Dej, Cluj

1. fullinfo.ro
2. orase
3. Dej, Cluj

Dej (în germană Desch, în maghiară Dés, Deés) este un municipiu în judeţul Cluj, Transilvania, România, format din localităţile componente Dej (reşedinţa), Ocna Dejului, Peştera, Pintic şi Șomcutu Mic. Se află la 57 km nord-est de municipiul Cluj-Napoca, la confluenţa dintre râurile Someşul Mare şi Someşul Mic.

De-a lungul timpului a apărut cu diverse denumiri: Deeswar (1261), Deswar (1315), Des (1406), Dees, Desh, Desch (1601). Românii întotdeauna l-au numit Dej.

Localitatea Dej a evoluat de la stadiul de sat la cel de târg şi apoi la cel de oraş, fiind favorizat de zăcămintele de sare de aici, de aşezarea la intersecţia de drumuri şi a Someşului navigabil în Evul Mediu.

Date geografice

Oraşul Dej a apărut şi s-a dezvoltat într-un spaţiu al confluenţelor: aici se unesc cele două Someşuri; este elementul de clivaj între Câmpia Transilvaniei şi Podişul Transilvaniei; se intersectează vechi drumuri comerciale şi strategice (rutiere şi feroviare), Dejul fiind o adevărată „Poartă de intrare” în Transilvania, pe valea Someşului unit.

Dejul a fost reşedinţa comitatului Solnocul Interior, iar din 1878 a comitatului Solnoc-Dăbâca. Din 1925 până în 1950, oraşul a fost capitala judeţului Someş. În 1950, Dejul a devenit reşedinţa Raionului Dej. În urma reformei administrative din 1968 oraşul Dej a devenit municipiu în cadrul judeţul Cluj, pierzându-şi astfel importanţa de centru administrativ.

Municipiul Dej cuprinde localităţile componente: Ocna Dej, Șomcutu Mic şi Pintic, respectiv Peştera, aşezare depopulată în timpul regimului comunist. Conform Legii nr..2/1968 Republicata, localităţile componente ale municipiului DEJ sunt 1.oras DEJ, 2.sat Ocna Dejului, 3.sat Peştera, 4.sat Pintic, 5.sat Șomcutu Mic.

Oraşul este mărginit la est de cartierul Dealul Florilor, la sud de dealul Sf. Petru, la nord-est de comuna Cuzdrioara, la vest de satul Jichişul de Jos, iar la sud-vest de cartierul Ocna Dejului. Localitatea este nod de drumuri terestre şi căi feroviare cu staţiile Dej şi Dej triaj.

—Cartierele oraşului: Dealul Florilor, 1 Mai, Centru, Ecaterina Teodoroiu, Parcul Mare, Stefan cel Mare, Unirii, Ocna Dejului

Istoric

—Valea Someşului a constituit o atracţie pentru om din cele mai vechi timpuri. Privind din această perspectivă, putem spune că oraşul Dej are o vechime biblică, deoarece cele mai vechi urme arheologice datează din epoca neolitică, adică cu 5.500 de ani î.Hr.- Au fost descoperite fragmente ceramice neolitice în pădurea Bungăr, pe dealul Sfântu Petru şi pe dealul Cichegy din Viile Dejului.

—Despre o aşezare cu adevărat stabilă şi bine organizată se poate vorbi la începutul epocii fierului, când se cristalizează civilizaţia dacică.

—Descoperirile din epoca romană ne fac să presupunem existenţa unei aşezări romane pe vatra actuală a municipiului Dej, din păcate numele antic al aşezării nu se cunoaşte.

Au fost descoperite resturile drumului roman şi ale podului de peste Someş care făcea legătura între castrele de pe graniţă. Altă descoperire importantă din epoca romană o constituie  conducta de aducţiune a apei care se îndreapta spre zona centrală a oraşului; la Pintic a fost descoperită o villa rustica, iar pe dealul Cabdic (Rompaş) s-au găsit întâmplător un altar votiv roman şi o monedă romană de aramă. Tot aici se observă urme ale exploatării sării de către romani. —În satul Peştera (de lângă Dej) s-au descoperit morminte romane.La Cetan a fost identificat un drum roman şi ceramică romană.

—Teritoriul actual al oraşului şi exploatările de sare de aici au făcut parte din voievodatul lui Menumorut. Graniţa dintre voievodatele lui Gelu şi Menumorut era Valea Fizeşului, care se varsă în Someşul Mic.

