căutare
Feteşti, Ialomiţa
Feteşti este un municipiu în judeţul Ialomiţa, Muntenia, România, format din localităţile componente Buliga, Feteşti (reşedinţa), Feteşti-Gară şi Vlaşca. În 2011, avea o populaţie de 30.217 locuitori.
Aşezare
Oraşul se află în sud-estul extrem al judeţului, pe malul stâng al braţului Borcea al Dunării. Este străbătut de autostrada Bucureşti–Constanţa, pe care este deservit de o ieşire; de asemenea, de la această ieşire, şoseaua naţională DN3A duce spre vest până la Lehliu-Gară (judeţul Călăraşi), iar şoseaua naţională DN3B duce spre nord la Giurgeni (unde se termină în DN2A) şi spre sud la Călăraşi. Din DN3B, la Feteşti porneşte şi şoseaua judeţeană DJ212, care duce spre nord la Platoneşti, Țăndărei (unde se intersectează cu DN2A), Mihail Kogălniceanu şi mai departe în judeţul Brăila la Berteştii de Jos, Stăncuţa, Gropeni şi Chiscani (unde se termină în DN21).
Prin Feteşti trece şi calea ferată Bucureşti-Constanţa, pe care este deservit de staţia Feteşti. La Feteşti, din această linie se ramifică o altă cale ferată ce duce la Țăndărei şi Făurei.
Istorie
Aşezarea Feteşti a fost menţionată pentru prima dată în anul 1528 într-un document emis de domnul Țării Româneşti, Radu de la Afumaţi.[necesită citare]
La sfârşitul secolului al XIX-lea, Feteşti avea statut de comună rurală în cadrul plăşii Ialomiţa-Balta a judeţului Ialomiţa. Ea era formată dintr-un singur sat şi avea 1236 de locuitori. În comună funcţionau o staţie de telegraf şi poştă, două şcoli (una de băieţi cu 29 de elevi şi una de fete cu 25 de eleve) şi o biserică. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna drept reşedinţă a plăşii Feteşti a aceluiaşi judeţ, fiind compusă din satele Gara Feteşti şi Feteştii Noi, cu 5312 locuitori. În 1931, existau două comune, Feteşti (cu satele Buliga, Feteşti şi Feteştii Noi) şi Feteşti-Gară (cu satele Feteşti-Gară şi Colonişti), dar cele două comune au fost în scurt timp reunite.
Devenit între timp oraş, Feteşti a devenit în 1950 reşedinţa raionului Feteşti din regiunea Ialomiţa, apoi (după 1952) din regiunea Constanţa şi (după 1956) din regiunea Bucureşti. În 1968, a revenit, în componenţa actuală, la judeţul Ialomiţa, reînfiinţat. Din 1995, oraşul are statut de municipiu.
Monumente istorice
La Feteşti se află Podul Regele Carol I între Feteşti şi Cernavodă, proiectat de inginerul Anghel Saligny pentru asigurarea legăturii feroviare între Bucureşti şi Constanţa; tot aici se află şi gara Feteşti şi depoul CFR, toate monumente istorice de arhitectură de interes naţional.
În rest, la Feteşti mai există opt obiective incluse în lista monumentelor istorice din judeţul Ialomiţa, ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, aflat „La Scursoare”, ce conţine urmele unei aşezări medievale timpurii din secolele al X-lea–al XI-lea. Celelalte şapte sunt clasificate ca monumente de arhitectură — biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1882) din strada Constantin Brâncoveanu; două case cu prăvălie (1905 şi 1923) din strada Călăraşi; şcoala generală nr. 2 (1873); spitalul (1908); moara ţărănească (secolul al XX-lea) din strada Borcea; şi biserica „Sfântul Nicolae” (1884) din cartierul Dudeşti.
Local News
Accident rutier în localitatea Coşereni
obiectiv.net - IalomiţaIalomiţa: Măsurile de ordine şi siguranţă publică dispuse în contextul Sărbătorii Rusaliilor şi al începerii vacanţelor şcolare
obiectiv.net - IalomiţaMisiunile jandarmilor ialomiţeni pe timpul minivacanţei de Rusalii
obiectiv.net - IalomiţaTrei stâlpi de iluminat public au căzut pe partea carosabilă şi pe trotuar, pe Bulevardul Unirii din Slobozia
obiectiv.net - IalomiţaDISPOZIŢIE privind convocarea Consiliului Local Slobozia în şedinţă extraordinară de îndată pentru data de 10 iunie 2022
obiectiv.net - IalomiţaUnitati
MAXIMUS
CHIREA IMPEX
Restaurant Rustic
Tractari Fetesti
DOMIXT IMPEX
TRUCK & BOAT SK
CONTCOM
KAMI IMPEX
ADYITU
Agrichim
DAVDENTA
Mobil Service
Stiinta • Azi Am Invatat
Oamenii de ştiinţă au descoperit adevărul despre legendarul Yeti
www.aziaminvatat.roBanarea înregistrărilor în America celui de-al Doilea Război Mondial
www.aziaminvatat.roOamenii ar putea trăi în tunele de lavă subterane pe Lună şi pe Marte
www.aziaminvatat.roIar astronauţii europeni se şi antrenează în tunele de lavă pe Pământ.
Monştri de buzunar la treabă
www.aziaminvatat.roBătrânele oase ale Moşului
www.aziaminvatat.roCercetătorii au descoperit un fragment osos ce pare să îi fi aparţinut adevăratului Moş Crăciun.