Poienile de sub Munte, Maramureş

1. fullinfo.ro
2. orase
3. Poienile de sub Munte, Maramureş

Poienile de sub Munte (în ebraică פאליען-ריסקווה, în germană Reußenau, în maghiară Ruszpolyána sau Havasmező şi în ucraineană Руська Поляна sau Поляни) este satul de reşedinţă al comunei cu acelaşi nume din judeţul Maramureş, Transilvania, România.

Este reşedinţa comunei Poienile de sub Munte, care nu are alte sate componente.

Numele vechi a localităţii este Poienile Rusului.

Etimologie

Etimologia numelui localităţii: din Poiana (< subst. poiană „luminiş în pădure") + de + sub + Munte (< apelativul munte < lat. mons, -tem).

Aşezare

Localitatea Poienile de sub Munte este situată în nord-estul judeţului la poalele munţilor Maramureşului, pe drumul judeţean DJ187 Leordina - Ruscova - Poienile de sub Munte, şi este străbătută de râul Ruscova.

Istoric

Satul Poienile de sub Munte este atestat documentar în anul 1353, facând parte din teritoriul Cnezatului de Vale al neamului Bogdăneştilor, fiind întărită şi hotărnicită în 1353 fiilor lui Iuga. După alte surse, din 1411 (Polyna). . Faptul că Poienile de sub Munte a făcut parte în 1353 din moşia Cuhea, reiese clar din explicaţia pe care o face Ioan Mihali în diploma din 21 aprilie 1411. Astfel, el arată că moşiile prezentate din diploma din 1411, printre care şi Poienile de sub Munte, erau ale lui Ion Vodă, fiul lui Ruszka-Polyana. Iuga Vodă era „frate dulce” cu Bogdan Vodă.

Cnezatul de Vale al Bogdăneştilor era situat pe Valea Vişeului şi pe cursul superior al Izei, cu limita în defileul dintre Bârsana şi Strâmtura.

De-a lungul istoriei sale, Poienile de sub Munte a avut mai multe denumiri, astfel în anul 1411 a avut mai multe denumiri: Rusca Poliana, Poiana Ruscăi, Poiana Rusului, Poienile Ruşilor, Rwzkopolania (Poiana Ruscăi); Polyana în 1457; Poyana în 1604; Havasmezei în 1900; Poienile de sub Munte între anii 1920-1940; Hovasmezei între anii 1940-1944 (în timpul ocupaţiei hortiste); Poliana Pid Horo în 1945 şi Poienile de sub Munte din anul 1945 până în zilele noastre.

Obiectiv memorial

Armata germană a realizat în anul 1917, la 1 km vest de Poienile de sub Munte, un cimitir militar, în care au fost înhumaţi 90 de militari germani. Cimitirul a fost împrejmuit cu gard din lemn şi sârmă. În teren, nu mai există însemnele de căpătâi. Dar, recent a fost ridicată o cruce.

Atracţii turistice

Lac glaciar de dimensiuni mici, este situat pe şeaua ce face legătura dintre Vârful Farcau şi Vârful Mihailecu, la o altitudine de 1615 m. Fiind la cumpăna dintre bazinul Vinderel, de unde îşi trage şi numele, orientat spre vest, îşi trimite apele spre est în bazinul Socolăului, pe abruptul din Groapa Julii, care îl desparte doar la 2 m de creastă. Lacul este aşezat la obârşia pârăului Vinderel, are o formă ovală şi este orientat pe direcţia est-vest. Are o lungime 155 m, cu o lăţime maximă de 85 m, şi o suprafaţă de 0,90 ha. Adâncimea maximă este de 5,5 m, plasată la 35 m de malul estic. Malurile sunt înierbate şi coboară lin spre lac, spre est aflându-se câteva boschete de ienupăr. Alimentarea lacului se face din apa zăpezilor, un con de dejectie şi a ploilor, precum şi din câteva ochiuri înmlăştinate din malul sudic. Bazinul hidrografic Vinderel are cel mai mare caracter torenţial din versanţi cu alunecări la fiecare ploaie şi apa transportă tot ceea ce-i stă în cale, iar la confluenţa cu râul Repedea s-a format în ultimii 50 de ani, un con de dejectie, cu o înălţime de peste 26 de m.