile, devine astfel un oraş cu o mare pondere în economia judeţului Olt, realizând la un moment dat aproape o cincime din întreaga economie a acestuia.

Zonele rezidenţiale cunosc de asemenea o evoluţie prin construcţia a peste 5.000 de apartamente. Apar aşezăminte social-culturale, se modernizează şi extinde infrastructura sanitară, se construiesc hoteluri şi locuri de recreere pentru locuitori şi se diversifică spaţiile comerciale. În pădurea Saru de lângă Balş se construieşte baza de agrement Saru, pentru a sprijinii necesităţile oraşului în acest domeniu.

Localitatea funcţionează ca şi “centru de atracţie zonal, caracterizat printr-o dezvoltare accentuată în ultimele decenii, influenţa în teritoriu extinzându-se dincolo de aria administrativ-economică. Este cazul unor oraşe (...) agricole cu tendinţă de industrializare, Balş, Deta şi ş.a.” (Cucu, V., 1974, p 256)

Balşul a polarizat şi polarizează aproximativ 13 comune cu satele aparţinătoare, fiind amplasat central zonei economice şi comerciale, de pe acest sector al văii Olteţului. (Caliciu, 2011)

Perioada după 1989 a însemnat pentru oraşul Balş un declin economic, datorat privatizărilor marilor unităţi industriale. Astfel a crescut şomajul în zonă, iar forţa de muncă a migrat spre Craiova, respectiv Slatina.

Cele trei mari unităţi industriale, I.O.B. Balş, IMAIA Balş şi JIUL Balş, au fost privatizate, acestea schimbându-şi structura capitalului într-unul majoritar privat şi deasemenea le-au fost schimbate şi denumirile.

Astfel I.O.B. Balş devine S.M.R. S.A., IMAIA Balş îşi schimbă numele în INSTIRIG S.A., iar JIUL Balş în TERMEX S.A.

În perioada actuală, oraşul Balş, cunoaste o dezvoltare, atât pe plan economic, cât şi pe plan socio-cultural. Unităţilor industriale le-au fost modificate funcţiile iniţiale, s-au deschis noi activităţi economice, de exemplu fostul amplasament al IMAIA Balş, actualmente se produce polistiren expandat, există o fabrică de textile şi una de instalaţii agricole.

Iar în plan socio-cultural, apar ziare locale şi societăţi cultural, iar în mediul virtual, apar de 2 site-uri www.balsnews.com şi www.bals-online.ro.

Geografie

Situat în sud-vestul României, la intersecţia paralalei de 44° 21’ latitudine nordică cu meridianul de 24° 5’ longitudine estică, în regiunea istorică Oltenia, oraşul Balş face parte, din punct de vedere administrativ din judeţul Olt. Este amplasat în partea de vest a acestuia, la distanţă egală de municipiile Craiova şi Slatina.

Oraşul Balş este amplasat la contactul Podişului Getic cu Câmpia Caracalului (Romanaţilor), se desfăşoară de-a lungul malurilor cursului mijlociu al Olteţului, curs ce divide localitatea în două părţi, unite prin două poduri.

Ca şi limite administrative, localitatea se învecinează la nord cu localitatea Oboga, la est comuna Boboceşti, la sud şi sud-est, comunele Bârza şi Voineasa, la vest judeţul Dolj, iar în nord-vest comuna Baldovineşti.

Din punct de vedere tectonic zona oraşului Balş aparţine arealului de vorland având în partea sudică, ca fundament Platforma Moesică – Prebalcanică. Peste acest fundament eterogen şi destul de complex se află o cuvertură sedimentară cu litologie şi grosimi variate. Peste partea sedimentară, partea superioară a acestei cuverturi de natură moesică, care corespunde neogenului şi cuaternarului, se îngroaşă în zona de contact orogen şi prezintă o serie de structuri petrolifere dispuse paralel cu, cutele subcarpatice, situate în depozite neogene. (Oncescu,1965)

Întâlnim patru zone geologice, o zonă de pietrişuri şi nisipuri, ce se extinde de-a lungul râului Olteţ si a pârâurilor tributare acestuia. Un depozit de loessoide şi lehmuri, localizat în sud-vestul arealului studiat. Un depozit loessoidal ce aparţine terasei inferioare, localizat în sud-estul oraşului. Și o zonă de marne, argile şi nisipuri diatomite, în partea vestică a suprafeţei studiate.

