Târgu Neamţ, Neamţ

căutare

Târgu Neamţ, Neamţ

Târgu Neamţ (în ebraică şi idiş טרגו ניאמץ, în maghiară Németvásár, în latină Ante Castrum Nempch) este un oraş în judeţul Neamţ, Moldova, România, format din localităţile componente Blebea, Humuleşti, Humuleştii Noi şi Târgu Neamţ (reşedinţa). Localitatea este renumită pentru Cetatea Neamţului, ridicată de Petru I Muşat, pentru casa unde a crescut poeta Veronica Micle şi de asemenea, prin satul (astăzi cartierul) Humuleşti, leagănul copilăriei povestitorului Ion Creangă. De asemenea, oraşul este centrul unui areal din nordul judeţului Neamţ în care se găsesc aproximativ 20 de mănăstiri ortodoxe, unele de o importantă valoare artistică şi culturală, de exemplu Văratec, Agapia sau Secu. Are o populaţie de 18.695 de locuitori (2011).

Etimologia numelui

Asupra originii toponimului Neamţ au existat diferite discuţii şi ipoteze, care nu au soluţionat mulţumitor această problemă.

Bogdan Petriceicu Hasdeu 1870 consideră că Neamţ e tot Neamţ, adică numele de Neamţ se referă la grupul de nemţi (germani), poate chiar cavaleri teutoni ori saşi, care au zidit Cetatea Neamţ. Această ipoteză a fost susţinută şi de alţi istorici: Dimitrie Onciul, A. D. Xenopol, Nicolae Boierescu, Grigore Ionescu şi mulţi alţii. Cert este că în evul mediu a trăit aici o importantă populaţie de negustori germani.

Numele oraşului vine de la toponimul râului Neamţ. În sprijinul acestei idei sunt şi însemnările episcopului catolic Marco Bandini, care, vizitând comunitatea catolica din Tîrgu Neamţ, în 1646, nota: „oraşul este aşezat lângă un râu ... , de la care îşi ia numele” (Călători străini prin Țările Române, tomul V, 1973).

De la oraşul Neamţ şi-a luat numele cetatea din apropiere, Cetatea Neamţ, respectiv Mănăstirea Neamţ. Toponimul Neamţ s-a extins asupra loculului şi ţinutului care şi-a avut centrul în oraş sau la cetate. În cele din urmă a intrat şi în componenţa numelui Piatra, care din Piatra lui Crăciun (în maghiară Karácsonkő), cum se numea la început, a devenit Piatra Neamţ.

Cetatea, aflată deasupra târgului, va avea cea mai înfloritoare perioadă în timpul lui Ștefan cel Mare care o include în sistemul defensiv de cetăţi ce aveau ca rol apărarea Moldovei. Unul din cele mai cunoscute momente de glorie ale Cetăţii Neamţului este în anul 1691 când a rezistat în faţa atacurilor armatei poloneze conduse de Ioan III Sobieski. Această cetate a fost recondiţionată şi deschisă circuitului turistic.

Geografie

Tîrgu Neamţ este un oraş din judeţul Neamţ, regiunea Moldova, România. Oraşul este situat în nordul judeţului Neamţ, în vestul regiunii istorice Moldova, şi în nord-estul României. Oraşul este situat la o altitudine medie de 365 m, pe terasa râului Ozana, un afluent al Moldovei, care se varsă în râul Siret. Prin aşezarea sa, oraşul se află, de asemenea, la intrarea în Depresiunea Neamţului, la poalele Culmii Pleşu, Vârful Vânători (624 m). Principale forme de relief sunt Depresiunea Neamţului (Ozana - Topoliţa) şi dealurile şi culmile ce ţin de Subcarpaţii Moldovei: Culmea Pleşu (culme submontană) la nord, dealurile Movilelor, Humuleşti şi Ocea la sud, şi dealul Boiştea care închide valea Ozanei la est. Culmea Pleşului, cu o lungime de 24 km, situată la nord, are înălţimea maximă de 913 m. Înspre oraşul Tîrgu Neamţ, se află vârful Vânători care are altitudinea de 623 m, ce se ridică cu aproape 250 m deasupra albiei râului Ozana, printr-o pantă stâncoasă.

