Odorheiu Secuiesc, Harghita

1. fullinfo.ro
2. orase
3. Odorheiu Secuiesc, Harghita

Odorheiu Secuiesc, colocvial Odorhei, (în maghiară Székelyudvarhely, în germană Oderhellen alternativ Hofmarkt, în latină Areopolis) este un municipiu în judeţul Harghita, Transilvania, România. În 2011 avea o populaţie de 34.257 de locuitori.

Aşezare geografică

Oraşul se află situat la 105 km sud-est de Târgu Mureş şi este străbătut de râul Târnava Mare.

Istoric

Într-un document din 1301 este amintită existenţa aici a unui castru regal, Castram Vduord, Denumirea Vduord indică faptul că executorul secuilor îşi avea aici sediul.

Se presupune că localitatea a fost oraş liber înainte de secolul al XIV-lea. În anul 1357 aici s-a ţinut prima dietă (adunare reprezentativă) a secuilor. Cetatea (castelul) din oraş a fost edificată în anul 1492 cu folosirea materialelor de construcţie ale unei mănăstiri. Ioan Sigismund, principele maghiar al Transilvaniei, a luat în stăpânire cetatea după ce a câştigat o bătălie contra secuilor. Între anii 1562 şi 1565 Principatul Transilvaniei a finanţat construirea noului castel Székelytámadt (textual, "a atacat secuiul"), ceea ce a fost interpretat ca o umilinţă adusă secuilor înfrânţi în bătălia cu trupele maghiare princiare. Secuii au distrus acest castel în anul 1599, când au luptat alături de voievodul Țării Româneşti Mihai Viteazul, şi principe al Transilvaniei în 1600. Reconstruirea lui a fost ordonată numai după anul 1621 de noul principe Gabriel Bethlen. În 1616 paşa Ali a ars castelul din temelii, iar în 1704 generalul austriac Tiege l-a jefuit. În cele din urmă castelul a fost demolat parţial de secui, la ordinul lui Lőrinc Pekry, care l-a recucerit. De atunci se numeşte Csonkavár („castelul trunchiat”) şi a dăinuit până în zilele noastre.

În 1558 regina Isabella a acordat Odorheiului (atestat ca târg din 1485) statutul de oraş liber, cu drept de folosire a sigiliului şi stemei, scutit de orice alte obligaţii, cu excepţia tributului datorat otomanilor.

La începutul secolului al XVII-lea (1613) în numele localităţii a apărut şi atributul Secuiesc.

În anul 1876 a devenit reşedinţa comitatului Odorhei, care a luat fiinţă prin unirea a trei scaune secuieşti. În perioada interbelică a fost reşedinţa judeţului Odorhei.

În timpul regimului comunist oraşul a făcut parte mai întâi din Regiunea Stalin (1950-1960), apoi din Regiunea Autonomă Maghiară, după care, în anul 1968, nu şi-a mai redobândit statutul de reşedinţă de judeţ, ci a fost integrat în nou înfiinţatul judeţ Harghita, cu reşedinţa la Miercurea Ciuc.

Personalităţi

Aici a studiat marele povestitor de basme Elek Benedek.

Vezi şi

Gheorgheni (18.377 loc.) · Odorheiu Secuiesc (34.257 loc.) · Topliţa (13.929 loc.)

Băile Tuşnad (1.611 loc.) · Bălan (6.115 loc.) · Borsec (2.585 loc.) · Cristuru Secuiesc (9.650 loc.) · Vlăhiţa (6.898 loc.)

Atid · Avrămeşti · Bilbor · Brădeşti · Căpâlniţa · Cârţa · Ciceu · Ciucsângeorgiu · Ciumani · Corbu · Corund · Cozmeni · Dăneşti · Dârjiu · Dealu · Ditrău · Feliceni · Frumoasa · Gălăuţaş · Joseni · Lăzarea · Leliceni · Lueta · Lunca de Jos · Lunca de Sus · Lupeni · Mădăraş · Mărtiniş · Mereşti · Mihăileni · Mugeni · Ocland · Păuleni-Ciuc · Plăieşii de Jos · Porumbeni · Praid · Racu · Remetea · Săcel · Sâncrăieni · Sândominic · Sânmartin · Sânsimion · Sântimbru · Sărmaş · Satu Mare · Secuieni · Siculeni · Subcetate · Suseni · Șimoneşti · Tomeşti · Tulgheş · Tuşnad · Ulieş · Vărşag · Voşlăbeni · Zetea