Covasna, Covasna

1. fullinfo.ro
2. orase
3. Covasna, Covasna

Covasna (maghiară Kovászna, în germană Kovasna) este un oraş în judeţul Covasna, Transilvania, România, format din localităţile componente Chiuruş şi Covasna (reşedinţa). Numele vine de la cuvântul slavon „kvasny”, ceea ce înseamnă „dospit, fermentat” (cu referire la apele gazoase de aici, care sunt gazoase ca băuturile fermentate - berea de exemplu).

Datorită faptului că este situată într-o zonă cu activitate vulcanică (în trecut) este renumită pentru apele sale minerale şi mofetele (emanaţii gazoase post-vulcanice, predominant dioxid de carbon).

Este cea mai renumită staţiune balneo-climaterică din ţară pentru tratarea afecţiunilor cardio-vasculare, oraşul având peste 10 hoteluri şi nenumărate pensiuni, un spital de profil cardiologic (Cardiologie Covasna) cu baze de tratament de profil moderne.

În centrul oraşului poate fi găsită "Balta Dracului", denumire dată de localnici, rămăşită a unei erupţii vulcanice. În secolul al XVIII-lea au fost înregistrate mai multe erupţii ale acesteia.

În imediata apropiere a oraşului se află "Valea Zânelor", zonă renumită pentru cetatea dacică, pentru urmele caii ferate pe plan inclinat (monument tehnic unicat în Europa), şi pentru priveliştea minunată.

Aşezare

Oraşul Covasna este situat la marginea sud-estică a părţii inferioare a Carpaţilor de curbură, la o altitudine de 580 m, pe DN13E(Feldioara-Vâlcele-Sfântu Gheorghe-Covasna).

Istorie

Prima atestare documentară datează din anul 1567, dar descoperirile arheologice dovedesc prezenţa omului aici încă din neolitic.

Pe dealul „Cetatea Zânelor”, în partea de est a oraşului, se găsesc ruinele dezvelite aproape integral ale unei mari fortificaţii a dacilor, cu ziduri din piatră dispuse în terase (secolele I î.C. - I d.C.). Săpăturile efectuate în mai multe rânduri în acest loc, au descoperit obiecte de ceramică, unelte, arme şi un mormânt de inhumaţie. Pe baza stratigrafiei şi a materialelor descoperite, s-a putut stabili că zona a fost locuită sporadic în epoca bronzului, mai accentuată în prima parte a epocii fierului şi consistentă în perioada dacică. Tot aici s-au găsit un inel de argint, un vârf de spadă medievală din secolul al XII-lea şi câteva monede din secolul al XVI-lea. Zidurile cetăţii dacice au apărut în anul 1995, în urma unei furtuni puternice care a smuls arborii şi a culcat pădurea la pământ. Potrivit arheologilor este una dintre cele mai mari cetăţi dacice din afara Munţilor Orăştiei, fiind înconjurată de patru terase fortificate cu ziduri de piatră înalte de aproape doi metri, foarte bine conservate.

În 1548 este amintită ca şi „Covasna”. În 1840 a primit dreptul de a organiza târguri. În 1756, 1863, 1869, 1874 şi 1887 au avut loc incendii puternice care au devastat oraşul. Vechea biserică reformată-calvină a fost construită între anii 1754 şi 1764, dar cutremurul care a avut loc în anul 1802 a avut asemenea efecte asupra ei, încât a trebuit sa fie demolată.

În Covasna se întâlnesc izvoarele minerale cele mai renumite în Ardeal, cu o diversitate de mai mult de 1500 de elemente de compoziţie. Exploatarea termală a început în anii 1880. În 1889 s-a înfiinţat prima societate comercială de exploatare a băilor termale, iar apa minerală din Voineşti (parte a oraşului Covasna) este îmbuteliată începând cu anul 1891. În prezent în Covasna se îmbuteliază aproximativ 5000 litri de apă minerală. Covasna are nenumărate băi minerale şi mofete.

Economie

Un rol important în economia acestui oraş, datorită poziţionării geografice, climei şi resurselor naturale îl are turismul. Bogăţia subsolului în hidrominerale şi gaze mofetice este valorificată în bazele de tratament din staţiune, iar rezervele de apă minerală de diferite tipuri hidrochimice sunt exploatate şi valorificate pe scară industrială sub formă de ape minerale îmbuteliate. Un aport substanţial la economia oraşului îl au şi agricultura, industria alimentară prin prelucrarea laptelui şi a cărnii, transportul, comerţul şi serviciile.