Mangalia, Constanţa

1. fullinfo.ro
2. orase
3. Mangalia, Constanţa

Mangalia (în turcă Mankalya) este un municipiu în judeţul Constanţa, Dobrogea, România, format din localităţile componente Cap Aurora, Jupiter, Mangalia (reşedinţa), Neptun, Olimp, Saturn şi Venus.
Poziţia oraşului este marcată la sud de limita lacului Mangalia, de ţărmul mării la est, iar la vest şi la nord, de calea ferată către Constanţa, Balta Mangalia şi pădurea Comorova.

Mangalia are o populaţie de 36.364 de locuitori. Oraşul Mangalia a fost declarat municipiu în anul 1995. Primarul Municipiului Mangalia este Cristian Radu ales in 2012 cu un mandat de 4 ani. Este al doilea municipiu al litoralului, fiind situat la 40 km sud de Constanţa şi la 14 km de graniţa cu Bulgaria.

Istorie

Localitatea este menţionată sub numele de Pangalla sau Pancalia în portulanele genoveze din secolul al XIII-lea. Forma „Mangalia” apare prima dată în anul 1593. Asemănarea cu denumiri tătăreşti din Bugeac (Coştangalia, Șamangalia, Gioltaigalia) şi prezenţa, de multe veacuri, a unei importante comunităţi de tătari în oraş, atestă originea tătărească a denumirii. Anterior secolului al XIII-lea, localitatea apare sub numele antic de Callatis (Callata în portulanele genoveze, uneori între paranteze sub Pangalla sau Pancalia).

Callatis a fost o colonie a cetăţii greceşti Heraclea Pontica (azi Ereğli în Turcia) din secolul al VI-lea înaintea erei noastre. Portul şi jumătate din oraşul din antichitate sunt acum acoperite de ape. În ciuda inevitabilelor războaie şi schimbări de stăpâni, oraşul a prosperat timp de 1200 de ani, uneori liber, alteori sub stăpânirile succesive ale perşilor, ale macedonenilor, ale dacilor, şi ale romanilor, deveniţi bizantini prin creştinare (timpurie aici, cum o dovedesc cercetările arheologice, începute în 1915 de Vasile Pârvan). Cetatea, însă, este distrusă odată cu năvălirea popoarelor migratoare din secolele VIII şi IX, din ea rămânând o simplă aşezare de pescari.

Este parţial reclădită în secolul al XI-lea odată cu reintrarea Dobrogei sub stăpânirea bizantină, dar este distrusă din nou în 1225, arsă de data aceasta de tătari, care îşi stabilesc aici tabăra, cresc cai şi oi şi sunt stăpânii unui mic grup de pescari greci care pescuiesc pentru ei (după cronicarul Geoffrey de Villehardouin, el însuşi relatând după unele instrucţiuni navale genoveze, limanul Mangaliei fiind pentru aceştia un adăpost). Se pare că nici regatul valaho-bulgar, nici despotatul Dobrogei, nici domnia lui Mircea cel Bătrân, nici lunga stăpânire turcească nu au schimbat această situaţie, adăugându-se doar un grup de lipoveni în secolul al XVIII-lea.

Situaţia însă se schimbă odată cu alipirea Dobrogei la România în 1878. În perioada 1890-1892 localitatea a fost populată cu colonişti de origine germană, cunoscuţi ca germani dobrogeni. Majoritatea au părăsit localitatea în 1940, fiind strămutaţi cu forţa în Germania, sub lozinca Heim ins Reich (acasă în Reich).

Mangalia devine un port modern (al doilea port maritim după Constanţa), cu vreo 3000 de locuitori permanenţi în 1938, dar care devin peste 10.000 vara. Oraşul creşte rapid mulţumită plajei de la Tatlageac-Comorova, ce se întinde pe mai mulţi kilometri între capurile Schitu şi Baglaru (azi, Aurora). Mangalia a fost portul de ataş al primului submarin românesc, „Delfinul” şi al goeletei „Speranţa”, folosită în anii 1972-1976 pentru turnajul serialelor Doi ani de vacanţă de Sergiu Nicolaescu, şi Toate pînzele sus! de Mircea Mureşan.

După al doilea război mondial, oraşul devine zonă militară de frontieră şi turismul stagnează timp de zece ani. În 1954 este din nou deschis tuturor, iar începând cu 1962 oraşul intră în atenţia guvernului, devenind un important centru turistic : în pădurea Comorova, de-a lungul mării, sunt construite cele şase staţiuni balneoclimaterice şi de agrement „Olimp”, „Neptun”, „Jupiter”, „Cap Aurora”, „Venus” şi „Saturn”, în timp ce vechiul şi pitorescul oraş, tipic dobrogean, este în mare parte distrus şi înlocuit prin construcţii moderne, într-un stil funcţional care se poate găsi oriunde în lume.