Reghin-Sat, Mureş

1. fullinfo.ro
2. orase
3. Reghin-Sat, Mureş

Reghin, mai demult Reghinul Săsesc, (în germană Sächsisch-Regen, în maghiară Szászrégen, Nagyrégen) este un municipiu în judeţul Mureş, Transilvania, România, format din localităţile componente Apalina, Iernuţeni şi Reghin (reşedinţa). Are o populaţie de 33.281 locuitori (2011).

Geografie

Municipiul se află la 46°46'33" latitudine nordică şi 22°42'30" longitudine estică. Altitudinea la care este situat oraşul este de 395m, punctul geografic cel mai de jos fiind râul Mureş - 350m iar cel mai înalt este Pădurea Rotundă - 455m. Ținutul etnografic din jurul Reghinului poartă denumirea de Reener Ländchen (Țărişoara Reghinului sau Micul Ținut al Reghinului).

Istorie

Vechea denumire a Reghinului este aceea de "Reghinul Săsesc" (traducere românească a denumirii germane "Sächsisch Regen", respectiv a celei ungureşti, "Szaszregen"). Într-o diplomă emisă în anul 1228 de regele Andrei al II-lea al Ungariei, localitatea este menţionată cu denumirea de "Regun".

În anul 1555, pe un pilastru al zidului de incintă a oraşului Reghin, fusese dăltuit următorul text, în limba germană: "Kein Heil kommt vom Krieg, den Frieden erbitten wir alle" (De la război nu vine nimic bun, ne rugăm cu toţii pentru pace).

Ioan Kemény a fost ales ca principe al Transilvaniei în oraşul Reghin la data de 1 ianuarie 1661.

"Societatea de plutărit" a fost, în ceea ce priveşte răspândirea şi cuprinderea afacerii, de departe cea mai importantă din Reghinul Săsesc, chiar cea mai importantă din Transilvania. Această situaţie a fost favorizată în primul rând de poziţia favorabilă a localităţii pe valea Mureşului, râu pe care veneau plutele din Munţii Călimani. Comerţul cu lemnul şi cu plutele a fost una din cele mai importante activităţi desfăşurate de locuitorii vechiului Reghin. Poziţia favorabilă a localităţii în apropierea munţilor Gurghiu şi Călimani, cu suprafeţele lor întinse de pădure, erau o adevărată provocare pentru spiritele întreprinzătoare din această localitate. În anul 1853 mai mulţi negustori cu plute din Reghinul Săsesc s-au asociat într-o societate, conformându-se principiului care spune că unirea dă putere. Fiecare membru primea, pentru funcţia sa, o remuneraţie potrivită. Deja în următorul an, 1854, mai mulţi lipoveni contribuiau la această societate, astfel că cei din Reghin se ocupau cu procurarea şi transportul plutelor iar lipovenii cu vinderea lor; dar pentru că lipsea coeziunea şi o anumită conducere, nimeni nu mai asculta, fiecare voia să conducă după opinia sa. În anul 1855 mai mulţi membri au ieşit afară din această aşa zisă "companie" şi împreună cu alţi lipoveni au întemeiat "Compania de plutărit Wermescher", ai cărei membri finanţau activitatea.

În anul 1924 a avut loc "încorporarea" Reghinului Unguresc (Reghin-sat, Magyarregen, Ungarisch-Regen) la oraş, care creştea astfel cu 995 ha în partea de nord.

În anul 1948, în contextul interzicerii Bisericii Române Unite cu Roma, protopopul Reghinului, Alexandru Todea, a fost arestat de mai multe ori. Protopopul Todea a fost consacrat în clandestinitate ca episcop, iar în 1991 a fost numit cardinal. Pe 23 iunie 2000 patriarhul Teoctist şi episcopul Andrei Andreicuţ l-au vizitat pe cardinalul Todea la reşedinţa acestuia din Reghin, unde se retrăsese din motive de sănătate.

Municipiul Reghin este împrejmuit de mai multe localităţi. Spre nord, pe DN15, prima localitate este Suseni (cunoscut şi ca "Felfălău", "Felfalu", "Pränzdorf" sau "Oberdorf"), localitate atestată în anul 1319, urmată de localitatea Brâncoveneşti (cunoscută şi ca "Ieciu", "Wetsch" sau "Marosvécs"), atestată în anul 1228, fiind situată la 12 km de Reghin.
De la gara CFR, în continuarea străzii Gării, la aproximativ 3 km, se află localitatea Ideciu de Jos (cunoscută şi ca "Untereidisch" sau "Alsoidecs"), atestată în anul 1319. La est se învecinează cu comuna Solovăstru care are în componenţă satul Jabeniţa.

Transporturi

Reghin este traversat de calea ferată Târgu Mureş-Deda.
Prin Reghin trec căile de acces pentru autovehicule DN15 Târgu Mureş-Topliţa, DN15A, drum naţional secundar, care la ieşire din Reghin spre Comuna Breaza, Mureş se intersectează cu DN16, făcând legătura între Reghin şi Cluj-Napoca, continuând spre Bistriţa până la intersecţia cu DN17 sau E58 încă 51 km, şi drumurile judeţene Reghin-Lăpuşna şi Reghin-Sovata.

Municipiul se află amplasat la intersecţia a două axe de intensă şi veche circulaţie, una pe Valea Mureşului (Târgu Mureş-Reghin-Deda-Topliţa) şi alta pe Valea Gurghiului spre câmpia Transilvaniei (Lăpuşna-Gurghiu-Reghin-Crăieşti)