Ţăndărei, Ialomiţa

1. fullinfo.ro
2. orase
3. Ţăndărei, Ialomiţa

Țăndărei este un oraş în judeţul Ialomiţa, Muntenia, România. Localitatea reprezintă al patrulea centru urban ca mărime şi importanţă al judeţului Ialomiţa după Slobozia, Feteşti şi Urziceni.

Aşezare

Oraşul se află în partea de nord-est a judeţului, pe malul stâng al râului Ialomiţa. Este străbătut de şoseaua naţională DN2A, care leagă Slobozia de Constanţa; din acest drum, la Țăndărei se ramifică şoseaua naţională DN21A, care duce spre Bărăganul (judeţul Brăila; unde se termină în DN21) şi şoseaua judeţeană DJ201, care merge pe malul drept al Ialomiţei la Slobozia şi mai departe către Ciochina şi Coşereni (unde se termină în DN2). Tot lângă Țăndărei, DN2A se intersectează cu şoseaua judeţeană DJ212, care duce spre sud la Platoneşti, Movila şi Feteşti (unde se termină în DN3B) şi spre nord la Mihail Kogălniceanu şi mai departe în judeţul Brăila la Berteştii de Jos, Stăncuţa, Gropeni şi Chiscani (unde se termină în DN21).

Oraşul este nod feroviar, aici întâlnindu-se calea ferată Făurei-Feteşti cu calea ferată Urziceni-Slobozia-Țăndărei.

Istorie

Țăndăreiul a devenit oraş în anul 1968. Prima atestare documentară datează de la 18 iunie 1594, într-un act emis de Mihai Viteazul. Prima menţiune cartografică a localităţii se face în harta militară austriacă a Țării Româneşti, alcătuită între anii 1787-1791, de serviciul topografic al armatei austriece. La sfârşitul secolului al XVIII-lea, moşia şi satul Țăndărei intră în stăpânirea lui Filip Lens, crescut sub protecţia lui Ipsilanti şi ocupând diferite funcţii în administraţia Țării Româneşti.

Cea mai veche împărţire a judeţului în plasii se cunoaşte din anul 1778. Țăndăreiul face parte din plasa Oraşul. Odată cu instituirea Regulamentului Organic (1831-1848), organizarea anterioară se modifică şi Țăndăreiul face parte din plasa Baltă. Acum are loc separarea puterii administrative de cea judecătorească, problemele administrative ale judeţului sunt rezolvate de o Cârmuire, iar cele litigioase de Tribunal. Din anul 1859 până în 1864, Țăndăreiul a avut statut de sat în componenţa căruia intrau câteva cătune.

După aplicarea Legii comunale elaborate de către domnul A.L.Cuza, devine comună, reşedinţa plasii Baltă.În legătură cu populaţia localităţii, cea mai veche informaţie provine din anul 1861, când Țăndăreiul, cu cătunele Câineasca, Strachina şi Musteanca avea 261 case şi 310 familii. În anul 1874, când primar era Grigore Popescu, comuna avea o populaţie de 1235 locuitori, fiind una din cele mai mari comune din cele 22 câte avea plasa Baltă. Prin Legea din 01.04.1901, se formează plasa Țăndărei cu reşedinţa la Țăndărei şi având arondate 12 comune, administrata de un revizor comunal.Din 23.04.1905, Țăndăreiul va prelua şi comunele fostei plasi Iazul. Era administrată de inspectorul comunal C.Pasta, licenţiat în drept. În anul 1906, autoritatea locală era reprezentată de primarul Gh.Dobrescu, ajutorul de primar C.Lintis şi consilierii Gh.Istate, H.R.Munteanu, I.Toma, V.Constanda, G.B.Șerban şi Preda Hagianu.[necesită citare]

La sfârşitul secolului al XIX-lea, Țăndărei avea statut de comună rurală şi făcea parte din plasa Ialomiţa-Balta a judeţului Ialomiţa. Ea era formată din satele Țăndărei, Strachina, Cotul-Iepure, Valea Tronii, Câineasca şi Nicoleşti, cu o populaţie de 2900 de locuitori. În comună funcţionau o şcoală mixtă şi o biserică. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Țăndărei, cu satele Țăndărei, Strachina şi Mihail Kogălniceanu, cu o populaţie totală de 4431 de locuitori, ca reşedinţă a plăşii Țăndărei a aceluiaşi judeţ. În 1931, satul Mihail Kogălniceanu s-a separat pentru a forma o comună de sine stătătoare.