Înspre sud dealurile au aspect de coline datorită înăltimilor lor nu foarte mari: Dealul Movilelor (440 m), dealul Humuleşti (410 m), dealul Ocea (400 m). Dealul Boiştea este situat pe latura estică a oraşului Tîrgu Neamţ, pe cealaltă parte a râului Ozana, la ieşirea din depresiunea subcarpatică. Are altitudinea maximă de 582 m şi străjuieşte întreaga vale, mai ales că versantul nordic este mai abrupt. La baza sa se găseşte satul Blebea, o mică suburbie a oraşului.

Reţeaua hidrografică de suprafaţă este constituită din bazinul principalei ape care tranzitează oraşul - Râul Neamţ cunoscut şi ca Râul Ozana („cea frumos curgătoare şi limpede ca cristalul” după cum o descria Ion Creangă în scrierile sale), un afluent de dreapta al Moldovei, râu de munte cu o albie foarte largă şi o luncă similară, a cărui debit creşte foarte mult în perioadele ploioase şi scade în perioadele secetoase (nivelul apei este mic, de circa 25–50 cm). Acesta are o serie de afluenţi, dintre care 3-4 pâraie mici care se varsă în dreptul oraşului. Lunca şi terasele Ozanei au constituit suportul pe care s-a dezvoltat orasul Tîrgu Neamţ cu suburbiile sale, întrunind condiţii favorabile pentru construcţii, pomicultură, industria lemnului, etc.

Zona oraşului Tîrgu Neamţ este bogată în ape subterane de stratificaţie şi în straturi acvifere freatice. În zona Băilor Oglinzi, staţiune situată în vecinatatea oraşului Tîrgu Neamţ, apele de stratificaţie apar la suprafaţă sub forma izvoarelor minerale. Calitatea acestor izvoare minerale a făcut ca aceste izvoare să fie folosite din cele mai vechi timpuri până în prezent. În perioada interbelică aici funcţiona una din cele mai apreciate staţiuni balneare, fiind frecventată de familia regală şi de către turiştii străini. Cel de-al Doilea Război Mondial a adus distrugerea acestei staţiuni în proporţie de 90%, şi chiar dacă între timp staţiunea a mai fost refăcută, ea nu a mai beneficiat de dotările din perioada interbelică, devenind o staţiune de interes local.

Oraşul Tîrgu Neamţ beneficiază de o pânză freatică bogată, cu debite cuprinse între 13,60 l/s şi 21,00 l/s, având astfel o cantitate semnificativă de apă potabilă de foarte bună calitate, cu gust plăcut şi nepoluată.

Flora actuală din zona Tîrgului Neamţ este reprezentată prin păduri (situate pe culmile, dealurile şi versanţii montani din jur), prin pajişti, prin vegetaţie de luncă şi prin vegetaţie specifică versanţilor cu terenuri degradate. Printre arborii care formează pădurile din jurul oraşului se numără: fagul, gorunul, carpenul şi mesteacănul - în zonele de deal; stejarul - în zona de terasă dintre Ozana şi Nemţişor; bradul, pinul, molidul şi salcâmul (la poale) - în zona versanţilor; bradul alb, paltinul de munte, plopul tremurător şi teiul argintiu - ca specii de amestec.

Gorunii seculari de lângă Văratec sunt ocrotiţi, fiind cuprinşi în rezervaţia Codrii de Aramă (9 ha), iar mestecenii seculari din aceeaşi zonă aparţin rezervaţiei Pădurea de Argint (0,5 ha). O mare parte din stejari se regăsesc în pădurea cu arbori seculari de la Vânători, în prezent rezervaţia naturală Braniştea, cu o suprafaţă de 55 ha.

Din cauza umbrei dese din pădure, în general, arbuştii lipsesc, izolat regăsindu-se păducelul (Cratageus monogyna), alunul (Corylus avellana), socul (Sambucus nigra) şi zmeura (Rubus idaeus). Din aceeaşi cauză, cele mai întâlnite plante sunt vineriţa şi breiul. Pe lângă aceste plante, mai apar şi ferigi (Dryopteris filix mas), apoi diverse plante cu flori: coltişor (Dentaria bulbifera), floarea-paştelui (Anemone nemorosa), măcrişul-iepurelui (Oxalis acetosella), ciocul-berzei (Geranium sanguineum), etc. Vegetaţia ierboasă din păduri mai este reprezentată, numai primavara, prin câteva plante efemeroide (trei răi - Hepatica nobilis; brebenei - Coryadilis solida; păştiţa - Anemone ramunculoides; horşti - Luzula pilosa, etc).

