Bolintin Vale, Giurgiu

1. fullinfo.ro
2. orase
3. Bolintin Vale, Giurgiu

Bolintin-Vale (în trecut, Bolintinu din Vale sau Moşneni-Drăgoiu) este un oraş în judeţul Giurgiu, Muntenia, România, format din localitatea componentă Bolintin-Vale (reşedinţa), şi din satele Crivina, Malu Spart şi Suseni. Are o populaţie de 12.929 locuitori.

Aşezare

Oraşul se află în nordul judeţului, pe malurile Argeşului şi ale Sabarului. Pe la marginea de nord a oraşului trece autostrada Bucureşti–Piteşti, pe care este deservit de o ieşire etichetată Bolintin-Vale. Prin oraş trece şi şoseaua judeţeană DJ601, care îl leagă spre est de Bolintin-Deal şi mai departe în judeţul Ilfov de Ciorogârla (unde se termină în autostrada Bucureşti–Piteşti), şi spre vest de Crevedia Mare (unde se intersectează cu DN61), Roata de Jos, şi mai departe în judeţul Teleorman de Videle. La Bolintin-Vale, din acest drum se ramifică şoseaua judeţeană DJ401A, care duce spre nord-vest la Floreşti-Stoeneşti, Găiseni, şi mai departe în judeţul Dâmboviţa de Potlogi, Odobeşti, Costeştii din Vale, Mătăsaru, Mogoşani şi Găeşti (unde se termină în DN7). Tot din DJ601, la Malu Spart se ramifică şoseaua judeţeană DJ412A, care duce spre sud la Ogrezeni, Grădinari, Buturugeni, Mihăileşti (unde se intersectează cu DN6) şi Adunaţii Copăceni (unde se termină în DN5).

Istorie

La sfârşitul secolului al XIX-lea, Bolintin-Vale avea statut de comună rurală, făcea parte din plasa Sabarul a judeţului Ilfov şi era formată din satele Bolintinu-Drăgăneasca, Bolintinu-Moşneni, Bolintinu-de-Mijloc şi Malu Spart, având în total 3261 de locuitori ce trăiau în 685 de case. În comună funcţionau două şcoli mixte, o moară cu aburi şi două biserici (la Bolintinu-Moşneni şi la Malu Spart). Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna ca reşedinţă a plăşii Bolintin din acelaşi judeţ, având 6000 de locuitori în satele Bolintinu din Vale, Crivina (preluat de la comuna Țigănia-Crivina, desfiinţată) şi Suseni.

În 1950, comuna a fost transferată raionului Răcari şi apoi (după 1952) raionului Titu din regiunea Bucureşti. În 1968, a revenit la judeţul Ilfov, reînfiinţat. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la judeţul Giurgiu. Comuna a devenit oraş în 1989.

Monumente istorice

În oraşul Bolintin-Vale se află bustul lui Dimitrie Bolintineanu, monument de for public de interes naţional, ridicat la jumătatea secolului al XX-lea.

În rest, alte nouă obiective din oraş sunt incluse în lista monumentelor istorice din judeţul Giurgiu ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice: situl de „la Canton”, aflat în amonte de Malu Spart, pe valea Argeşului, cuprinde urme de aşezări din neolitic (cultura Boian) şi din perioada Latène; şi situl de la Suseni, aflat pe terasa înaltă a Argeşului, unde s-au găsit aşezări din Epoca Bronzului Timpuriu (cultura Glina), din perioada Latène (cultura geto-dacică) şi din Evul Mediu Timpuriu (cultura Dridu).

Celelalte şapte sunt clasificate ca monumente de arhitectură: fosta pretură (sfârşitul secolului al XIX-lea), actuala primărie; casa Manolache (1910–1920); biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1832); poşta veche (sfârşitul secolului al XIX-lea); primăria veche (aceeaşi perioadă), astăzi Clubul Elevilor; şcoala veche (1999), toate din localitatea principală; şi biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1841–1843) din satul Malu Spart.