Hârlău, Iaşi

1. fullinfo.ro
2. orase
3. Hârlău, Iaşi

Hârlău este un oraş în judeţul Iaşi, Moldova, România, format din localitatea componentă Hârlău (reşedinţa), şi din satul Pârcovaci.

Aşezare

Oraşul se află în nord-vestul judeţului Iaşi, pe malul Bahluiului.

Istorie

Prima atestare documentară datează din anul 1384 când mama domnitorului Petru Muşat îşi stabileşte curtea aici. În Evul Mediu aici a funcţionat o curte domnească, în care Ștefan cel Mare a ridicat o biserică, care poate fi văzută şi azi. Hârlău a fost temporar reşedinţă domnească după ce curtea de la Iaşi a ars în 1624 în timpul lui Radu Mihnea. Târg medieval, Hârlăul şi-a pierdut privilegiile în 1783, când deţinătorul moşiei, Constantin Mihail Cecan Racoviţă, a dat moşia mănăstirii Precista din Roman. Ei au fost obligaţi să plătească dări mănăstirii până când domnitorul Alexandru Moruzi a cerut în 1805 delimitarea moşiei şi a târgului care îşi redobândea astfel libertatea în schimbul plăţii unei dări anuale de 35 de ocale de ceară. Hârlăul a devenit atunci reşedinţa ţinutului Hârlău, până când acesta a fost desfiinţat în 1834 şi împărţit între ceea ce urma să fie judeţele Botoşani şi Iaşi. La sfârşitul secolului al XIX-lea, oraşul era reşedinţa plăşii Coşula a judeţului Botoşani, fiind alcătuit din centrul oraşului, plus suburbiile Bojica, Siliştea, Munteni, Burdujani şi Bahluiul, populaţia totală fiind de 4196 de locuitori. Funcţionau în oraş o farmacie, un spital, un birou telegrafo-poştal, trei biserici, o şcoală de băieţi cu 133 de elevi şi o şcoală de fete cu 95 de eleve. Anuarul Socec din 1925 îl consemnează ca reşedinţă a plăşii Hârlău din acelaşi judeţ, având 4352 de locuitori.

În 1950, a fost retrogradat la rang de comună, dar şi-a păstrat un rol administrativ, devenind reşedinţa raionului Hârlău din regiunea Iaşi. În 1968, Hârlău a redevenit oraş şi a trecut la judeţul Iaşi.

Economie

În economia localităţii se remarcă industria textilă, de prelucrare a lemnului şi alimentară. La sud de oraş se află cunoscuta regiune viticolă Cotnari. La sud-vest şi în zonele limitrofe ale oraşului se află domeniile familiei Cavaler Lupu de Totoescu, familie de boieri ce-şi are originile în secolul al XII-lea.[necesită citare] În anii pre-comunişti domeniile au fost preluate de către regimul comunist, iar conacul preluat de poliţia secretă, Securitatea, după alungarea din postul de primar a lui Eugen Nicolae Totoescu, în 1956.

Transport

Oraşul este străbătut de şoseaua naţională DN28B, care leagă Iaşiul de Botoşani. La Hârlău, din acest drum se ramifică şoseaua judeţeană DJ281A, care deserveşte comuna Deleni. La Hârlău se află capătul de linie al căii ferate Podu Iloaiei-Hârlău, pe care circulă trenuri de călători cu destinaţia Iaşi.

Sănătate

Asistenţa medicală este asigurată de un spital, „Spitalul Orăşenesc Hârlău”, o policlinică şi cabinete medicale de medicină de familie.