Relieful oraşului Balş este de mică altitudine, 132 m, oraşul aflându-se la intersecţia celor două mari unităţi de relief, Podişul Getic în partea de nord, care ocupă două treimi din suprafaţă, fiind reprezentat prin Podişul Tesluiului în partea de nord-vest , iar în nord-est prin Podişul Beicai şi Câmpia Română în sud, mai exact Câmpia Caracalului, iar valea Olteţului, orientată nord-sud, reprezintă o adevărată axă a teritoriului oraşului.

Aparţine din punct de vedere geomorfologic celor două mari unităţi sus amintite, iar în cadrul acestora, care vin în contact fară denivelări accentuate se găseşte o gamă bogată de forme de relief, grupate în două categorii mai importante: mezorelief, reprezentat prin sistemul de văi şi interfluvii şi microrelief – care se întâlneşte peste tot în cuprinsul primei categorii, reprezentat prin crovuri, microrelieful versanţilor cu surpări de teren, torenţi, ogaşe, bazine de recepţie de tipul hârtoapelor, acumulări de tipul conurilor de dejecţie (Posea,1982).

Regimul climatic ce caracterizează oraşul se încadrează în sectorul de climă temperat-continentală cu slabe influenţe mediteraneene având ca specific un regim termic moderat, umezeală relativ mare cu precipitaţii atmosferice bogate.

Temperaturile aerului înregistrează o valoare medie anuală de 10,6 °C. Cea mai mică temperatură a fost înregistrată în anul 1985 în luna ianuarie şi a fost de -24 °C, iar cea mai călduroasă vară a fost iulie 2000 cu 41 °C, ceea ce indică ierni aspre şi veri călduroase.

Precipitaţiile se prezintă în jurul valorii de 46,3 l/m² lunar, iar minima a fost înregistrată în octombrie 2001 fiind de 0,2 l/m² şi maxima a fost înregistrată în august 2002 fiind de 104,1 l/m². Valoarea medie anuală înregistrată este cuprinsă între 500 şi 600 mm/an. Vântul bate din direcţia est cu viteza medie de 4,0 m/sec şi din nord-est cu viteza medie de 4,3 m/sec. Au fost înregistrate valori maxime în noiembrie 1979 de 40 m/sec. Frecvenţa vânturilor este de 4,5-5%.

Hidrografia este reprezentată de ape curgătoare şi lacuri. Hidrografia zonei oraşului Balş este relativ săracă, evidenţiindu-se ca şi principal curs de apă râul Olteţ cu o direcţie de curgere N-V spre S.

Este al treilea râu al judeţului ca şi mărime şi traversează judeţul Olt numai prin porţiunea sa inferioară şi de vărsare în râul Olt. ”Direcţia Olteţului este până la Balş nord-sud, de aici ea se schimbă în NV-SE” (Coteţ, 1957, p147), astfel Olteţul îşi schimbă direcţia de curgere din zona oraşului Balş, unde primeşte un afluent important, Geamărtăul.

Râul Olteţ traversează Câmpia Olteniei pe o distanţă de 40 de kilometri, lăţimea albiei sale variază între 75 şi 100 de metri, patul albiei fiind constituit din nisip fin, instabil, ce atinge în unele zone grosimea de 8 metri (Morariu şi colab., 1970)

În ceea ce priveşte suprafeţele lacustre, întâlnim un număr restrâns de lacuri, toate fiind de origine fluviatilă. Astfel sunt două lacuri pe malul stâng al Olteţului, aflate în plin proces de colmatare, unul în partea centrală a oraşului, iar celălalt mai spre nord-est, spre limita cu comuna Bobiceşti.

Al treilea lac de pe teritoriul oraşului Balş este lacul Balta Gării, de aceeaşi origine ca şi celelalte două, fluviatilă, este amplasat în zona central-sudică a oraşului, limitrof gării CFR a oraşului. Și aici este prezent fenomenul de colmatare, se observă faptul că din suprafaţa sa a mai rămas doar un sfert.

Ion Rogoz menţiona în lucrarea sa, Ecologia faunei acvatice din Câmpia Olteniei “La sud de oraşul Balş, peo suprafaţă de circa 6 ha, se află o baltă format dintr-un meandru părăsit, care, datorită depunerilor aluvionare şi intervenţiilor omului, n-a mai comunicat cu râul nici la ape mari.” (Rogoz, 1979, p. 96)

Acelaşi autor a realizat o serie de măsurători şi a caracterizat lacul din punct de vedere al vegetaţiei, ca una submersă bazată atât pe plante submerse cât şi pe tije submerse de stuf, pe acestea fiind dezvoltat un strat de biodermă, iar alimentarea lacului fiind freatică şi pluviometrică.

