Filiaşi, Dolj

1. fullinfo.ro
2. orase
3. Filiaşi, Dolj

Filiaşi este un oraş în judeţul Dolj, Oltenia, România, format din localitatea componentă Filiaşi (reşedinţa), şi din satele Almăjel, Bâlta, Branişte, Fratoştiţa, Răcarii de Sus şi Uscăci.

Este un vechi târg comercial, devenit mai târziu oraş şi un important nod feroviar şi rutier al Olteniei.

Pe teritoriul oraşului descoperirile arheologice au scos la iveală ceramică aparţinând renumitei culturi de Coţofeni din epoca bronzului, precum şi Tezaurul de la Filiaşi, care conţine dinari de Friesach şi Corinthia din secolul al XIII-lea. Prima atestare a numelui localităţii datează de la 1 ianuarie 1573.

O însemnată familie de boieri, pe nume Filişanu, şi-a lăsat amprenta pe istoria oraşului pe o perioadă de 400 de ani.

În anul 1906 Dimitrie Filişanul, cel prin care s-a stins ultimul descendent al neamului de boieri, ctitoreşte un splendid edificiu ce va dăinui sub denumirea de "Capela Filişanului".

Preocupările boierilor Filişani nu s-au materializat numai pe plan spiritual, ci şi în domeniul social, dovedind grija lor faţă de oamenii săraci, ctitoriile lor fiind destinate în mare parte acestora. Dintre acestea, cea mai de seamă este Spitalul Filişanilor şi două cişmele pentru apă, una în satul Balta, iar alta în Filiaşi, situată la "Hanul Mare".

În anul 1935 învăţătorul Nicolae Mitea dă viaţă unui alt lăcaş de referinţă din istoria oraşului: Biblioteca Poporului, actualmente Biblioteca Orăşenească "Anton Pann".

O altă importantă realizare pentru Oraşul Filiaşi a avut loc în jurul anului 1955, când primarul (preşedintele) din acea vreme, Ștefan Moraru, a introdus pentru prima dată electricitate pe toate străzile şi iluminat stradal pe toate arterele principale, acesta extinzându-se în tot orasul în următorii ani. O altă mare realizare a primarului Ștefan Moraru a fost amenajarea străzilor din oraşul Filiaşi, acestea fiind pavate cu piatră cubică începând cu anul 1960, tot sub conducerea lui Ștefan Moraru în Filiaşi s-a introdus prima reţea de canalizare şi apă potabilă ce acoperea zona centrală a Filiaşiului. În jurul aniilor 1958-1963, sub ocârmuirea primarului Ștefan Moraru s-a amenajat primul centru de agrement şi relaxare la Hanul Mare, zona celor 3 lacuri, existând posibilitate şi condiţii foarte bune pentru pescuit, iar la sfârşitul săptămânii se deschidea debarcaderul fiecare cetăţean având posibilitatea de a se relaxa vâslind. Casa de Cultură împreună cu Grădina de Vară au fost construite în jurul anului 1954 aici se ţineau balurile de săptămână, se proiectau filme şi spectacole. Ștefan Moraru a rămas şi rămâne în istoria Filiaşiului unul dintre primarii care au pus piatra de temelie Filiaşiului de astăzi.

Tot sub ocârmuirea lui Ștefan Moraru s-a construit actuala piaţă şi Hala oraşului. În jurul anului 1967 Ștefan Moraru a pus piatra de temelie a Fabricii de Pâine, a Restaurantului Jiul şi Grădinii de Vară din spatele acesteia. Omul Ștefan Moraru a fost singurul care a schimbat faţa comunei Filiaşi iar în anul 1968, în luna mai, Filiaşiul sub Ștefan Moraru a primit rangul de oraş.