Fauna este caracteristică zonei subcarpatice din apropierea oraşului. Speciile de interes cinegetic sunt numeroase: căprioara (Capreolus capreolus), mistreţul (Sus scropha), jderul (Martes martes, Martes foina), vulpea (Vulpes vulpes) şi iepurele (Lepus europaeus). Ursul (Ursus arctos) coboară din zona montană, extinzându-şi arealul în dealurile subcarpatice, dar este rar întâlnit. În apropierea Mănăstirii Neamţ, în Rezervaţia „Dragoş Vodă” de la Dumbrava, se cresc în captivitate zimbri, animalul simbolic al Moldovei. În păduri şi livezi pot fi văzute veveriţa (Sciurus vulgaris), şoarecele gulerat (Apodemus flavicollis), pârşul mare (Glis glis), şoimuleţul de seară Falco vespertinus), ciocănitoarea verzuie (Picus canus), sturzul cântător (Turdus philomelos), porumbelul gulerat (Columba palumbus), etc.

Prin poziţia sa, în Depresiunea Neamţului, închisă spre vest de Munţii Carpaţi, iar spre nord şi est de culmi şi dealuri subcarpatice, cu rol de obstacol în calea maselor de aer subpolar sau continental, oraşul Tîrgu Neamţ are parte de factori climatogeni ce prezintă particularităţi specifice, datorită caracterului de adăpost, altitudinii şi orientării reliefului. Localizarea pe paralela de 47°12', latitudine nordică, determină o insolaţie moderată tot timpul anului, favorizată şi de expunerea reliefului predominant spre sud-est. În ceea ce priveşte circulaţia generală a atmosferei aceasta este dominată de masele de aer maritim din vest şi nord-vest, continentalizate după escaladarea Carpaţilor şi modificate prin caracteristicile de umezeală. O frecvenţă mare au şi masele de aer continental din est şi nord-est, reci iarna şi calde şi uscate în timpul verii. Sunt numeroase invaziile de aer rece de origine subpolară de la nord, cât şi pătrunderea de aer din părţile posterioare ale ciclonilor care se deplasează din vestul Europei. Aşezarea oraşului Tîrgu Neamţ într-o zonă de adăpost climatic atenuează influenţele extreme ale caracteristicilor maselor de aer.

Temperatura medie anuală a aerului este de 8,2 °C. Luna cu temperatura medie cea mai coborâtă este ianuarie (-3,8 °C), iar luna cu temperatura cea mai ridicată este iulie (19,5 °C), rezultând o amplitudine termică medie anuală de 23,3 °C, care ne arată că la Tîrgu Neamţ climatul este temperat-continental moderat. Cea mai coborâtă valoare termică înregistrată în aer la Tîrgu Neamţ a fost de -29,1 °C (02.01.1909) iar cea mai ridicată a fost de 37,0 °C (17.08.1952).

Istorie

Din punct de vedere al vestigiilor arheologice, în arealul oraşului Tîrgu Neamţ a existat una din cele mai vechi aşezări locuite din zona Moldovei, ele datând din neolitic şi epoca bronzului. Cele mai vechi dovezi de locuire s-au găsit în zona Băilor Oglinzi (zona izvoarelor sărate), şi anume ceramică ce datează din perioada culturii Starčevo-Criş (mileniul VI-V î.d. Hr.). Cultura aceasta a fost urmată de cultura Precucuteni (mileniu V-IV î.d. Hr.) şi apoi civilizaţia Cucuteni (până în mileniul III î.d.Hr.), culturi atestate de descoperirile facute la Pometea, Lunca, Târpeşti, Oglinzi, etc. În anul 1847, atunci când s-au început săpăturile pentru Spitalul Orăşenesc, s-au descoperit, de asemenea, urmele unei posibile cetăţi dacice.

