Paşcani, Iaşi

căutare

Paşcani, Iaşi

Paşcani este un municipiu în judeţul Iaşi, Moldova, România, format din localităţile componente Blăgeşti, Boşteni, Gâşteşti, Lunca, Paşcani (reşedinţa) şi Sodomeni. Este al doilea centru urban ca mărime din judeţ, cu o populaţie de 33.745 locuitori (2011). Este un important nod de cale ferată.

Geografie

Oraşul este situat în partea de nord-vest a judeţului, în sudul Podişului Sucevei, pe malurile râului Siret. Este străbătut de şoseaua naţională DN28A, care îl leagă spre est de Târgu Frumos (mai departe spre Iaşi pe DN28) şi spre vest de Moţca (mai departe spre Suceava pe DN2). Acest drum se intersectează la Paşcani cu şoseaua judeţeană DJ208, care îl leagă spre sud de Stolniceni-Prăjescu, Mogoşeşti-Siret, Hălăuceşti, Mirceşti şi mai departe în judeţul Neamţ de Săbăoani (unde se termină în DN2 care duce mai departe spre Roman); şi spre nord de Valea Seacă, Lespezi, şi mai departe în judeţul Suceava la Dolhasca, Dolheşti, Preuteşti şi Fălticeni (unde se termină tot în DN2). Tot din DN28A, la Blăgeşti se ramifică şoseaua judeţeană DJ281C, care duce spre nord-est la Hărmăneşti, Todireşti, Balş şi Cotnari (unde se termină în DN28B). Oraşul este nod feroviar, gara sa de pe calea ferată Suceava-Roman fiind punctul de la care se ramifică o altă cale ferată importantă spre Iaşi (Magistrala CFR 606), precum şi una secundară spre Târgu Neamţ.

Datorită poziţie geografice, oraşul Paşcani are un climat continental destul de pronunţat, integrându-se în ţinutul climatic al dealurilor înalte. În afară de poziţie geografică şi relief, clima văii Șiretului din sectorul Paşcani ţine şi de alţi factori, mai importanţi fiind radiaţia solară şi circulaţia generală a maselor de aer anticiclonale atlantice- şi direcţia văii Siretului (N-S), care canalizează curenţii de aer.[necesită citare]

Vegetaţia este caracteristică zonelor de podiş. În locurile în care pădurea a fost distrusă, vegetaţia are caracter de stepă. Pădurea ocupă suprafeţe reduse, în Estul şi Vestul municipiului Paşcani, pe dealurile din apropiere, la Moţca, Miroslovesti, Valea-Seacă. Domină fagul, carpenul, gorunul, teiul, mesteacănul şi cu o frecvenţă mai redusă, paltinul, arţarul, ulmul, stejarul, teiul argintiu, scorusul şi ciresul sălbatic.[necesită citare]

Ținând cont de ansamblul aspectelor naturale, se poate vorbi de o faună a pădurilor de fag şi o faună acvatică. Printre mamiferele obişnuite, caracteristice pădurilor din jur, avem veveriţa, căprioara, mistreţul. La acestea se mai adaugă lupul, vulpea, iepurele, pisica sălbatică, dihorul ,popândăul, şoarecii. Dintre păsări avem vrabia, mierla, ciocănitoarea, porumbelul sălbatic, cinteza, pupăza, graurul, bufniţa, uliul. Reptilele sunt reprezentate prin şarpele de pădure, guşter. Bălţile din Lunca Siretului găzduiesc raţa sălbatică, gâsca sălbatică, lişiţa, pescăruşul albastru, bâtlanul. În apă vieţuiesc crapul, şalăul, carasul, roşioara. Această bogăţie faunistică permite practicarea vânătului şi a pescuitului sportiv.[necesită citare]

Istorie

Prima atestare documentară a numelui oraşului datează din 8 aprilie 1419, când apare înscrisă ca denumirea unei moşii într-un hrisov de danie din timpul lui Alexandru cel Bun, pe atunci existând un sat cu acest nume. La începutul secolului al XIX-lea, a apărut lângă sat şi un târguşor. Odată cu construirea căii ferate Liov-Cernăuţi-Iaşi care trecea prin zonă, târguşorul, care în 1879 număra doar două hanuri şi câteva prăvălii, a înflorit.

