Cernavodă, Constanţa

1. fullinfo.ro
2. orase
3. Cernavodă, Constanţa

Cernavodă (în antichitate: Axiopolis (greacă: Ἀξιούπολις), bulgară: Черна вода (Cerna voda), turcă: Boğazköy) este un oraş în judeţul Constanţa, Dobrogea, România. Are o populaţie de 19.458 locuitori. Este la o distanţă de 59 km de municipiul Constanţa. În perioada 2008 - 2012, primarul oraşului a fost Mariana Mircea. Localitatea are o poziţie privilegiată prin situarea sa pe malul drept al braţului Dunărea Veche, în punctul de contact cu fluviul Dunărea. Este considerat a fi un nod de transport de interes national, avându-se in vedere magistralele de transport rutier, fluvial si feroviar care trec prin Cernavoda. Oraşul are port la Dunăre, iar în apropiere se află Centrala Nucleară de la Cernavodă, singura centrală de acest tip (CANDU) din România. Se crede că[formulare evazivă] oraşul a fost reconstruit de legendarul domn muntean Negru Vodă, astfel ar putea proveni numele său cerna (cernîi) în slavonă însemnând negru. O altă versiune este că denumirea vine din slavonă având semnificaţia de apa neagră. În favoarea acestei ipoteze ar pleda faptul că, multă vreme, numele ― uzual şi oficial ― al localităţii a fost „Cernavoda“ (ultima literă fiind a, nu ă), acesta fiind însă înlocuit, pe nesimţite, de prin anii 1960-1970, în uzul curent, apoi şi în nomenclatorul oficial al denumirii localităţilor, cu „Cernavodă“ (se poate presupune aici un fenomen de „etimologie populară“, vorbitorii presupunând că numele ar veni cumva de la vreun „vodă“; există opinia ― minoritară, aşa-zicând puristă, dar nu lipsită de temei ― că „Cernavodă“ ar fi o formă eronată, forma corectă fiind „Cernavoda“). Aceasta se poate corela şi cu numele râului Carasu din vecinătate, care în limba turcă are aceeaşi semnificaţie de apă neagră.

Istorie

Primele descoperiri aparţin culturii Hamangia (eneolitic timpuriu) - mai multe aşezări şi o necropolă (cca. 400 de morminte). În anul 1945 au fost descoperite Gânditorul de la Hamangia, alături de perechea sa Femeie şezând datând din a doua jumătate a mileniului V – începutul mileniului IV î.Hr. .

Oraşul a fost fondat de colonişti greci, sub numele de Axiopolis în secolul al IV-lea î.Hr., ca punct de comerţ cu dacii din împrejurimi. Apoi, în secolul al IV-lea d.Hr. aşezarea a fost reconstruită de romani, la ordinul lui Constantin cel Mare, care au construit aici o cetate. Aici a existat şi o episcopie şi s-au găsit inclusiv ruine de basilici din secolul IV. În prezent ruinele cetăţii sunt un punct de atracţie turistică pe Dunăre.

În anul 1389 Mircea cel Bătrân alipeşte Dobrogea, inclusiv Cernavodă, Țării Româneşti, dar aceasta va intra sub administrarea Imperiului Otoman în anul 1420 timp de peste patru secole şi oraşul va purta numele de Boğazköy, fiind în această perioadă un mic sat.

În urma Războiului de Independenţă şi a Congresului de la Berlin, Cernavodă revine Regatului României. La sfârşitul anului 1878, localitatea a căpătat rangul de reşedinţă a judeţului Silistra Nouă. Integrarea Dobrogei în Regatul României a sporit importanţa oraşului Cernavodă, deoarece Dobrogea asigura ieşirea la mare a statului român. Astfel se construieşte Podul de la Cernavodă pentru asigurarea legăturii feroviare directe cu restul ţării, iar oraşul Cernavodă devine un punct principal de tranzit pe ruta către Constanţa ce va deveni principalul port la Marea Neagră.