Târgovişte, Dâmboviţa

căutare

Târgovişte, Dâmboviţa

Târgovişte este municipiul de reşedinţă al judeţului Dâmboviţa, Muntenia, România, format din localităţile componente Priseaca şi Târgovişte (reşedinţa). Are o populaţie de aproximativ 79.000 de locuitori. Reşedinţă domnească şi capitală între 1396 şi 1714, oraşul a deţinut mai bine de trei secole statutul de cel mai important centru economic, politico-militar şi cultural-artistic al Țării Româneşti. Are o suprafaţă de 5.040 ha.

Aşezare geografică

Oraşul este situat pe o terasă înaltă de 260 m, deasupra văii Ialomiţei, la limita dintre regiunea deluroasă subcarpatică şi Câmpia Înaltă a Târgoviştei, care cuprinde interfluviul dintre râul Dâmboviţa şi râul Ialomiţa până la contactul cu „câmpia de divagare”, joasă şi monotonă, fiind o prelungire a câmpiilor subcolinare. Câmpia este desprinsă din uniformitatea Câmpiei Române, Târgoviştea fiind aşezată în sectorul subcolinar al acesteia, parte a câmpiei Piemontane Înalte a Ialomiţei, şi în vecinătatea Dealurilor Subcarpatice.

Istoric

Săpăturile arheologice efectuate pe teritoriul şi în împrejurimile oraşului au dovedit că această regiune era locuită încă din neolitic. În Muzeul de Arheologie se găsesc vestigii ale culturilor de tip Stancevo-Criş, Gumelniţa, Coţofeni, apoi din perioada bronzului şi din epoca fierului. Bine ilustrate în muzeu sunt podoabe şi unelte geto-dacice din vremea regilor Daciei, Burebista şi Decebal, şi ulterior monede ce dovedesc cuprinderea zonei în aria culturii materiale daco-romane (sec. I-III) şi apoi bizantină (sec. V-VI). În cartierul Suseni din actualul Târgovişte s-au găsit urme ale unei aşezări din sec. II-V peste care este suprapusă alta protoromână din sec. VIII-X. Peste acestea, s-a format o aşezare rurală în sec. XII-XIV, din care s-a dezvoltat târgul medieval.

Perioada medievală i-a adus recunoaşterea ca târg de importanţă europeană, unde se schimbau mărfuri sosite din trei continente cu cele ale producătorilor locali.

Nicolae Iorga crede că[necesită citare] la Târgovişte a avut loc bătălia (datând-o în 1369) dintre voievodul Transilvaniei Nicolae Lackfi şi pârcălabul Dragomir al cetăţii Dâmboviţei în vremea domniei lui Vladislav I, alias Vlaicu-Vodă, câştigată de români. Este de reţinut că, în cronica turcului Ioan Küküllö, se pomeneşte de existenţa, pe locul unde se află astăzi oraşul, a unei fortificaţii, căci „voievodul Nicolae, după ce a trecut cu oastea [...] râul Ialomiţa luând cu putere întăriturile ridicate de valahi” este nevoit să se retragă. O dovadă că oraşul exista încă de atunci şi că românii s-au bătut cu îndârjire.

Prima menţiune a oraşului, la 1396, este făcută de cruciatul bavarez Johann Schiltberger, care a vizitat oraşul cu ocazia pregătirilor pentru lupta de la Nicopole.

În timpul domniei lui Mircea cel Bătrân oraşul a devenit principala reşedinţă domnească a Țării Româneşti. Tot în timpul acestui domnitor a fost refăcută Curtea Domnească, ale cărei ruine împrejmuiesc astăzi Turnul Chindiei; ultimele cercetări arheologice au avansat ideea că o curte a fost ridicată aici înainte de Mircea cel Bătrân.

Primul act oficial, din 1406, este scris pe hârtie către mănăstirea Tismana de "Io. Mircea I Basarab, voievodul Țării Româneşti, duce de Făgăraş şi Almaş, comite de Severin, despot al pământurilor lui Dobrotici şi domn al Dârstorului, spre cunoştinţa acestora, atât celor de acum, cât şi celor viitori", aşa cum semna tratatele sale de alianţă.

