Pantelimon, Ilfov

1. fullinfo.ro
2. orase
3. Pantelimon, Ilfov

Pantelimon este un oraş în judeţul Ilfov, Muntenia, România. Localitatea se află pe malul stâng al râului Colentina, în vecinătatea estică a municipiului Bucureşti, la ieşirea către Călăraşi, fiind un oraş-satelit al Capitalei. Conform recensământului din anul 2011, Pantelimon are o populaţie de 25.596 de locuitori. Dintre oraşele judeţului Ilfov, este cel mai întins ca suprafaţă, şi al doilea ca populaţie după Voluntari.

Oraşul a purtat în trecut şi denumirile de Obileşti şi Floreşti înainte de a-şi stabili denumirea actuală, după numele unei mănăstiri care a deţinut o parte din moaştele Sfântului Pantelimon. O parte din vechiul sat a fost inclusă în municipiul Bucureşti, dar restul, devenit oraş, a continuat să se extindă către est.

Locuit în majoritate de români, cu o mică minoritate de romi, oraşul este integrat din punct de vedere economic cu Bucureştiul, în el funcţionând însă şi unele companii locale, active mai ales în industria alimentară. Principalul monument istoric şi punct de atracţie turistică îl constituie mănăstirea Cernica din sud-estul oraşului.

Pantelimonul este traversat de două axe principale de transport rutier, DN3 şi centura Bucureştiului. Este traversat şi de calea ferată Bucureşti–Constanţa, pe care are şi o gară, deşi legăturile feroviare, ca şi cele aeriene, sunt asigurate de infrastructura Bucureştiului.

Geografie

Oraşul se află în Câmpia Română (mai precis, în Câmpia Vlăsiei), pe malul stâng al râului Colentina, care îl desparte de capitala ţării, Bucureşti. În zona oraşului, acest râu formează lacurile Pantelimon I, Pantelimon II şi Cernica. Principala zonă locuită a oraşului se află în extremitatea vestică, pe malurile lacurilor râului Colentina, unde se afla vatra fostului sat, a cărui parte de vest a fost inclusă în Bucureşti. Pe lacul Pantelimon II se află o insulă împădurită, denumită Sfântul Pantelimon, după mănăstirea ortodoxă înfiinţată acolo de Grigore Ghica, transformată în 1987 în restaurant şi hotel în timpul regimului comunist.

Cu o suprafaţă de 69 km², Pantelimon este cel mai întins oraş al judeţului, dar nu mai întins decât comunele rurale Snagov, Periş şi Vidra.

Prin centrul arealului administrativ al oraşului (care este însă doar o periferie a principalei zone urbane), trece şoseaua de centură a Bucureştiului. Acolo se află şi unele zone industriale, cu o fabrică de bere şi una de panificaţie. La est de şoseaua de centură, oraşul continuă de-a lungul şoselelor DN3 (denumită bulevardul Biruinţei) şi DJ301 (denumită şoseaua Cernica) cu clădiri mai rare şi mai recent construite, limitele sale de est ajungând până în Pădurea Cernica, pădure care acoperă o parte semnificativă a estului judeţului Ilfov şi reprezintă un rest al Codrilor Vlăsiei. Mănăstirea Cernica, al cărei cimitir se află pe un ostrov de pe lacul cu acelaşi nume, se află în extremitatea sud-estică a oraşului.

Oraşul se învecinează la sud-vest cu municipiul Bucureşti, limita dintre cele două fiind fixată pe râul Colentina. La vest se învecinează cu mica comună Dobroeşti, iar la nord-vest cu oraşul Voluntari pe o mică porţiune. Înspre nord, Pantelimon se mărgineşte cu comuna Afumaţi, înspre nord-est cu comuna Găneasa, înspre est cu comuna Brăneşti (limita fiind pe râul Pasărea), iar spre sud cu comunele Cernica şi Glina.

Hidrografia Pantelimonului este reprezentată de cele două râuri care îl mărginesc la vest şi est, respectiv Colentina (care formează în zona oraşului lacurile Pantelimon I, Pantelimon II şi Cernica), şi Pasărea care curge la est prin pădurea Cernica.

Istorie

În 1750, domnitorul a primit din Grecia braţul drept al Sfântului Pantelimon, pe care l-a adus mănăstirii, denumită Sfântul Pantelimon. De la mănăstire, satul şi-a luat noul nume. În 1901, localitatea Pantelimon era reşedinţa comunei rurale Pantelimonul-Dobroeşti şi în acelaşi timp reşedinţa plasei Dâmboviţa-Mostiştea (după ce fusese reşedinţa plasei Dâmboviţa înainte de unirea ei la 1 aprilie 1882 cu plasa Mostiştea) a judeţului Ilfov. Comuna era formată din Pantelimon şi din satele Aleşi-Pasărea, Dobroeşti şi Mărcuţa. Acesta din urmă este astăzi parte a cartierului Pantelimon din Bucureşti; Dobroeşti este sat de sine-stătător, reşedinţa comunei eponime. Populaţia localităţii era de 685 de locuitori, iar a comunei Pantelimonul-Dobroeşti, în total de 1355. În comună funcţionau o maşină de treierat, o fabrică de oţet şi o şcoală mixtă cu 36 de elevi (dintre care 11 fete); până în 1876 funcţionase şi o şcoală de surdo-muţi, mutată însă în satul Tei (astăzi, cartier din Bucureşti). În perioada interbelică, Pantelimonul a avut în continuare statut de reşedinţă de plasă: această plasă era denumită tot Pantelimon şi era formată din 43 de sate.

