Cluj-Napoca, Cluj

1. fullinfo.ro
2. orase
3. Cluj-Napoca, Cluj

Cluj-Napoca, până în 1974 şi în limbajul cotidian Cluj, (în maghiară Kolozsvár, în germană Klausenburg, în idiş קלויזנבורג, Cloizânburg, în poloneză, Kluż, în latină Claudiopolis) este municipiul de reşedinţă al judeţului Cluj, Transilvania, România. La recensământul din 2011 era al doilea oraş al României ca populaţie.

Etimologie

Numele de Cluj provine, cel mai probabil, din latinescul Castrum Clus, folosit pentru întâia oară în secolul al XII-lea pentru a desemna cetatea oraşului medieval din acest loc. Cuvântul latin clusa înseamnă „închis” şi se referă la situarea Clujului într-un loc închis, înconjurat de dealuri. Echivalentul german, Klause, este păstrat în denumirea Klausenburg. Numele oraşului ar putea proveni de la un anume primar sas Klaus sau de la faptul că aşezarea medievală a apărut în umbra unei mănăstiri, odată ce în germană, pe timpul primilor locuitori saşi din această zonă, la mănăstire se zicea Kloster.

Deşi majoritatea locuitorilor oraşului ar crede ca numele vechii aşezări romane Napoca provine de la romani, originea numelui Napoca este mai veche, ea fiind doar preluată de către coloniştii aşezaţi aici de Traian, la început mai ales celţi romanizaţi, cei care au pus bazele primei aşezări romane (ale cărei ruine s-au găsit lângă Piaţa Ion Luca Caragiale, pe Strada Victor Deleu) de pe teritoriul oraşului cunoscut sub denumirea de castrul roman Napoca.

Alte denumiri frecvente ale oraşului sunt cea maghiară şi cea germană, Kolozsvár, respectiv Klausenburg. Klausenburg a fost una dintre cele şapte cetăţi medievale săseşti ale Transilvaniei (în germană Siebenbürgen, cu sensul de „Șapte Cetăţi”). Primul nume românesc al oraşului a fost Cluş, scris uneori şi Klus. Denumirea de Cluj s-a încetăţenit mai ales după ce oraşul a devenit parte a Regatului României în 1918.

Prin decretul Consiliului de Stat nr. 194 din 16 octombrie 1974, semnat de Nicolae Ceauşescu şi publicat în Buletinul Oficial al RSR din 18 octombrie 1974, municipiului Cluj i-a fost atribuit numele Cluj-Napoca, „pentru a eterniza denumirea acestei străvechi aşezări – mărturie a vechimii şi continuităţii poporului român pe aceste meleaguri”. Nicolae Ceauşescu a acordat totodată ordinul Steaua Republicii Socialiste România clasa I municipiului Cluj-Napoca, „dând o înaltă apreciere contribuţiei aduse de cetăţenii municipiului Cluj de-a lungul veacurilor la lupta întregului popor pentru libertate şi progres social şi la înfăptuirea politicii partidului şi statului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră”.

Istorie

Prima atestare documentară a unei aşezări pe teritoriul de astăzi al Clujului a fost făcută de geograful grec Claudius Ptolemeu, care a menţionat aici una dintre cele mai însemnate localităţi din Dacia, cu numele Napuca. Cea dintâi atestare a Napocii romane datează din perioada imediat următoare războaielor de cucerire a Daciei, din anii 107–108, şi constă dintr-o bornă militară, descoperită la Aiton, rezultată de la construcţia unui drum strategic imperial. Fondată pe malul drept al râului Samus, Napoca era la început un simplu vicus. Ea devine aşezare urbană (civitas) în timpul împăratului Hadrian, în anul 124 d. Hr., sub numele de Municipium Aelium Hadrianum Napoca, atestat în inscripţii. Ajunsă capitală a provinciei, Napoca este ridicată apoi la rangul de colonia, fiind denumită Colonia Aurelia Napoca, privilegiu acordat de Marc Aureliu sau de Commodus. Oraşul se bucura de ius Italicum, care prevedea diferite facilităţi fiscale pentru cetăţenii săi. Există numeroase dovezi arheologice ale continuităţii romane la Napoca. După retragerea administraţiei romane din Dacia, în anul 271 d. Hr., viaţa urbană odinioară înfloritoare avea să înceteze.

