căutare
Uricani, Hunedoara
Uricani (maghiară: Urikány sau Hobicaurikány) este un oraş în judeţul Hunedoara, Transilvania, România, format din localităţile componente Câmpu lui Neag, Uricani (reşedinţa) şi Valea de Brazi. Are o populaţie de 8.972 de locuitori.
Localitatea a fost creată pe baza existenţei cărbunelui în zonă, înainte de Revoluţia din 1989 aceasta fiind practic o localitate monoindustrială. Situarea sa într-o zonă naturală deosebit de atractivă îi conferă un rol de interes turistic sporit.
Oraşul Uricani este situat în partea vestică a Depresiunii Petroşani, la poalele Munţilor Retezat şi a Munţilor Vâlcan, pe Jiul de Vest, la altitudinea de 650-750 de metri, fiind cel mai lung oraş din România.
Cu o deschidere largă spre est şi tot mai îngustă spre vest, Uricaniul este una din porţile principale de intrare în Parcul Naţional Retezat, o bijuterie a naturii, cu un relief sălbatic ce oferă privirii imagini inegalabile, creste ce au custuri dantelate şi multe căldări glaciare.
Zona în care se află localitatea face parte din cadrul Carpaţilor Meridionali, în grupa muntoasă Retezat-Godeanu, şi mai este denumită depresiunea tectono-erozivă «Valea Jiului» sau «Petroşani».
Istoric
În secolul al XIII-lea, teritoriul pe care se află oraşul Uricani făcea parte din voievodatul lui Litovoi (terra Lytua) care cuprinde ţinutul Gorjului, Valea Jiului şi Țara Haţegului.
Un document ce datează din 18 aprilie 1461, menţionează, printr-un decret al voievodului Ardealului, că Murzina (Marginea), cneaz de Densuş, îşi vinde moşiile, printre care şi Sylotena (Valea Vacii), un teritoriu de 10 km situat în proporţie de 90% pe raza oraşului Uricani, în lunca Mailatului.
Un alt document datând din anul 1493, emis de curtea regelui Vladislav al II-lea al Ungariei, arată că boierul Mihail Cânde stăpâneşte mai multe moşii în această zonă, printre care şi Câmpu lui Neag (Nzakmezeu).
Harta Iozefină a Transilvaniei elaborată între 1769 şi 1773 arată că în zona Uricaniului exista un număr însemnat de gospodării româneşti.
În anul 1788, Uricaniul este prădat de turcii adalai care iau robi 16 oameni, îi taie capul preotului de la acea vreme şi dau foc bisericii.
Prima atestare oficială a oraşului, sub denumirea de Hobiceni-Uricani, este menţionată într-un document datând din 1818, numele venind de la locuitorii a două sate, Hobiţa şi Uric, situate la nord, dincolo de munţi, în zona localităţii Pui.
În toamna anului 1916, pe perioada Primului Război Mondial, oraşul este pierdut şi recucerit de trei ori de către armata română, în cinstea eroilor existând un monument pe vârful Tulişa.
După unirea Transilvaniei cu România în 1918, numele oraşului se schimbă în Uricani, iar în componenţa acestuia intră şi satele vecine Câmpu lui Neag şi Valea de Brazi.
Odată cu sfârşitul celei de a doua conflagraţii mondiale şi cu instalarea noului regim comunist se amplifică procesul de exploatare a cărbunelui superior. Astfel, în 1947 se deschide prima galerie din Uricani, în Plaiu Balomir, şi începe exploatarea industrială a huilei coxificabile, oraşul devenind monoindustrial.
În anul 1965 localitatea este ridicată la rangul de oraş, având o populaţie de peste 4.000 de locuitori.
Între 1968 şi 1970 se construieşte, pe locul bisericii vechi, noua biserică ortodoxă a oraşului, având hramul "Înălţarea Domnului".
Localizare şi geografie
La Uricani se ajunge pe DN66A, varianta vestică a DN66. Poreclit "Drumul lui Băsescu" , acesta leagă oraşul de Lupeni, Vulcan, Petroşani şi, pe când va fi definitivat, de Băile Herculane.
Oraşul se află la 29 km de Petroşani şi la 125 km de localitatea Deva, reşedinţa judeţului Hunedoara.
Este cel mai vestic oraş din Valea Jiului, fiind situat la poalele munţilor Retezat şi Vâlcan. Este străjuit la nord de Vârfu Mare (1.509 metri) poreclit şi "Cele Trei Stânci", iar la sud de vârful Coarnele care se ridică la peste 1.780 de metri.
Aflându-se la o altitudine de aproximativ 750 metri, oraşul Uricani se întinde dea lungul văii de vest a râului Jiu, fiind înconjurat de un relief predominant muntos. Suprafaţa acestuia conţine şi văile pâraielor Lazăr, Valea de Peşti, Pilugul, Buta, Balomir şi Sterminos, unele dintre cele care alimentează răul Jiului de Vest, dezvoltând o bogată reţea hidrografică.
Pe unul din afluenţii de dreapta ai Jiului de Vest se află Barajul de la Valea de Peşti, care alimentează cu apă majoritatea oraşelor din zonă.
Cu o arie de peste 25.000 de hectare, Uricaniul are cea mai mare zona administrativă din Depresiunea Petroşani.
Coordonate geografice: meridianul 23 şi 25’ longitudine estică şi paralela 45 şi 45’ latitudine nordică.
Local News
(Galerie foto)Dezastru şi mizerie de nedescris la un părculeţ de joacă din municipiul Deva
glasul-hd.ro - Hunedoara“Finală de vis” pentru Corvinul Hunedoara, astăzi de la ora 17.30, în direct, la Digi Sport 1
glasul-hd.ro - HunedoaraSâmbătă, 11 iunie 2022, de la ora 10.00, la Deva se sărbătoreşte Ziua Naţională a Bicicletei
glasul-hd.ro - HunedoaraTort cu lapte de pasăre
glasul-hd.ro - HunedoaraAnunt Public ,,Locuinta unifamiliala carport, imprejmuire si racorduri la utilitati”
glasul-hd.ro - HunedoaraUnitati
CATHY INTERNATIONAL TRADE IMPEX COMPANY
MILENIUM SHOPPING
PRESTCOM HERCULES
MileniumShopping
KINGSARA
ALCARES TRICOTEX
EXPANSION WORK
MEDA COMIMPEX
COMDOC SEBASTIAN
ALIMCOM KARMEC
BIROU PARLAMENTAR PRM
MILENIUM SHOPPING
Stiinta • Azi Am Invatat
Unde se află cei mai graşi oameni din America?
www.aziaminvatat.roAcestea sunt cele mai corpolente state din America, potrivit unui nou studiu.
Misterele sensului orar
www.aziaminvatat.roSabia vikingă construită prin puteri magice
www.aziaminvatat.roSabia vikingă, numită Ulfberht, i-a uimit de oamenii de ştiinţă datorită proprietăţilor sale.
Cea mai durabilă farsă de pe Wikipedia, descoperită după zece ani
www.aziaminvatat.roJack Robichaux a fost un violator în serie în secolul 19, din New Orleans.
O nouă aplicaţie funcţionează ca „un Shazam pentru lumea artei”
www.aziaminvatat.roCum ar trebui să arătăm pentru a supravieţui unui accident auto mortal
www.aziaminvatat.roVedeta grotescă este rezultatul unei campanii de siguranţă rutieră.