Din punct de vedere administrativ, regimul comunist a adus modificarea statutului localităţii. În 1950, ea a fost arondată oraşului republican Bucureşti, în a cărui structură administrativă a fost parte a raionului 23 August. După aceea, în 1968, a fost comună suburbană a Bucureştiului, iar în 1981 a devenit parte a Sectorului Agricol Ilfov (subordonat Bucureştiului), unitate devenită în 1997 judeţul Ilfov.

În timpul regimului comunist, mănăstirea a fost demolată de Nicolae Ceauşescu, care a ordonat înfiinţarea pe locul ei a unui complex turistic de lux, deschis în 1987. După revoluţia din 1989, complexul a fost retrocedat în 2001 Bisericii Ortodoxe Române. Aceasta l-a concesionat pe 70 de ani omului de afaceri Nicolae Raţiu, care a demarat un îndelungat şi amplu proces de renovare, la capătul căruia complexul urmează să facă parte din lanţul hotelier Corinthia.

În secolul al XX-lea, oraşul Bucureşti s-a extins treptat, înghiţind o parte a vechiului sat. Restul acestuia a fost organizat în 1968 sub forma comunei Pantelimon, aflată din 1997 în subordinea judeţului Ilfov. Datorită proximităţii Bucureştiului, comuna s-a extins şi ea la rândul ei, către est, şi în 2005 a devenit oraş.

Economie

Deşi are titulatura de oraş doar din 2005, în 2007 primăria estima că gradul de ocupare al forţei de muncă în agriculatură nu era mai mare de 2%, în timp ce 36,2% din forţa de muncă activa în industrie şi 44,9% în domeniul comerţului. Din suprafaţa de 6.716 ha a oraşului, doar 2.564 ha sunt folosite în agricultură.

Economia oraşului este una în strânsă legătură cu cea a oraşului Bucureşti. Din forţa de muncă ocupată a oraşului, majoritatea lucrează în Bucureşti. Există însă şi unele companii care activează chiar în oraş. Una dintre ele este firma de panificaţie Titan, care deţine aici şi o fabrică; în 2008, firma a înregistrat în primul semestru o cifră de afaceri de 154,5 de milioane de lei şi un profit de 3,3 milioane de lei. Tot în Pantelimon se află şi una dintre cele mai mari fabrici de bere din ţară, deschisă în 1998, fiind unicul producător din ţară de bere sub brandurile Tuborg şi Carlsberg, şi fiind deţinută de compania United Romanian Breweries Bereprod, membră a grupului internaţional Carlsberg Breweries. În 2007, compania Tuborg anunţa că fabrica din Pantelimon are o capacitate anuală de producţie de 2,1 milioane hl şi în 2011 avea 800 de angajaţi. Ambele fabrici se găsesc în zona industrială a oraşului, de-a lungul şoselei de centură a Bucureştiului.

Transporturi

Fiind aflat în imediata proximitate a Bucureştiului, reţeaua de transport a oraşului este strâns legată de cea a metropolei. Oraşul este astfel deservit de cele două aeroporturi din Bucureşti.

Principalele drumuri din oraş sunt DN3 care traversează oraşul de la vest la est (fiind denumit, pe teritoriul oraşului, Bulevardul Biruinţei) şi centura oraşului Bucureşti care merge de la nord către sud; principala zonă urbană a oraşului se află nord de DN3 şi la vest de şoseaua de centură. Alte drumuri importante din oraş sunt drumul judeţean 301 care duce spre Budeşti prin Cernica şi Plătăreşti, şi drumul comunal 29 care leagă Pantelimonul de Cozieni şi Găneasa scurtând un drum care altfel ar trece prin Brăneşti. Reţeaua de străzi are 99 km, dintre care însă în 2007 doar 18 erau modernizaţi, primăria identificând aceasta ca fiind una din principalele probleme ale oraşului. În perioada ce a urmat, extinderea oraşului atât spre nord-est, cât şi spre sud-est, a adus necesitatea extinderii reţelei de străzi şi s-au desfăşurat mai multe lucrări în acest sens.

În ce priveşte transportul feroviar, Pantelimonul are o gară pe calea ferată Bucureşti-Constanţa, gară aflată în partea de nord a oraşului şi în care opresc mai multe trenuri personale care circulă între una din gările din Bucureşti (Gara de Nord sau Gara Obor) şi Constanţa, Olteniţa sau Feteşti, precum şi trenul urban care leagă cele două gări bucureştene. Întrucât principala zonă locuită este cea foarte apropiată de Bucureşti, localnicii pot folosi pentru transport feroviar către diferite zone ale Bucureştiului staţia de metrou Pantelimon de pe magistrala M1, staţie ce urmează a servi drept capăt al unei noi magistrale de metrou ce urmează a fi construită până în 2018.

Transportul public este efectuat de RATB prin linia 404, precum şi de alţi mici operatori independenţi, care asigură legături între diverse puncte ale oraşului şi Bucureşti (zona Cora Pantelimon şi mai departe, Piaţa Iancului sau cartierul Titan). De asemenea, prin Pantelimon trec şi alte curse regulate ce fac legătura dintre Bucureşti şi localităţile din estul oraşului — Fundeni, Plătăreşti, Fundulea, Cernica sau Brăneşti.