—După anul 905 a început cucerirea maghiară a acestor formaţiuni politice româno-slave. —Pentru impulsionarea vieţii economice, regalitatea maghiară a încurajat colonizarea saşilor în Transilvania. În drumul lor spre Sibiu, o parte dintre aceşti hospites-oaspeţi s-au oprit şi aici şi au întemeiat oraşul Dej. Aceştia s-au aşezat aici în jurul anilor 1141-1143, iar în scurt timp aşezarea a căpătat un caracter  urban.

Prima menţiune documentară care atestă existenţa oraşului datează din anul 1214, când a apărut cu numele de Dees. Cetatea Dejului a fost construită între 1214 şi 1235. Oraşul a avut de suferit de pe urma invaziei tătare din 1241. Oraşul se dezvoltă de-a lungul timpului ca şi centru important de exploatare a sării, dispunând şi de un mic port folosit pentru transportul rapid al sării pe râul Someş.

La 3 km de Dej, la confluenţa Someşului Mare cu Someşul Mic, se află Salina Ocna Dej. Sarea a început fie exploatată la Ocna Dej încă din antichitate. Numeroase mărturii scrise prin anii 1239, 1291, 1365, 1465, ne furnizează informaţii despre modul de organizare a exploatarii sării.

—De-a lungul evului mediu oraşul a primit mai multe privilegii din partea voievozilor Transilvaniei şi a regilor Ungariei. Acestea constau în scutirea de taxe şi impozite a locuitorilor din Dej şi Ocna Dej, iar scopul era acela de a creşte populaţia în zonă pentru a exploata cât mai multă sare.

—În secolele XVI-XVII, oraşul Dej a fost prins în conflictele politico-militare dintre marile familii nobiliare pentru tronul Principatului Transilvaniei, dar şi între conflictul dintre Imperiul Habsburgic şi Imperiul Otoman pentru stăpânirea Transilvaniei. —Cel mai dramatic eveniment s-a produs după asasinarea domnitorului Mihai Viteazul, între anii 1601-1603, când oraşul a fost trecut prin foc şi sabie de generalul Basta.

—Importanţa politică a oraşului Dej a crescut la mijlocul sec. XVII, când principii din familia Rackoczi şi-au amenajat la Dej curtea princiară-Casa Rakocziană-demolată abia în anul 1938.

—În secolul al XVIII-lea în oraşul Dej se formează o puternică comunitate românească, care, cu ajutorul Guberniului Transilvaniei a primit dreptul  să-şi construiască cimitir, biserică şi şcoală. Ponderea românilor în cadrul comitatului Solnoc Dăbâca a fost întodeauna peste 75%.

—În secolul al XIX-lea în Dej şi în împrejurimi se formează un puternic centru cultural românesc, animat şi unit în jurul Asociaţiunii ASTRA şi a Băncii Someşana, ambele conduse de dr.Teodor Mihali.

În acest context se formează o elită politică şi culturală românească, care prin activităţile culturale desfăşurate în satele din judeţ, au angrenat marea masă a românilor în mişcarea politică naţională şi de afirmare a conştiinţei naţionale.

—În contextul Primului Război Mondial, oraşul Dej a devenit un puternic centru unionist prin personalităţile sale: dr.Teodor Mihali (vicepreşedinte al Partidului Naţional Român), dr. Alexandru Vaida Voevod (a citit, în 18 oct. 1918, în Parlament Declaraţia de independenţă a naţiunii române din Transilvaniei), dr.Ștefan Ciceo Pop (originar din Șigău, dar stabilit la Arad) dar şi alţi fruntaşi ai românilor precum fraţii Boca, Micşa, Mezei şi alţii.

La  Marea Adunarea de la Alba Iulia din partea comitatului Solnoc-Dăbâca au participat 68 de delegaţi aleşi, iar din partea oraşului Dej un număr de 11 delegaţi, care au votat unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918.

Perioada interbelică a însemnat dezvoltarea oraşului pe toate planurile: edilitar, administrativ-politic, economic şi cultural. Personalitatea care s-a remarcat a fost primarul dr. Pop Cornel,

—Această dezvoltare şi evoluţie a fost oprită de cel de-al doilea război mondial. După Dictatul de la Viena, Dejul şi judeţul Someş au făcut parte din teritoriile cedate Ungariei.

—În 8 septembrie 1940,  autorităţile ungare horthiste au instaurat în Dej un regim dur de dictatură militară. Mulţi români au avut de suferit, alţii au fost expulzaţi în România sau nevoiţi să se refugieze.

—Spre sfârşitul războiului, în primăvara anului 1944, autorităţile ungare au declanşat Holocaustul evreilor din Dej şi din judeţul Someş, fiind închişi7.800 de evrei,  în ghetoul din Pădurea Bungăr şi apoi trimişi la Auschwitz-Birkenau. Au reuşit să supravieţuiască lagărelor morţii puţin peste 800 de suflete.

