Măgurele, Ilfov

1. fullinfo.ro
2. orase
3. Măgurele, Ilfov

Măgurele este un oraş în judeţul Ilfov, Muntenia, România, format din localităţile componente Alunişu, Dumitrana, Măgurele (reşedinţa), Pruni şi Vârteju. Localitatea se află în vecinătatea sud-vestică a municipiului Bucureşti, fiind un oraş-satelit al Capitalei. Conform recensământului din anul 2011, Măgurele are o populaţie de 11.041 de locuitori, fiind al optulea şi cel mai mic centru urban al judeţului Ilfov din punct de vedere demografic. Localitatea a fost ridicată de la rangul de comună la cel de oraş în anul 2005, prin Legea nr. 414 din 29 decembrie 2005..

Măgurele este locul unde îşi au sediile două cunoscute institute româneşti de cercetare în domeniul fizicii: Institutul de Fizică Atomică şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului.

Geografie

Oraşul Măgurele este situat la sud-vest de Bucureşti. Oraşul se învecinează la est cu Jilava şi Dărăşti, iar la vest cu Bragadiru şi Cornetu. Numele de Măgurele provine de la movilele (măgurele) existente în zonă, cunoscute sub numele de Măgura Gherman şi Măgura Filipescu, unde s-a constatat o continuitate a aşezărilor omeneşti din epoca pietrei şi până în prezent.

Prin oraş trece şoseaua de centură a Bucureştiului, precum şi şoseaua judeţeană DJ401A, care o leagă spre est de Jilava (unde se intersectează cu DN5) şi Vidra; şi spre nord-vest de Bragadiru (unde se intersectează cu DN6), Domneşti, Ciorogârla şi mai departe în judeţul Giurgiu de Bolintin-Vale. La Aluniş, din această şosea se ramifică DJ401D, care duce la Dărăşti-Ilfov, 1 Decembrie (unde se intersectează cu DN5), Copăceni şi Vidra.

Istorie

Prima atestare documentară a localităţii datează din anul 1852, însă săpăturile arheologice au scos la iveală vestigii ale paleoliticului şi neoliticului.

În 1595, înaintea bătăliei de la Călugăreni, Mihai Viteazul şi-a aşezat tabăra la Măgurele. După luptele de la Călugăreni, turcii au prădat şi satul Măgurele, locuitorii risipindu-se în pădurile din jur şi în alte sate.

La sfârşitul secolului al XIX-lea, comuna rurală Măgurele făcea parte din plasa Sabarul a judeţului Ilfov, şi era formată din satele Dumitrana, Filipescu, Ghermani şi Otetelişanu, totalizând 1351 de locuitori care trăiau în 285 de case. În comună funcţionau o moară cu apă, două şcoli mixte şi trei biserici — la Dumitrana, Ghermani şi Otetelişanu. În plus faţă de acestea, acolo exista şi un institutut de fete, o şcoală specială care, pe lângă curricula din şcolile de stat, pregătea elevele în croitorie, gospodărie casnică şi alte astfel de discipline. Institutul era finanţat din moştenirea lăsată de boierul I. Otetelişanu, decedat în 1876 şi în 1900 ajunsese să aibă 80 de eleve (câte 16 în fiecare an). Tot atunci, pe teritoriul actual al oraşului exista şi comuna Vârteju-Nefliu, formată din satele Vârteju, Pruni, Nefliu şi Chirca, cu 1191 de locuitori. În comuna Vârteju-Nefliu funcţionau două mori de apă, o şcoală mixtă la Vârteju şi două biserici la Nefliu şi Vârteju.

În 1925, cele două comune figurau cu aceleaşi compoziţii în plasa Domneşti a judeţului Ilfov.

În 1950, comunele Măgurelele şi Vârteju Nefliu au trecut în raionul V.I. Lenin al oraşului republican Bucureşti. În 1964, satul Filipescu a fost rebotezat Alunişu, iar satul Gherman a luat numele de Ciocârlia. În 1968, comuna Vârteju Nefliu a fost desfiinţată şi inclusă în întregime în comuna Măgurele, satele Chirca şi Nefliu fiind incluse în satul Vârteju. Comuna Măgurele a devenit atunci comună suburbană a municipiului Bucureşti. În 1981, comuna a trecut la Sectorul Agricol Ilfov din subordinea municipiului Bucureşti, sector devenit în 1997 judeţul Ilfov.

În anul 1957, în cadrul Institutului de Fizică Atomică (IFA), la Măgurele s-a inaugurat primul reactor nuclear VVRS, un reactor de fisiune, şi primul ciclotron U120 din Europa de est, de fabricaţie sovietică, instalate în afara Uniunii Sovietice. Continuatorul său este IFIN - Institutul de Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”.

Prin Hotărârea nr. 418 din 25 aprilie 2002 s-a decis oprirea definitivă în vederea dezafectării a Reactorului nuclear (RN) VVR-S de cercetare şi producţie de radioizotopi din cadrul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară "Horia Hulubei" (IFIN-HH), Bucureşti-Măgurele. Ca urmare, s-a hotărât şi dezafectarea reactorului nuclear de cercetare VVR-S Măgurele (care funcţiona după o tehnologie sovietică) şi repatrierea în Federaţia Rusă a combustibilului nuclear ars de tip S-36 utilizat în reactorul VVR-S Măgurele.

La Institutul de Fizică Atomică de la Măgurele va fi găzduită o parte din proiectul Extreme Light Infrastructure (ELI), care are ca scop construirea unui laser de 1.000 de ori mai puternic decât cel mai mare laser existent în prezent în lume.

Monumente istorice

Nouă obiective din oraşul Măgurele sunt incluse în Lista monumentelor istorice din judeţul Ilfov ca monumente de interes local. Șase dintre ele sunt situri arheologice, între acestea numărându-se şi ruinele fostei mănăstiri Grindure. Celelalte sunt clasificate ca monumente de arhitectură. În incinta Institutului de Fizică Atomică se află conacul Oteteleşanu, monument din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ce cuprinde conacul propriu-zis (denumit astăzi blocul M din cadrul IFA) şi biserica „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”. În faţa clădirii, se află bustul lui Mihai Eminescu, operă a sculptorului Mihai Onofrei. Alte două monumente de arhitectură se află în satul Vârteju — biserica „Sfânta Treime”-Gherman (datând din 1797) şi biserica „Sfinţii Ioachim şi Ana” (datând din 1818).