Voluntari, Ilfov

1. fullinfo.ro
2. orase
3. Voluntari, Ilfov

Voluntari (în trecut Cetatea Voluntărească) este un oraş în judeţul Ilfov, Muntenia, România. Localitatea se află în vecinătatea nord-estică a municipiului Bucureşti, la ieşirea către Urziceni, fiind un oraş-satelit al Capitalei. Conform recensământului din anul 2011, Voluntari are o populaţie de 42.944 de locuitori, fiind cel mai mare centru urban al judeţului Ilfov din punct de vedere demografic.

Geografie

Oraşul este situat în partea de nord-est a municipiului Bucureşti, între două cursuri de apă: Colentina şi Pasărea. De-a lungul acestor râuri s-au format câteva din cele mai vechi localităţi din această parte a ţării: pe valea Colentinei s-au format localităţile Plumbuita, Fundeni şi Colentina, iar pe valea râului Pasărea s-au ridicat localităţile Tunari, Ștefăneşti şi Afumaţi.

Cea mai mare parte a acestui teritoriu făcea parte din întinsele păduri ale Vlăsiei, care au dispărut parţial, făcând loc suprafeţelor agricole şi locuibile. Din suprafaţa acoperită cu păduri au rămas câteva dense fragmente, aşa cum sunt actualele păduri Tunari, Andronache, Vulpachi, Pasărea. Pe actualul teritoriu al oraşului se regăsesc doar trei fragmente din întinsul Codru al Vlăsiei (Pădurea Băneasa, Pădurea Stefăneşti şi Pădurea Andronache).

Oraşul este străbătut de şoseaua naţională DN2, care leagă Bucureştiul de Urziceni. La marginea nord-estică a oraşului, ea se intersectează cu şoseaua de centură a Bucureştiului. Paralel cu DN2 trec prin oraş şoselele judeţene DJ200, care duce spre nord la Ștefăneştii de Jos, Dascălu şi Grădiştea, şi DJ200B, care duce spre nord la Tunari şi Baloteşti. Ambele se intersectează cu şoseaua de centură a Bucureştiului la marginea oraşului şi duc spre sud înspre Bucureşti (prima în cartierul Andronache-Colentina, a doua în zona Pipera).

Relieful este de câmpie, Voluntari fiind amplasat în câmpia Vlăsiei.

În prezent se constată antropizarea reliefului prin volumul masiv de construcţii, prin sistematizarea spaţiilor verzi şi amenajarea pădurilor.

Clima păstrează caracteristicile generale ale climatului Câmpiei Române, fiind temperat-continentală cu unele uşoare nuanţe excesive în această zonă de silvostepă, caracterizându-se prin variaţii evidente de temperatură de-a lungul celor 4 anotimpuri.

Dominante sunt masele de aer de origine polar-maritimă şi continentală (din sectorul estic), urmate de cele de origine tropical-maritim şi tropical-continental.

Precipitaţiile căzute pe acest teritoriu apar sub formă lichidă şi solidă şi au mari variaţii neperiodice; în cursul anului, cantitatea medie de precipitaţii este de 500-550 ml. Maximul de precipitaţii este specific lunii iunie (92 mm), iar minimul lunii februarie (25 mm). Cantitatea de precipitaţii maxime anuale în 24 h, înregistrată în Voluntari a fost de 780 mm în data de 6.07.1970.

Importanţa deosebită a acestor precipitaţii este vădită în dezvoltarea vegetaţiei spontane, a plantelor de cultură şi în asigurarea unui climat propice pentru habitatul uman.

Există un deficit de umiditate identificat de caracterul negativ al bilanţului hidric al suprafeţei active, determinat de valoarea mai mare a potenţialului de evapotranspiraţie faţă de cel al precipitaţiilor. Aceste valori sunt un rezultat direct al influenţei oraşului în crearea nucleelor de condensare şi formare a ploilor.

Precipitaţiile solide reprezintă 16% din cantitatea anuală. Stratul de zăpadă este influenţat de starea timpului şi de condiţiile locale, fiind prezent 53 de zile pe an. Valoarea medie a grosimii stratului de zăpadă este de 7,8cm în prima decadă a lunii ianuarie. Grosimea maximă absolută a fost de 6m, acest indicator variind în funcţie de timp şi de particularităţile suprafeţei active.

Istorie

La sfârşitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al oraşului singura localitate existentă era satul Pipera (denumit şi Tătărani), arondat comunei Băneasa-Herăstrău din plasa Dâmboviţa a judeţului Ilfov. Satul avea 122 de locuitori şi în el funcţiona o maşină de treierat şi o biserică. În 1925, satul este consemnat ca parte a comunei Colentina-Fundeni. În această perioadă, a fost fondat şi satul Voluntari, sub numele de Cetatea Voluntărească, pe care au fost împroprietăriţi luptătorii voluntari din Primul Război Mondial. Până în 1936, satul Cetatea Voluntărească a aparţinut comunei Colentina. Aceasta a fost însă desfiinţată şi înglobată în oraşul Bucureşti. În acel an, creşterea masivă a chiriilor în Bucureşti a făcut cele două sate atractive pe piaţa imobiliară şi a avut loc o creştere demografică semnificativă.

În 1950, satele Voluntari şi Pipera au fost incluse în raionul 1 Mai al oraşului republican Bucureşti, din care au făcut parte până în 1968. Atunci, ele, comasate într-un singur sat, cu numele de Voluntari, au alcătuit o comună suburbană a municipiului Bucureşti. În 1981, comuna a trecut în Sectorul Agricol Ilfov din subordinea municipiului Bucureşti, sector devenit în 1997 judeţul Ilfov. În 2004, comuna Voluntari a fost declarată oraş.

Monumente istorice

Singurul obiectiv din oraşul Voluntari inclus în Lista monumentelor istorice din judeţul Ilfov ca monument de interes local este biserica „Sfântul Ilie” (Pipera-Tătăranu), datând din secolul al XVIII-lea. Ea este clasificată drept monument de arhitectură şi se află localizată în cartierul Pipera.