Cristuru Secuiesc, Harghita

1. fullinfo.ro
2. orase
3. Cristuru Secuiesc, Harghita

Cristuru Secuiesc (în maghiară Székelykeresztúr, în germană Kreuz, în dialectul săsesc Ängersch-Kretz, în trad. "Cristuru Unguresc") este un oraş în judeţul Harghita, Transilvania, România, format din localităţile componente Beteşti, Cristuru Secuiesc (reşedinţa) şi Filiaş.

Aşezare

Localitatea Cisturu Secuiesc este situată la limita sud-vestică a judeţului Harghita cu judeţul Mureş, la gura de vărsare a pârâurilor Goagiu şi Nicou Alb în Târnava Mare, la o altitudine de 390 m, pe DN13C, Bodogaia - Cristuru Secuiesc - Rugăneşti.

Scurt istoric

Săpăturile arheologice făcute de-a lungul timpului au adus dovezi materiale ale unor locuiri încă din cele mai vechi timpuri, astfel, pe "Valea Surpat", s-a descoperit o aşezare ce conţinea resturi ceramice, aparţinând evului mediu, iar în albia Târnavei s-au găsit o daltă de piatră şi tăişul unui topor, aparţinând celeaşi epoci. În "Valea Cetăţii" s-a descoperit o aşezare de tip Wietenberg, o figurină de lut scitică şi o aşezare dacică din sec. VII - VIII[necesită citare]. În locul numit "Poala Bradului" s-a găsit o aşezare Ariuşd şi Bodrogkeresztúr şi o aşezare dacică din sec. VII şi VIII.[necesită citare] În anul 1902, în apropierea drumului ce duce la Cecheşti, s-a descoperit un mormânt celtic de incineraţie cu cor de luptă din perioada La Téne mijlociu ce conţinea un vârf de lance, mânerul şi vârful unei săbii şi o verigă de fier. În baia de sare "Gyárfás" s-au găsit 13 monede de bronz, din care au fost identificate piese de la Titus, Antonius, Pius, Marcus Aurelius, Lucilla şi Commodus.

Prima atestare datează din 1333 - 1337, când preotul Jakab, în anul 1333 a plătit 23 de dinari impozit porţii papale, iar în 1334, 8 dinari.

1395 - regele Sigismund emite la Cristur câteva diplome.

1503 - numele târgului Cristur apare într-o diplomă: Ex oppido nostro Kerezthur

1559 - sub regina Izabella, localitatea este scutită de ori ce fel de impozite în afară de cele ce trebuiau plătite turcilor.

1631 - prima menţiune a unei şcoli reformate.

Biserica romano-catolică a fost construită în secolul al XIII-lea ca biserică romanică. Edificiul a suferit mai multe transformări, prima în secolul al XIV-lea, apoi la mijlocul secolului al XV-lea când au fost înălţaţi pereţii navei romanice, a fost construit un nou altar şi au fost terminate bolţile. În secolul al XVI-lea construcţia a fost refăcută în stil gotic. Complexul de lângă zidul incintei reprezintă urmele casei parohiale medievale.

Oraşul Cristuru Secuiesc a fost în perioada interbelică reşedinţa plasei Cristur din judeţul Odorhei. Pentru scurt timp, înainte de cel de-al doilea război mondial, autorităţile române au schimbat denumirea Cristurului Secuiesc în "I.G.Duca".

Economie

Economia acestui oraş este susţinută de activităţi în domeniul: fabricării mobilierului, construcţiilor, fabricării oţelurilor speciale, industriei alimentare (prin procesarea cărnii şi prelucrarea laptelui), comerţului şi serviciilor. Un rol important îl are însă şi agricultura (cultivarea terenurilor) şi creşterea animalelor.