În epoca feudală exista în această zonă o aşezare stabilă şi evoluată, care, datorită situării sale la intersecţie de drumuri comerciale de mare importanţă, şi-a câştigat repede statutul de târg. Acest statut a fost câştigat mai ales după secolul al XII-lea, după venirea şi stabilirea aici a mai multor saşi din zona Flandrei, atunci când s-a adoptat pentru aşezarea deja existentă modelul de organizare a oraşelor transilvănene, iar ocupaţiile locuitorilor s-au extins şi la meşteşugurile practicate de saşi.

Din punct de vedere al dovezilor scrise, Tîrgu Neamţ este unul din cele mai vechi oraşe din Moldova, fiind atestat documentar la sfârşitul anilor 1300 (Letopiseţul Novgorodului - cunoscut şi ca „Lista rusă de oraşe”, datat între 1387-1392), din timpul domniei lui Petru vodă, când se construieşte şi Cetatea Neamţului. Toponimul Neamţ este menţionat întâia oară în lista rusă de oraşe „valahe” - adică româneşti - întocmită între anii 1387 şi 1392, unde este înscris „Neamţul în munţi”. Ulterior, regele Ungariei Sigismund de Luxemburg a folosit acest toponim „ante castrum Nempch” (înaintea Cetăţii Neamţ) într-un act emis în ziua de 2 februarie 1395, cu ocazia unei incursiuni în Moldova, urmată de o lupta la Ghindăoani,unde a fost învins de domnul Ștefan I.

La 7 ianuarie 1403 toponimul Neamţ apare într-un document al cancelariei Moldovei, unde domnul ţării, Alexandru cel Bun, menţiona pe boierul pan Sansru de la Neamţ ca făcând parte din sfatul domnesc. Apoi termenul apare din ce în ce mai des în documentele vremii. Între timp Tîrgu Neamţ a devenit, datorită poziţiei şi importanţei economice, Centru Vamal cu Pecete, localitate cu însemne proprii, gen cruci, săgeţi ş.a.. „Pecetea cea mare” a oraşului a fost folosită pe un zapis scris cu litere slavone la Neamţ, la data de 25 ianuarie 1599, şi avea caracteristici gotice S. CIVIUM DE NIMCZ (Sigiul oraşenilor din Neamţ). În acea perioadă, în afara zonei Transilvaniei, au mai existat doar trei oraşe care au avut propriul sigiliu latinesc (Baia, Roman şi Câmpulung-Muscel).

Datorită dezvoltării economice, Tîrgu Neamţ a devenit şi capitală de ţinut, având în perioada secolelor XV-XVI o situaţie foarte bună, mai ales ca ţinutul arondat aparţinea domnitorilor, iar Cetatea Neamţului era loc de adăpost pentru familiile domneşti, atunci când era nevoie.

În secolul al XVII-lea a urmat o perioadă de decădere a oraşului, datorată îndeosebi războaielor dese şi drept urmare a atacării la fel de dese a cetăţii, respectiv oraşului. În secolul al XVIII-lea, datorită domniilor fanariote impuse de Imperiul Otoman, oraşul nu mai atinge perioada înfloritoare anterioară, mai ales că Mihail Racoviţă distruge Cetatea Neamţului în 1718, la cererea a turcilor nemulţumiţi de rezistenţa întâmpinată anterior din partea acestei cetăţi. Oraşul începe să decadă economic şi datorită mutării capitalei Moldovei la Iaşi, mutare ce a diminuat caracterul strategic al aşezării.

O revenire a oraşului se va observa odată cu venirea evreilor şi îndeosebi a transilvănenilor în secolul al XIX-lea. Transilvăneni au venit mai ales din zona Sibiului şi mai apoi a Făgăraşului, iar principala lor ocupaţie era oieritul. Primii dintre ei s-au aşezat sub cetate, formând mahalaua Țuţuieni (adică a oierilor), iar cei veniţi mai târziu s-au stabilit în Blebea sau Humuleşti. Aceştia au adus odată cu ei şi meşteşugurile aferente creşterii oilor şi ovinelor, cum ar fi producţia de produse lactate, producţia de ţesături de lână, de in, ş.a.. O dovadă a noii dezvoltări a oraşului este că la mijlocul sec. al XIX-lea, Mihail Kogălniceanu fonda în Tîrgu Neamţ prima fabrică integrată de lână din Moldova, cu un proces tehnologic avansat, cu utilaje aduse din Germania. O altă dovadă a dezvoltării, îndeosebi a celei sociale, o reprezintă faptul că la 16 octombrie 1852 domnitorul Grigore Ghica, mitropolitul Moldovei şi stareţul Mânăstirii Neamţ, în prezenţa unei mulţimi apreciabile de oameni ai locului, inaugurau spitalul (care există şi astăzi), spiţeria şi şcoala domnească (unde a învăţat şi Ion Creangă - actualul Muzeu de Istorie), instituţii construite de către Mânăstirea Neamţ, cea care primise Ținutul Neamţului drept danie de la domnitorul Constantin Racoviţă, cu mult timp în urmă.