Clujul este atestat documentar pentru prima dată din anul 1213, sub denumirea Castrum Clus. Cetatea a fost însă distrusă în timpul marii invazii mongole din 1241. În deceniile 6-7 ale secolului al XIII-lea s-a remarcat preocuparea puterii centrale de a reîntemeia Clujul, fapt realizat prin acordarea de privilegii coloniştilor saşi. Mari grupuri de colonişti saşi s-au aşezat în cetatea Clujului în timpul regelui Ștefan al V-lea al Ungariei. În data de 19 august 1316 regele Carol Robert de Anjou a răspuns solicitării comitelui clujean Stark şi a acordat aşezării statutul de oraş (civitas). Clujenii obţin dreptul de a-şi alege liberi judele (villicum), cu putere de a judeca pricinile între ei, în afară de omucidere, care se judeca împreună de către judele orăşenesc şi judele regesc. Locuitorii Clujului sunt obligaţi să-şi plătească impozitele anual, de ziua Sfântului Martin, şi să pună la dispoziţia regelui câte un ostaş bine echipat la fiecare 60 de gospodării.

Împăratul romano-german Sigismund de Luxemburg, devenit totodată rege al Ungariei, a extins în anul 1405 privilegiile clujenilor, drept răsplată pentru seriozitatea lor. Astfel, clujenii primesc dreptul de a-şi întări şi înconjura oraşul cu ziduri, de a ridica turnuri şi metereze, de a le înconjura cu şanţuri, de a-şi alege pe lângă judele orăşenesc 12 juraţi drept consilieri. Treptat, Clujul a devenit un centru pentru producţia şi schimbul de mărfuri. Oraşul de atunci cuprindea o suprafaţă de circa 45 ha. Cei aproximativ 5.000 de locuitori erau în principal meşteşugari, negustori şi funcţionari, împreună cu familiile şi slugile lor. Pe atunci populaţia era formată din saşi, unguri şi din români. Meşteşugurile mai dezvoltate din Cluj erau cojocăritul-blănăritul şi măcelăritul. Sunt pomenite, de asemenea, breslele fierarilor (fabri), morarilor (molendinatori), berarilor (braxatori), croitorilor (sartori) şi şelarilor (nerges). Pe parcursul secolului al XV-lea au fost înfiinţate vechile bresle clujene, lucru de care s-a îngrijit şi Matia Corvin, rege al Ungariei între 1458 şi 1490, născut aici. El a acordat o serie de 41 de privilegii localităţii sale natale, apărând-o în conflictele cu aşezările din jur. În privinţa populaţiei, a decis să acorde unor iobagi dreptul de a se stabili în oraş.

Cetatea Clujului şi-a câştigat până în secolul al XV-lea recunoaşterea europeană. Arhitectura specifică europeană, stilul gotic târziu se regăseau în Biserica Romano-Catolică „Sfântul Mihail”, dar şi în multe case particulare. Oamenii avuţi studiau la şcoli renumite ale Vestului. Datorită nivelului de trai ridicat, clujenii nu au participat la răscoala lui Gheorghe Doja din 1514. Dezvoltarea comercianţilor şi a meşteşugarilor a implicat îngrădirea nobilimii şi a clerului. Un cărturar sas, născut la Sibiu, Gáspár Heltai, a contribuit nu numai la formarea culturii, prin cărţile pe care le-a tipărit, dar şi la modernizarea oraşului, care avea să întreţină o tipografie, o baie publică, o fabrică de hârtie şi una de bere.

După împărţirea Ungariei impusă de Imperiul Otoman în 1541, Transilvania a devenit un principat independent, iar Clujul a cunoscut o perioadă de înflorire economică şi mai ales culturală. În timpul Reformei, ale cărei valuri succesive au lăsat în urmă un peisaj religios deosebit de complex – cu patru religii „recepte” şi un regim timpuriu de toleranţă religioasă – în Transilvania, oraşul a fost un important centru al luteranismului mai întâi, apoi al calvinismului şi în cele din urmă al anti-trinitarianismului (care ulterior avea să fie numit unitarianism). Dinastia Báthory a contribuit substanţial la creşterea spirituală, economică şi demografică a oraşului. Regele Ștefan Báthory a înfiinţat în data de 12 mai 1581 Universitatea din Cluj, căreia i-a acordat veniturile mănăstirii de la Cluj-Mănăştur, cu şase sate. Baba Novac, un important ostaş al lui Mihai Viteazul, a fost judecat la Cluj şi ars pe rug în anul 1601. Gabriel Bethlen, principe al Transilvaniei, a devenit protector al oraşului şi a ajutat la desăvârşirea acestuia ca o cetate importantă.

La sfârşitul secolului al XVII-lea Clujul a intrat sub dominaţie austriacă. După un acord silit semnat de Mihai Apafi I, cetatea Clujului a fost nevoită să găzduiască trupele ducelui de Lorena, asigurându-le un serviciu de 100.000 de florini. Cu toate acestea, ostaşii au şi jefuit oraşul şi au cerut sume suplimentare de la contribuabili.