În timpul primului război mondial, într-o perioadă foarte grea, comună era condusă de primarul G.R.Marinescu, care a participat la Marea Adunare Naţională de la 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia. Între anii 1930-1940, cu sprijinul primăriei au fost realizate următoarele construcţii:- Școala primară din satul Gara;- Cantina şcolară din satul Strachina;- Piaţa din satul Gara;- Grajdul comunal al primăriei;- Clopotniţa de la biserica din comuna;- Judecătoria de pace din Țăndărei;Instituţiile administrative existente în localitate în anul 1940 erau:- Pretură;- Primăria;- Judecătoria de pace;- Ocolul agricol regional; - Oficiul P.T.T.R.;- Circumscripţia medicală veterinară;- Percepţia;- Secţia şi postul de jandarmi;- Spitalul.În perioada 1938-1944 se realizează electrificarea comunei, o acţiune de mare efort şi curaj a primarului Mircea Ionescu.[necesită citare]

În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Feteşti din regiunea Ialomiţa, apoi (după 1952) din regiunea Constanţa şi (după 1956) din regiunea Bucureşti. În 1968, comuna a revenit la judeţul Ialomiţa, reînfiinţat, şi a primit statut de oraş, unica ei localitate rezultând atunci din contopirea localităţilor Țăndărei, Strachina şi Țăndărei-Gară.

Comerţ

Magazine alimentare (de dimensiuni mici) - La Vlădăreanu, Călin Market, Walter, Caraiman;

Retailere (magazine cu prezenţă în mai multe oraşe) - Profi

Piaţa Agroalimentară (oferă de vânzare legume, fructe, ouă, peşte şi lactate)

Bănci

- Raiffeisen Bank

- Banca Comercială Română

- BRD

- CEC Bank

Utilităţi

○ Apă - Raja Constanţa

○ Electricitate - Enel

○ Gaze - Engie (fostul GDF Suez)

○ Salubritate - Adi Eco (firmă locală)

Telecomunicaţii

► Vodafone România

► Telekom România (fostul Romtelecom)

► Digi Mobil

► Orange

► Vodafone România

► Telekom România (fostul Romtelecom)

► Next Gen

► UPC

► Telekom România (fostul Romtelecom)

► Next Gen

► UPC

► Digi

Transport

Transportul intern este realizat de firme de taximetrie locale.

Transportul extern este realizat în mare parte de autobuze, dar, mai puţin de taxiuri. Cu autobuzul se poate ajunge la Constanţa, Feteşti, Slobozia, Hârşova, Bucureşti, şi, bineînţeles, în zonele rurale.

Posturi

Din Țăndărei se pot prinde absolut toate posturile naţionale, regionale şi locale de televiziune din România. Aici nu există nici un post regional de transmisie, însă SETV (Sud-Est TV) include şi oraşul Țăndărei în raza de acoperire.

○ Kiss Fm Slobozia (93,3)

○ Radio Zu Brăila (90,6)

○ Europa Fm (100,9)

○ Radio Campus (87,7)

Sănătate

La Țăndărei, există în centrul oraşului un dispensar, unde mai mulţi medici de specialităţi diferite tratează o parte din cetăţenii oraşului. Pe lângă dispensar, mai există şi Spitalul Orăşenesc care, a fost închis în 2011 la ordinul ministerului. După un scandal, spitalul primeşte ajutor din partea Spitalului Judeţean şi din partea Primăriei Țăndărei şi astfel, este redeschis. Spitalul are o capacitate de 70 de paturi şi oferă ajutor anual pentru 20 de mii de pacienţi. Aici găsim singura secţie de pshiatrie din judeţ, care urmează să fie extinsă. Mulţi pacienţi din afara oraşului, decid să vină la Țăndărei pentru că Spitalul de aici este consideratul unul dintre cele mai bune spitale din judeţ.

Monumente istorice

Patru obiective din oraşul Țăndărei sunt incluse în lista monumentelor istorice din judeţul Ialomiţa ca monumente de interes local. Două sunt clasificate ca situri arheologice — aşezarea medievală timpurie (secolele al X-lea–al XI-lea) de „la Cimitir”, şi aşezarea din Epoca Bronzului târziu descoperită în zona spitalului orăşenesc. Celelalte două sunt monumente de arhitectură: biserica „Sfinţii Voievozi” (1839) şi şcoala (1905), ambele aflate una lângă alta în strada Ionel Perlea.