Adunarea Legiuitoare (Parlamentul de azi) a României a votat în anul 1863, ca urmare a reformelor lansate de Al. I. Cuza, „Legea privitoare la seculizarea averilor mânăstireşti şi trecerea lor în proprietatea statului”, ceea ce a permis oraşului Tîrgu Neamţ să devină de sine stătător şi nu sub conducerea şi stăpânirea Mânăstirii Neamţ. La sfârşitul secolului al XIX-lea, Târgu Neamţ era o comună urbană, reşedinţă a plăşii de Sus-Mijlocul a judeţului Neamţ şi formată din diviziunile Neamţul, Berăria, Boiştea, Haralambie, Pârâul-Ursului, Pometea, Prundu şi Țuţuieni, având în total 6690 de locuitori. În oraş se aflau un spital, două şcoli primare de băieţi, cu 276 de elevi, şi una de fete, cu 136 de eleve, opt biserici ortodoxe, mai multe sinagogi. La acea vreme, pe teritoriul actual al oraşului mai funcţiona în aceeaşi plasă şi comuna Humuleşti, formată din satele Humuleşti, Săcăluşeşti, Topoliţa, Ocea şi Țolicea, având în total 2339 de locuitori. În comuna Humuleşti existau cinci mori, patru biserici, o şcoală şi o fabrică de spirt.

Dezvoltarea şi perioada înfloritoare a oraşului va continua până la începutul secolului al XX-lea, mai exact până în 1916, atunci când, odată cu începerea Primului Război Mondial, oraşul suferă o decădere evidentă ca urmare a stării de război. După încetarea războiului, în perioada interbelică, oraşul cunoaşte în continuare o perioadă de prosperitate, care însă a fost urmată de perioada grea din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, atunci când linia frontului s-a aflat situată în interiorul şi apropierea oraşului, ceea ce a dus la distrugerea oraşului şi evacuarea populaţiei. Anuarul Socec din 1925 consemnează oraşul drept reşedinţă a plăşii Cetatea-Neamţu, având 9082 de locuitori; comuna Humuleşti nu mai exista, satele ei fiind probabil arondate oraşului.

După cel de-al Doilea Război Mondial, în perioada comunistă, Tîrgu Neamţ a fost un oraş care nu a prezentat un interes deosebit pentru autorităţile comuniste, în ceea ce priveşte dezvoltarea economică, ceea ce a făcut ca oraşul să nu mai ajungă la situaţia înfloritoare din perioada interbelică şi antebelică. Totuşi, între 1950 şi 1968, Târgu Neamţ a fost reşedinţa raionului cu acelaşi nume din cadrul regiunii Bacău. În 1968, el a revenit la judeţul Neamţ, reînfiinţat.

Din 1989, după o primă perioadă de decădere şi reorganizare, oraşul începe să se îndrepte spre o nouă perioadă de dezvoltare şi înflorire.

Monumente istorice

În oraşul Târgu Neamţ se află două monumente istorice de interes naţional — Cetatea Neamţ (secolele al XIV-lea–al XVII-lea), monument de arhitectură; şi muzeul-casă memorială „Ion Creangă” (1833) din localitatea Humuleşti, clasificat ca monument memorial sau funerar.