Sfârşitul celui de-al doilea război mondial a adus instaurarea regimului comunist.  Imediat după falsificarea alegerilor, de către comunişti, din 19 noiembrie 1946, locuitorii din împrejurimile Dejului au declanşat una din primele revolte anticomuniste (Revolta de la Podul Someşului).

—În perioada comunistă, în oraşul Dej au avut loc însemnate transformări economice, sociale şi politice: în plan economic a fost construită platforma industrială Nord: Combinatul de celuloză şi Hârtie, Fabrica de mobilă, Fabrica de fibre artificiale, Protanul, Triajul CFR; Fabrica de conserve 11 iunie, Fabrica de cărămizi refractare Trasia ş.a.

Evenimentele din decembrie 1989 care au dus la căderea regimului comunist au fost resimţite şi le Dej. Muncitorii din întreprinderi au ieşit în stradă pentru a striga: Libertate, Jos tiranii, Jos Ceauşescu şi alte lozinci destul de populare la vremea aceea. —La Dej militarii şi-au adus contribuţia la păstrarea ordinii şi la instaurarea noilor structuri de putere ale administraţiei locale-Frontul Salvării Naţionale. —În cei 25 de ani de la Revoluţia din 1989 în municipiul Dej s-au produs mai multe schimbări, unele pozitive, iar altele negative.

—Dejul este un oraş cu o istorie bogată, în care au trăit şi creat multe personalităţi. Cu ocazia aniversării a 800 de ani de la atestarea documentară, în anul 2014, istoria oraşului a fost cuprinsă într-o monografie: DEJ. Istorie şi legendă, autori Constantin Albinetz şi Cristina Albinetz.

Vivat, Crescat, Floreat !

Mass media

Mass Media locală este bine dezvoltată. Municipiul beneficiază de 2 radiouri locale: Radio Fir şi Radio Stil şi de un post de televiziune -Someş TV -Televiziunea Văii Someşului. Televiziunea Someş TV avea o aria de acoperire in 4 judeţe, mai mult, promotorii acesteia şi-au propus o politică de post neutră politic, liberă şi încurajatoare a valorilor din microregiunea Văii Someşului. Actualmente nu mai există, fiind preluată la Cluj-Napoca sub denumirea de Transilvania TV.

Obiective turistice

În partea de sud-vest a Dejului se află Ocna-Dejului, localitate devenită cartier al Dejului din 1991. Aici a existat, amenajat până prin anii '80 ai secolului al XX-lea, băi cu apă sărata, care au dispărut odată cu prăbuşirea dealului de sare.

Obiective memoriale

Cimitirul eroilor români, maghiari, germani, ruşi, sârbi şi evrei, din cele două războaie mondiale, este amplasat pe Dealul Florilor şi are o suprafaţă de 3.000 mp. În acest cimitir sunt înhumaţi 570 eroi, din care 416 cunoscuţi, în morminte individuale.

Personalităţi

(1975-1998), publicist.

Legături externe şi bibliografie

Constantin Albinetz, Cristina Albinetz, DEJ. Istorie şi legendă, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2014, (1054 pag.)

Street View

Câmpia Turzii (22.223 loc.) · Dej (33.407 loc.) · Gherla (20.982 loc.) · Turda (47.744 loc.)

Aghireşu · Aiton · Aluniş · Apahida · Aşchileu · Baciu · Băişoara · Beliş · Bobâlna · Bonţida · Borşa · Buza · Căianu · Călăraşi · Călăţele · Cămăraşu · Căpuşu Mare · Căşeiu · Cătina · Câţcău · Ceanu Mare · Chinteni · Chiuieşti · Ciucea · Ciurila · Cojocna · Corneşti · Cuzdrioara · Dăbâca · Feleacu · Fizeşu Gherlii · Floreşti · Frata · Gârbău · Geaca · Gilău · Iara · Iclod · Izvoru Crişului · Jichişu de Jos · Jucu · Luna · Măguri-Răcătău · Mănăstireni · Mărgău · Mărişel · Mica · Mihai Viteazu · Mintiu Gherlii · Mociu · Moldoveneşti · Negreni · Pălatca · Panticeu · Petreştii de Jos · Ploscoş · Poieni · Râşca · Recea-Cristur · Săcuieu · Sănduleşti · Săvădisla · Sâncraiu · Sânmartin · Sânpaul · Sic · Suatu · Tritenii de Jos · Tureni · Țaga · Unguraş · Vad · Valea Ierii · Viişoara · Vultureni