Otopeni, Ilfov

1. fullinfo.ro
2. orase
3. Otopeni, Ilfov

Otopeni este un oraş în judeţul Ilfov, Muntenia, România, format din localitatea componentă Otopeni (reşedinţa), şi din satul Odăile. Localitatea se află în vecinătatea nordică a municipiului Bucureşti, la ieşirea către Ploieşti, fiind un oraş-satelit al Capitalei. Conform recensământului din anul 2011, Otopeni are o populaţie de 13.861 de locuitori, fiind al şaptelea centru urban al judeţului Ilfov din punct de vedere demografic.

Geografie

Oraşul Otopeni este aşezat în centrul judeţului, la nord de Bucureşti. Este străbătut de şoseaua naţională DN1, care leagă Bucureştiul de Ploieşti. La Otopeni, din această şosea se ramifică şoseaua judeţeană DJ100, care duce spre est la Tunari, Ștefăneştii de Jos, Afumaţi (unde se intersectează cu DN2), Găneasa, Brăneşti (unde se intersectează cu DN3) şi mai departe în judeţul Călăraşi la Fundeni.

Din punct de vedere fizico-geografic, oraşul Otopeni este aşezat pe interfluviul Colentina - Pasărea, in Câmpia Vlăsiei, subdiviziune a Câmpiei Române, iar din punct de vedere administrativ - teritorial este situat în judeţul Ilfov.

Istorie

Cele mai vechi aşezări omeneşti descoperite în regiunea în care se află localitatea Otopeni datează din comuna primitivă. Cu prilejul săpăturilor efectuate în anul 1966 pentru construirea Aeroportului Internaţional Henri Coandă, arheologul Margareta Constantiniu de la Muzeul de Istorie al municipiului Bucureşti a identificat fragmente de ceramică veche şi alte obiecte care au aparţinut unei importante asezări omeneşti existentă înca din prima perioadă a epocii fierului. Într-un strat suprapus a fost descoperită o altă aşezare, mai nouă, din secolul al X-lea.

Prin hrisovul din 14 februarie 1587, Mihnea Turcitu — voievodul Țării Româneşti — dăruieşte mănăstirii Sfânta Troiţă jumătate din satul Islazul, jumătate din satul Hodopeni (azi Otopeni) cu mori şi ţigani, toate dăruite de Dobromir ban, jupâniţa Vilaia şi fiul lor Mihai postelnicul.

La 20 mai 1620, Maria, mare băneasă, dăruieşte din nou mănăstirii Sfânta Troiţă (numită mai târziu Radu Vodă) jumătate din satul Hodopeni, cu rumâni, dăruit de jupâniţa Vilaia, poruncind rumânilor să asculte. Istoricul Constantin Giurăscu este de părere că denumirea satului Hodopeni, se trage de la un anume Hodopa sau Hodoba.

La sfârşitul secolului al XIX-lea, comuna Otopeni făcea parte din plasa Dâmboviţa a judeţului Ilfov, fiind formată din două sate, Otopenii de Jos şi Otopenii de Sus, cu 851 de locuitori în total. În comună funcţionau o şcoală cu 29 de elevi şi două biserici (câte una în fiecare sat). Satul Odăile făcea pe atunci parte din comuna Bucoveni, având 125 de locuitori. În 1925, satul Odăile trecuse deja la comuna Otopeni, care era arondată plăşii Băneasa, având 1938 de locuitori.

În 1950, comuna a fost inclusă în raionul 30 Decembrie al oraşului regional Bucureşti, până în 1968. Atunci, satele Otopenii de Jos şi Otopenii de Sus au fost comasate, formând satul Otopeni, reşedinţa comunei, arondată municipiului Bucureşti cu statut de comună suburbană. În 1981, comuna a trecut în subordinea Sectorului Agricol Ilfov, la rândul său subordonat municipiului Bucureşti, sector devenit în 1997 judeţul Ilfov. Comuna Otopeni a fost declarată oraş în 2000.