Din 1424 se păstrează prima reglementare comercială făcută de domnitorul Dan al II-lea,ce stabileşte privilegiile vamale ale târgoveţilor locali şi drepturile de care beneficiau aceştia în ţară. Din 1451 datează prima culegere de legi făcută de grămăticul Dragomir, din porunca voievodului Vladislav II.

Vlad Țepeş (bază a personajului fabulos Dracula) urcă pe tron în 1456 cu sprijinul prietenilor săi Ioan Huniade şi Ștefan cel Mare şi se înscrie în istorie pentru victoria din 1462 împotriva sultanului Mehmet II, cuceritorul Constantinopolului. În timpul său a fost construit Turnul Chindiei (vezi foto).

Voievodul Radu cel Mare reclădeşte începând cu 1499 biserica "Sf. Nicolae din Deal", cunoscută azi ca Mănăstirea Dealu, care va fi terminată de urmaşul său Vlad cel Tânăr. Pictura acesteia va fi realizată în 1514 sub Neagoe Basarab de zugravul Dobomir din Târgovişte.

După toate probabilităţile, la Târgovişte a activat primul meşter tipograf din Țara Românească, Macarie, care a tipărit, începând cu anul 1508, primele trei carţi în limba slavonă cunoscute la noi: „Liturghierul” (1508), „Octoihul” (1510) şi „Evangheliarul” (1512). către mijlocul aceluiaşi secol activitatea tipografică este reluată la Târgovişte de ucenicul lui Macarie, Dimitrie Liubavici, cu un „Molivelnic” (1545) si un „Apostol” (1547).

În anul 1585 Petru Cercel a ctitorit Biserica Domnească din Târgovişte, construcţie din cărămidă, de plan cruce greacă înscrisă, cu trei turle şi un amplu pridvor deschis pe coloane, monument care atestă maturitatea arhitecturii muntene din secolul al XVI-lea.

Mihai Viteazul a reuşit în 1600, pentru prima oară, Unirea celor trei principate româneşti - Țara Românească, Moldova şi Transilvania. Prestigiul lui de apărător al creştinătăţii era recunoscut în întreaga Europă. Trădarea si uciderea lui a fost plânsă de toţi românii. În timpul său, Târgovişte este ocupată de turcii lui Sinan Paşa, care fortifică zona centrală. În octombrie 1595, trupele creştine ale Ungariei şi ale lui Mihai Viteazul eliberează oraşul, ce suferă însă mari pagube.

Matei Basarab (1632-1654) a fost un mare sprijinitor al culturii. El este cel care întăreşte şi extinde fortificaţiile oraşului (unice la sud de Carpaţi), repară vechile biserici şi construieşte multe altele noi.

Constantin Brâncoveanu a asigurat timp de un sfert de secol (1688-1714) stabilitatea ţării. În timpul său, reşedinţa de vară a ţării s-a aflat la Târgovişte, iar cea de iarnă la Bucureşti. După domnia sa, capitala se mută la Bucureşti, eveniment în urma căruia Târgovişte a început sa piardă din puterea economică precum şi din populaţie.

Urmează un secol al domnilor fanarioţi. Vechea cetate de scaun este cu adevărat părăsită şi trecerea timpului afectează tot mai dureros din zidurile sale, ce ajung să fie folosite de boieri şi unii localnici ca material de construcţie pentru propriile case.

Răscoala lui Tudor Vladimirescu, din 1821, după ce străluceşte la Bucureşti, restabilind domniile pământene pe scaunul ţării, se sfârşeşte trist la Târgovişte. Tudor şi multi dintre soldaţii săi sunt masacraţi de eterişti pe locul din faţa bisericii Mitropoliei, unde s-a ridicat o cruce de piatră, în amintirea lor.