În rest, alte paisprezece obiective din oraş sunt incluse în lista monumentelor istorice din judeţul Neamţ ca monumente de interes local. Douăsprezece sunt clasificate ca monumente de arhitectură: centrul istoric (mijlocul secolului al XIX-lea–începutul secolului al XX-lea); casa din strada Mărăşeşti, numărul 103 (secolul al XIX-lea); Clubul Elevilor (secolul al XIX-lea); biserica „Sfântul Gheorghe” (1808); spitalul (1852); Școala Domnească (1852), astăzi muzeu de istorie şi etnografie; poşta veche (secolul al XIX-lea); Pretura (sfârşitul secolului al XIX-lea), astăzi bibliotecă orăşenească; actualul sediu al fundaţiei „Omenia” (circa 1900); casa Cristescu (circa 1900); casa din strada Ștefan cel Mare, numărul 88 (sfârşitul secolului al XIX-lea); şi gimnaziul „Regina Maria” (1918), astăzi club sportiv. Monumentul eroilor vânători de munte din Primul Război Mondial (ridicat în 1939) este clasificat ca monument de for public, iar muzeul-casă memorială „Veronica Micle” este clasificat ca monument memorial sau funerar.

Transporturi

Oraşul este traversat de şoseaua naţională DN15C, care leagă Piatra Neamţ de Fălticeni. La Târgu Neamţ, acest drum se intersectează cu şoseaua naţională DN15B, care leagă oraşul spre vest de Poiana Largului (la coada lacului Izvorul Muntelui) şi spre est de DN2 la Cristeşti.

Cel mai apropiat aeroport este cel din Salcea-Suceava, aflat la 65 de kilometri. Acesta are curse regulate cu Bucureşti şi Timişoara. În apropiere mai sunt Aeroportul Internaţional Iaşi, care are curse regulate cu Viena, Budapesta, Bucureşti, Constanţa şi Timişoara, şi Aeroportul Internaţional Bacău care are curse regulate către oraşe din Italia (Bologna, Milano, Roma, Torino), Bucureşti şi Timişoara.

Gara Târgu Neamţ este capăt de linie pentru o cale ferată secundară, simplă şi electrificată, care o leagă de Paşcani (oraş cu gară pe o magistrală principală, ce leagă Bucureştiul de Suceava şi de frontiera nordică a ţării, cu Ucraina. Calea ferată cu plecare din Târgu Neamţ este exploatată de operatorul privat Regiotrans şi este deservită de şase perechi de trenuri regio pe zi (între orele 5:45 şi 20:20, la un interval de aproximativ trei ore dimineaţa şi două ore după-amiaza), din care una circulă la şi de la Iaşi.

Din 2008 s-au dat în funcţiune câteva linii de microbuz de la autogară spre gară, spre comunele vecine sau spre cartierele Stadion şi Băile Oglinzi. Acestea asigură transportul public. De asemenea, există autocare spre Piatra Neamţ, Roman, Bacău sau Iaşi.

Companiile de taxiuri care s-au dezvoltat în ultimii ani deţin aproximativ 50-60 de maşini.

Economie

Deşi în perioada comunistă, industria era bine reprezentată prin intreprinderi ca VOLVATIR SA, Unirea', Arta Decorativă, Fabrica de cauciuc sau Fabrica de mobilă Tîrgu Neamţ, astăzi turismul este principala activitate şi sursă de venituri pentru oraş. Vechile fabrici au fost închise sau privatizate, iar multe dintre ele s-au reprofilat. Singurele industrii importante rămase sunt cea a prelucrării lemnului (ex: Euroforest - care din pacate a falimentat si aceasta), cea textilă (ex: Euroconf, Sofiaman, Cetatea S.A.) sau cea a prelucrării metalelor (ex: Cuiul, Arco Trust) .

Viaţa spirituală

Oraşul, aflându-se în apropierea mai multor mânăstiri, are o viaţă spirituală bogată. În Tîrgu Neamţ îşi are sediul o protoierie ortodoxă aparţinând de Arhiepiscopia Iaşilor. În oraş există 13 biserici ortodoxe, din care una pe stil vechi. Înainte de al Doilea Război Mondial funcţionau şi câteva sinagogi ale cultului mozaic.

