Moreni, Dâmboviţa

1. fullinfo.ro
2. orase
3. Moreni, Dâmboviţa

Moreni este un municipiu în judeţul Dâmboviţa, Muntenia, România. Nume cu rezonanţă în istoria petrolului românesc, important centru al industriei extractive a petrolului în trecut şi azi, al industriei constructoare de maşini, a textilelor şi utilajelor complexe a făcut parte până în 1968 din Raionul Câmpina fiind mai legat de Valea Prahovei; azi este localitate componentă a judeţului Dâmboviţa.

Geografie

Datorită aşezării sale în zona Subcarpaţilor externi dintre Prahova şi Ialomiţa, într-o mică depresiune, zonă de contact dintre dealuri mai înalte în nord şi coborâte spre sud şi câmpia piemontană înaltă a Cricovului Dulce - au existat condiţii care au constituit un adăpost sigur pentru locuitorii veniţi în aceste meleaguri, contribuind la dezvoltarea unei aşezări statornice. Câmpia înaltă pe alocuri, împădurită, dealurile acoperite, uşor accesul şi legăturile permanente cu zonele învecinate, au permis dezvoltarea aşezării.

Această zonă face parte din bazinul hidrografic al Ialomiţei, în localitate principalul colector fiind râul Cricov. Regimul hidrografic a fost influenţat de fragmentarea reliefului, de climă, de geologie. Are o alimentare pluvio-nivală, cu ape mari de primăvară rezultate din ploi şi din topirea zăpezilor şi cu viituri de vară provocate de ploile cu caracter torenţial.

Clima îşi pune amprenta asupra tuturor componenţilor învelişului geografic: vegetaţie, soluri, ape, aspectul reliefului, fiind la rândul ei, influenţată de acestea. Prin poziţia sa geografică, la contactul dintre câmpia înaltă şi Subcarpaţi, având culoarul larg al Cricovului spre zona muntoasă care creează o privelişte încântătoare în zilele senine (atunci Bucegii se înalţă maiestuos dintre blocuri), Morenii sunt situaţi într-un climat temperat continental.

Istorie

Există două versiuni orale cu privire la întemeierea localităţii. Astfel, se povesteşte că, pe vremea când moşia era încă sub stăpânirea boierească, trăia o femeie destoinică şi curajoasă, numită Moreanca (desigur, soţia unui oarecare Moreanu). Curajoasa femeie stăpânea cu mare greutate pământul, căci se începuse coborârea pe vale a locuitorilor stabiliţi pe plaiuri, "veniţi din Țara Ungurească". Moreanca îi alunga cu parul de pe moşie. Pentru curajul cu care apara pământul şi destoinicia ei, boierul proprietar (care nu locuia în zonă) şi avea întinderi foarte mari de pământ, a dăruit Morencei locul care se va numi "Moreni".

A doua versiune este bazată pe documente de arhivă.

Prima atestare documentară a Moreniului datează din timpul lui Petru Cercel, Voievodul care pe 18 iunie 1584, întăreşte “Jupânesei Caplea şi nepoţilor ei, Badea şi Calotă postelnici, satele Drăgăneşti şi Moarile în urma unor judecăţi”.

Localitatea apare menţionată documentar ca sat prima oară, cu numele Moarile (datorită numeroaselor mori de pe valea Cricovului Dulce) sau Moara Rateşului, Moara Nouă, Moara Sasului. Din 1661 este cunoscută cu numele actual. Administrativ, comuna Moreni apare în 1864. În 1868, în Moreni, existau cătunele, ca în 1876 să existe şi satele Neagra, Piscuri, Pleaşa, Râpa, Țuicani.[necesită citare]

La sfârşitul secolului al XIX-lea, comuna rurală Moreni făcea parte din plasa Filipeşti a judeţului Prahova, şi era compusă din satele Moreni, Tisa, Stavropoleos, Țuicani şi Pleaşa, cu 1350 de locuitori. În comuna Moreni funcţionau două biserici — una la Moreni, înfiinţată în 1868 şi alta la Tisa, reconstruită în 1893 — o şcoală cu 61 de elevi (dintre care trei fete), înfiinţată în 1864; şi două mori.

În 1925, comuna Moreni este consemnată de Anuarul Socec în aceeaşi plasă, cu aceeaşi compoziţie şi o populaţie de 4016 locuitori. În anul 1931, comuna Stavropoleos este o unitate administrativă de sine stătătoare, formată din satele Tisa, Stavropoleos, Țuicani şi Pleaşa. La 17 septembrie 1947, prin unirea comunei Moreni cu Stavropoleos, apare oraşul Moreni. În 1950, Moreni a devenit oraş raional în raionul Târgovişte al regiunii Prahova şi apoi, după 1952, al regiunii Ploieşti. În 1968, Moreni a fost transferat judeţului Dâmboviţa, şi până în 1989 a avut în jurisdicţie şi comuna Iedera, drept comună suburbană. Din 2003, prin legea nr. 259/2003, oraşul a fost ridicat la rangul de municipiu.

Economie

Moreniul a fost până la sfârşitul secolului al XIX-lea o aşezare eminamente agricolă. Începutul secolului al XX-lea aduce o schimbare profundă în economia localităţii, în această perioadă luând naştere la nivelul tehnicii de epocă, exploatările petroliere. Încă de la apariţia primelor exploatări în domeniul petrolier, profilul localităţii a fost determinat de prezenţa schelei de extracţie a ţiţeiului modernizată continuu.

La începutul secolului al XX-lea s-au ridicat în Moreni ateliere de reparaţii ale utilajului petrolier, care în special după 1970 se reprofilează şi se dezvoltă mult, transformându-se în întreprinderi de interes republican. Aceste ramuri au cunoscut creşteri mari ale producţiei schimbând profilul industrial petrolifer în profil industrial complex care în 1972 reprezenta 53% din producţia industrială în ramura construcţiilor de maşini faţă de numai 26% cât reprezenta industria combustibililor.

Dacă până în 1965, când ziceai Moreni, din punct de vedere economic te gândeai obligatoriu la petrol (53% din valoarea producţiei industriale) în 1990 ponderea petrolului scăzuse la 15%, menţinând ideea Moreniului petrolier mai mult sentimental.

Petrolul a fost simbolul localităţii pentru aproximativ 100 de ani. Istoria sa, împărţită în două etape, a marcat profund viaţa oamenilor şi evoluţia societăţii în Moreni. Cu toate că după 1965 ponderea petrolului în economia Moreniului a fost tot mai redusă, Moreniul a rămas cunoscut ţării şi chiar multor cancelarii a marilor puteri, prin PETROL.

Edificii religioase, monumente şi manifestări socio-culturale