La sfârşitul secolului al XIX-lea, Paşcani era o comună rurală, reşedinţă a plăşii Siretul de Jos a judeţului Suceava, comună formată din satele Târguşorul Paşcani, Gara Paşcani, Fântânelele, Brăteşti, Sodomeni, Boşteni, Gâşteni, Topile, Valea Seacă, Conţeşti, Blăgeşti şi Lunca, având în total 10498 de locuitori ce trăiau în 2302 case. Funcţionau în comună 8 biserici ortodoxe şi una catolică, şase şcoli mixte la Câsceşti, Lunca, Târgu Paşcani, Sodomeni, Topilele, Valea Seacă, o şcoală primară urbană mixtă CFR la Gara Paşcani şi două şcoli rurale de cătun la Blăgeşti şi Brăteşti, şase mori şi o fabrică de săpun. Principalii proprietari de terenuri erau moştenitorii colonelului Eugen Alcaz, care le achiziţionase de la N. Rosetti-Roznovanu. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna ca reşedinţă a plăşii Paşcani din acelaşi judeţ, având 10.404 locuitori în satele Blăgeşti, Boşteni, Brăteşti, Fântânele, Lunca, Paşcani-Gară, Paşcani-Vatra, Sodomeni şi Paşcani-Târg, comuna având un gimnaziu şi patru şcoli primare — una de băieţi, una de fete, una mixtă a CFR şi o alta mixtă a comunităţii evreieşti — precum şi un atelier feroviar cu peste 1000 de angajaţi. În 1931, Paşcani a primit statut de comună urbană în cadrul judeţului Baia, având în administrare şi comuna suburbană Topile.

În 1950, Paşcani a primit statut de oraş raional, reşedinţă a raionului Paşcani din regiunea Iaşi. În 1968, a pierdut statutul de centru administrativ, revenind la judeţul Iaşi, reînfiinţat. În 1995, a primit titlul de municipiu.

Monumente istorice

În municipiul Paşcani se află palatul familiei Cantacuzino-Paşcanu (1650, refăcut în secolul al XVIII-lea), precum şi Biserica „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril” (1664), ambele monumente istorice de arhitectură de interes naţional.

În rest, alte patru obiective din oraş sunt incluse în lista monumentelor istorice din judeţul Iaşi ca monumente de interes local. Unul este situl arheologic de la Blăgeşti, aflat la 2 km nord-nord-vest de sat, pe malul stâng al Siretului, într-un cot al râului, sit ce cuprinde urmele unei aşezări eneolitice (cultura Cucuteni, faza A) şi ale uneia medievale. Un alt obiectiv este clasificat ca monument de arhitectură: atelierele de căi ferate din strada Gării (1876). Celelalte două sunt clasificate ca monumente de for public: crucea eroilor din războiul de independenţă aflată în cimitirul oraşului; şi monumentul comemorativ al răscoalei din 1907, aflat la intersecţia Aleei Parcului cu strada Republicii.

Economie

Mediul economic al municipiului Paşcani are un caracter predominant industrial, cu un declin pronunţat după 1989. Unele întreprinderi de tradiţie pentru această zonă s-au închis sau şi-au restrâns activitatea, însă au apărut şi numeroase firme noi, care au obiecte de activitate în acord cu cerinţele pieţei. Comerţul a luat amploare, devenind foarte activ în domeniile: materiale de construcţii, echipamente industriale, perdele şi materiale textile, produse de panificaţie, produse agroalimentare, produse nealimentare, etc.

Se poate considera că au crescut interrelaţiile dintre oraş şi localităţile rurale din administrativul municipiului Paşcani. Pe de o parte, satele componente continuă să furnizeze produse agricole către piaţa oraşului, pe de altă parte, prezenţa slabă a activităţilor de prelucrare locale determină o deplasare continuă spre oraş, care asigură cea mai mare parte a mărfurilor alimentare şi nealimentare necesare consumului populaţiei.[nefuncţională][necesită citare]

▾   ▾   ▾   show more   ▾   ▾   ▾

Local News

Fost membru al partidului PSD, Mihai Chirica, candidat din partea PNL la Primaria Iasi, nu se considera traseist: „Cei care vorbesc despre traseism sunt niste ipocriti”

Fost membru al partidului PSD, Mihai Chirica, candidat din partea PNL la Primaria Iasi, nu se considera traseist: „Cei care vorbesc despre traseism sunt niste ipocriti”

www.7est.ro - Iaşi

%

Sorin Avram Iacoban: Susţin debirocratizarea reală şi digitalizarea a instituţiilor administraţiei publice

Sorin Avram Iacoban: Susţin debirocratizarea reală şi digitalizarea a instituţiilor administraţiei publice

www.7est.ro - Iaşi

%

Emoţii la cote maxime. Absolvenţii UMF Iaşi au rostit Jurământul lui Hipocrate

Emoţii la cote maxime. Absolvenţii UMF Iaşi au rostit Jurământul lui Hipocrate

www.7est.ro - Iaşi

%

Unitati

TIMSTING

TIMSTING

ADYS ELECTRIC

ADYS ELECTRIC

PANMARIO COMPANY

PANMARIO COMPANY

NEUROMED SERV

NEUROMED SERV

TEGADO INVESTMENT

TEGADO INVESTMENT

GEO JEN

GEO JEN

LIGANT PROD

LIGANT PROD

PROD AUROM

PROD AUROM

BANCA COOPERATISTA SIRETUL PASCANI

BANCA COOPERATISTA SIRETUL PASCANI

PICOLA ALEX

PICOLA ALEX

MOBILTECH

MOBILTECH

PERLA NEAGRA

PERLA NEAGRA

Stiinta • Azi Am Invatat

Oferte promovate • ad.info.ro