Turism

Oraşul Balş beneficiează de un amplasament ce facilitează activităţile turistice. Chiar dacă localitatea nu deţine un număr mare de obiective turistice, această activitate este bine conturată şi dezvoltată.

În partea de sud-vest, la poalele dealului Măineşti este amplasată mânăstirea cu acelaşi nume. Petre Pandrea, în ziarul Oltul (an I, nr. 101, 16 iunie 1968), în articolul "Monumente istorice de pe valea Olteţului" evocă şi biserica schitului cu haiducii lui Iancu Jianu, care s-au retras aici şi s-au călugărit după ce căpitanul s-a lăsat de haiducie, în anul 1818. Acest fapt este confirmat şi de folclorul local, schitul fiind cunoscut ca Schitul Haiducilor. Din punct de vederea arhitectonic, mânăstirea se caracterizează printr-o construcţie de cărămidă, ziduri groase de 70 cm, în formă de navă. Este compartimentată în altar, naos şi pronaos. Catapeteasma este din zid. Naosul este delimitat de pronaos printr-un zid de cărămidă care are pe mijloc o deschidere cât o uşă şi două deschideri laterale mici.

Pictura a fost realizată între anii 1810-1812, este lucrată într-o tehnică combinată de frescă şi tempera, ilustrând tehnica ortodoxă. La portretele ctitorilor, ca şi la celelalte portrete din interior se observă că, în costumele de epocă, apar elemente specifice portului popular românesc. Paleta zugravilor s-a rezumat la câteva nuanţe de roşu, albastru, gri, puţin verde şi galben. Predomină încadraturile şi brâiele cu linii negre şi roşu închis.

În ceea ce priveşte serviciile de recreere, acestea sunt acoperite de către baza de agrement Saru, situată în afara oraşului, în pădurea cu acelaşi nume, fiind localizată în cadrul comunei Bobiceşti. Aceasta dispune de o terasă, de un restaurant şi de spaţii de cazare la nivelul de 3 margarete, cu un număr de 60 de locuri de cazare.

În perioada comunistă a fost construit în centrul oraşului Hotel Central Balş, care în prezent se află într-o stare de degradare şi deteriorare a condiţiilor de cazare.

După anii 1990, în cadrul oraşului Balş s-au dezvoltat activităţile sportive, mai ales tenisul de câmp, la iniţiativa unor antreprenori locali, care au investit în acest sport. Concomitent cu acestea a fost construit, în cadrul clubului sportiv CS Prodchim, un hotel, Hotel Balş, ce dispune de un număr de 10 camere, un restaurant cu 30 de locuri şi 6 terenuri de tenis.

Activităţile sportive asigură ocuparea locurilor de cazare, în perioada desfăşurării turneelor de tenis, cel mai cunoscut fiind Turneul Internaţional de Tenis „Instirig Cup”

O altă atracţie turistică este reprezentată de către festivalul etnofolcloric Pomul Vieţii, ce are loc anual în luna iunie. Acesta are ca scop prezervarea tradiţiilor şi obiceiurilor din Câmpia Romanaţilor. De asemenea tot în cadrul acestui festival se organizează concursuri de dans popular, de ceramică şi se organizează Parada portului popular românesc

Personalităţi

Personalităţi mai însemnate care s-au ridicat din oraşul Balş au fost: Petre Pandrea şi Mihail Drumeş.

Cultura

În domenul artei şi culturii, oraşul Balş beneficiează de un bogat[judecată de valoare] patrimoniu şi de o infrastructură culturală bine dezvoltată. Viaţa culturală este sprijinită de două case de cultură, de un cinematograf, care momentan este în renovare, de o bibliotecă orăşenească şi de asemenea de o Casă a Tineretului.

Muzeul oraşului Balş deţine obiecte de ceramică, acestea provenind de la familia Ciungulescu din comuna Oboga, comună situată la nord de cartierul Româna.

În Casa Tineretului din Balş activează încă din 1982 trupa de rock Karma, înfiinţată sun denumirea de Asterix, aceasta este singura trupă de muzică din localitate.

Casa de cultură este locaţie pentru ansamblul folcloric Pomul Vieţii, din care fac parte eleve ale instituţiilor de învăţământ din localitate.

Ansamblul are ca specific portul popular al Romanaţilor.

În trecut pe teritoriul actualului cartier Româna existau ateliere de ceramică, dar datorită lipsei de interes a noilor generaţii pentru aceste meserii, acestea au dispărut.

Anual, în luna iunie are loc festivalul etnofolcloric Pomul Vieţii, iar toamna, este organizat Festivalul Toamnei.