Târgoviştenii au participat activ la revoluţia română din 1848 si au sustinut toate actele politice ale unioniştilor. După unire, Alexandru Ioan Cuza a intrat să viziteze oraşul, pe sub o arcadă de flori, la 17 iunie 1859.

Modernizarea societăţii româneşti la sfârşitul sec. XIX a însemnat un mare avânt economic, ilustrat prin iluminarea oraşului în 1863, inaugurarea cursei de diligenţe şi apoi de cale ferată Bucureşti-Târgovişte, înfiinţarea primei întreprinderi industriale - Arsenalul Armatei, construirea rafinăriilor de petrol.

Târgovişte şi-a plătit tributul de sânge în toate marile bătălii ale naţiunii. În războiul de independenţă din 1877-1878 s-au distins numeroşi comandanţi si ostaşi târgovişteni. În timpul primului război mondial Regimentul III Dâmboviţa nr. 22 a primit Ordinul "Mihai Viteazul" pentru vitejia sa în campania din Transilvania din 1916, şi apoi în timpul marilor bătălii de la Mărăşti, Oituz si Mărăşeşti în 1917.

Târgovişte a fost locul execuţiei după condamnare a liderului de stat comunist Nicolae Ceauşescu precum şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu, în decembrie 1989.

Transport

Gara Târgovişte este un nod feroviar secundar, oraşul fiind legat de Bucureşti, Ploieşti şi Pietroşiţa. Gara din oraş a fost deschisă în data de 2 ianuarie 1884, împreună cu calea ferată Titu—Târgovişte. Această linie a fost construită de Compania a VII-a a căii ferate din Regimentul I de Geniu. La data de 27 mai 1894 a fost inaugurată linia Târgovişte—Pucioasa. Linia Târgovişte—Ploieşti a fost dată în exploatare la 29 iunie 1946, deşi construcţia ei fusese începută încă din 1929.

Oraşul este deservit şi de halta Teiş, gara Târgovişte Nord şi punctele de oprire de la Romlux şi Valea Voievozilor.

Gara este deschisă atât traficului de călători — cu sistem de vânzare/rezervare electronică de legitimaţii de călătorie —, cât şi traficului de marfă. Deserveşte prin linii industriale mari operatori economici ai oraşului — Mechel, Oţelinox, UPET, Erdemir, Romlux, Rondocarton, Cromsteel.

În interiorul oraşului, transportul public este asigurat de S.C. AITT S.A. şi cuprinde trasee de autobuze si de maxi-taxi. În anul 2005 a fost dezvoltat şi modernizat transportul public, S.C. AITT S.A. devenind societate de transport călători în parteneriat public-privat.

Economie

O serie de societăţi comerciale — Kaufland, Lidl, Carrefour Market, Mega Image, DM, Profi, Praktiker, Peny Market, Supeco, XXL Mega Discount, Dedeman — au magazine deschise aici. Alte magazine mari sunt „Muntenia” şi „Mondial”.

▾   ▾   ▾   show more   ▾   ▾   ▾

Local News

Unitati

SERPRO

SERPRO

ASOCIATIA CULTURALA GLOBAL MUSIC ART

ASOCIATIA CULTURALA GLOBAL MUSIC ART

FARMAVIT

FARMAVIT

KEY ROMAD TRANS

KEY ROMAD TRANS

BOBDAL CONSTRUCT

BOBDAL CONSTRUCT

RIKAMI

RIKAMI

COF VANILLA

COF VANILLA

Flax Computers

Flax Computers

ERGA COM

ERGA COM

LABORATOR DE TEHNICA DENTARA AF

LABORATOR DE TEHNICA DENTARA AF

ANA ELECTRONIC S.A. depanare TV - comercializare produse pro

ANA ELECTRONIC S.A. depanare TV - comercializare produse pro

BIZZ INVEST

BIZZ INVEST

Stiinta • Azi Am Invatat

Oferte promovate • ad.info.ro

Vand casti 100% originale Samsung mufa jack 3,5mm [poze reale

Vand casti 100% originale Samsung mufa jack 3,5mm [poze reale

ad.info.ro

35 lei