Sănătate

Spitalul Tîrgu Neamţ este unul dintre cele mai vechi spitale din Moldova, fiind inaugurat în anul 1852, ca spital al Mânăstirii Neamţ . În anul 1976 a fost inaugurată şi Policlinica oraşului. Serviciul de ambulanţă al oraşului deţine câteva maşini noi, pentru a interveni în cazul urgenţelor. Restul sunt maşini vechi de 15-20 de ani care nu mai pot fi folosite decât pentru a transporta aparatură şi personal medical.

Sport

Echipa de fotbal a oraşului, FC Cetatea Târgu Neamţ a debutat în seria C1 în sezonul 2007-2008.

Vlad Condur, Alex Amariei, Mihai Ciocan (portari), Dumitru Plamador, Andrei Carnareasa, Florin Sobariu, Dumitru Botez, Florian Harja, Ciprian Onisei, Radu Miron, Cosmin Bocanet, Ionut Gaman, Manuel Petrescu, Ionut Afloarei, Vlad Usturoi, Gabriel Anechitei, Daniel Apostol, Daniel Mahu, Florin Dascalescu, Dragos Patrichi, Ionut Croitoru, Mihai Iftode, Florin Sandu.

Predomină tinerii neexperimentaţi.

Obiectiv: rămânerea în liga 3. La CSS Tg Neamt a debutat si atleta Alina Ripanu, multipla campioana nationala,vicecampioana europeana si balcanica, locul 4 la Campionatele Mondiale si Locul 6 la Olimpiada din 2004 de la Atena. In 2008 din cauza unei accidentari a fost nevoita sa se retraga din viata sportiva.

Clubul Sportiv Școlar Târgu Neamţ a luat fiinţă în anul 1978 în cadrul Școlii nr. 2, cu 3 discipline: fotbal, handbal, atletism. În anii 2003-2004 Clubul Sportiv Școlar Târgu Neamţ a primit în administrare de la Consiliul Local al oraşului baza sportivă din incinta stadionului, respectiv sala de sport din str. 1 Decembrie 1918, în vederea organizării şi desfăşurării de competiţii sportive oficiale şi a orelor de antrenament pentru disciplinele sportive – atletism, fotbal, handbal, tenis, baseball.

Momentan, CSS Tîrgu Neamt detine una dintre cele mai mari baze sportive din ţară: 3 terenuri de fotbal cu gazon natural, o sală de sport competiţională, pistă de atletism, douǎ terenuri de tenis de câmp cu zgură, un teren de tenis cu nocturnă şi tribune, cantina cu 120 locuri, micro-hotel cu 60 de locuri de cazare în camere dotate cu TV, frigider, baie, internet. Deasemenea, mai deţine 2 microbuze pentru deplasări. Toate echipamentele pot fi închiriate pentru cantonamente şi stagii de pregătire.

Directorii care au condus Clubul au fost: prof. Aurelian Pitrinjel, prof. Stefan Mingiuc şi din 2009, prof. Dan Arnăutu.

Printre sportivii de succes ai CSS se numără: Alina Ripanu - atletism, participantă la J.O. de la Atena, Doru Botez - fotbal, Ceahlăul Piatra Neamţ, Gabriela Mihalschi - HCM Baia Mare, Diana Ciubotaru - Lotul naţional de Tineret, HCM Roman handbal, Mariuta Mihai - atletism, Tîrgu Neamţ.

Turism

Turismul este foarte dezvoltat în zonă.[necesită citare] Există muzee, case memoriale, parcuri, mănăstiri, hoteluri şi pensiuni.[necesită citare]

▾   ▾   ▾   show more   ▾   ▾   ▾

Local News

Unitati

ELGA PRO

ELGA PRO

MICOM

MICOM

ALEXIS PROD

ALEXIS PROD

COMINEX A.Z.

COMINEX A.Z.

VASPO PRODCOM

VASPO PRODCOM

MARCATEX PRODCOM

MARCATEX PRODCOM

BIROU NOTARIAL TEODORESCU HARALAMBIE

BIROU NOTARIAL TEODORESCU HARALAMBIE

MEDIASOFT

MEDIASOFT

PRESS FOTO

PRESS FOTO

ASIGURAREA ROMANEASCA ASIROM

ASIGURAREA ROMANEASCA ASIROM

TINA DESIGN

TINA DESIGN

PASF COMPANY

PASF COMPANY

Stiinta • Azi Am Invatat

Oferte promovate • ad.info.ro