Cu o populaţie de 10.660 de locuitori, cetatea se transformă în capitala Transilvaniei, lucru care duce la modernizarea acesteia, dar şi la sporirea numărului locuitorilor români. Importantele mişcări revoluţionare de la 1848 cuprind şi Clujul. Deşi un important centru revoluţionar, avea un statut contradictoriu, datorită nobilimii. Doctrina a cuprins tineretul de la facultăţi, academii şi gimnazii, care s-au ocupat de popularizarea acesteia. Oraşul a găzduit tratativele dintre Nicolae Bălcescu şi Cezar Bolliac, pentru unirea revoluţiei române cu cea maghiară. Înfrângerea revoluţiei ungare a dus la instaurarea regimului absolutist. Capitala a fost mutată la Sibiu, pentru a exista o influenţă austriacă mai mare asupra autorităţilor. Mai târziu Clujul a devenit unul dintre cele şase districte militare transilvănene, administrând un teritoriu de 400.000 de locuitori.

În urma Ausgleich-ului (compromis) prin care a fost constituită Austro-Ungaria în 1867, Clujul şi Transilvania au fost reintegrate în Regatul Ungariei. În această perioadă oraşul era al doilea ca mărime din regat, după Budapesta, şi reşedinţa comitatului Cluj.

În perioada Belle Époque au fost construite Universitatea „Franz Josef”, Biblioteca Centrală Universitară, clădirea Liceului Unitarian, Teatrul Naţional, Palatul de Justiţie, Palatul Primăriei, Palatul de Finanţe etc.

În anul 1870 a fost dată în folosinţă calea ferată Oradea–Cluj, care asigura legătura spre Budapesta, iar în 1873 calea ferată Cluj–Cucerdea Secuiască (redenumită după 1918 în „Războieni”), care asigura legătura spre Târgu Mureş şi spre Alba Iulia. Tot în acea perioadă şi-au început activitatea Uzinele de Material Rulant.

După încheierea Primului Război Mondial şi unirea Transilvaniei cu Regatul României primarul Clujului, Gusztáv Haller, a refuzat să depună jurământul de fidelitate faţă de noile autorităţi, iar în locul său Consiliul Dirigent l-a numit primar pe Iulian Pop. Municipiul Cluj a fost reşedinţa judeţului Cluj (interbelic). În 1940, în urma Dictatului de la Viena, Clujul a revenit sub administraţie maghiară. Forţele armate maghiare şi germane care controlau oraşul au fost respinse de trupele române şi sovietice în octombrie 1944.

Clujul avea o populaţie de 16.763 de evrei în 1941. La începutul anului 1944 evreii au fost concentraţi în Ghetoul Iris, unde au stat în condiţii inumane, lipsiţi de orice facilităţi. Lichidarea ghetoului a fost efectuată prin şase deportări la Auschwitz în perioada mai–iunie 1944. Episcopul Áron Márton s-a pronunţat public la Cluj, în mai 1944, în favoarea evreilor, ceea ce a dus la expulzarea sa. În ciuda sancţiunilor dure instituite de administraţia Horthy, mulţi evrei au reuşit să scape, trecând graniţa spre România, cu ajutorul ţăranilor din satele învecinate şi a unei reţele conduse de Raoul Șorban. Atât episcopul Áron Márton, cât şi scriitorul Raoul Șorban, au primit titlul de „Drept între popoare” pentru eforturile lor.

După 1945 Clujul a intrat în perioada guvernării comuniste, până în decembrie 1989. Prin Tratatul de la Paris din 1947 Clujul a intrat din nou în componenţa României. În 1974 autorităţile comuniste au schimbat numele oraşului în Cluj-Napoca. După Revoluţie, timp de 12 ani, primar a fost politicianul naţionalist Gheorghe Funar, cunoscut printr-o serie de proiecte publice controversate. În iunie 2004 Gheorghe Funar a pierdut alegerile locale în favoarea lui Emil Boc (PD), reales în anii 2012 şi 2016 din partea PNL.

Geografie

Municipiul Cluj-Napoca este situat în zona centrală a Transilvaniei, având o suprafaţă de 179,5 km². Situat în zona de legătură dintre Munţii Apuseni, Podişul Someşan şi Câmpia Transilvaniei, oraşul este plasat la intersecţia paralelei 46°46'N cu meridianul 23°36'E. Se întinde pe văile râurilor Someşul Mic şi Nadăş şi, prin anumite prelungiri, pe văile secundare ale Popeştiului, Chintăului, Borhanciului şi Popii. Spre sud-est, ocupă spaţiul terasei superioare de pe versantul nordic al dealului Feleac, fiind înconjurat pe trei părţi de dealuri şi coline cu înălţimi între 500 şi 825 m. La sud oraşul este străjuit de dealul Feleac, cu altitudinea maximă de 825 m, în vârful Măgura Sălicei. La est, în continuarea oraşului, se întinde Câmpia Someşană, iar la nordul oraşului se află dealurile Clujului, cu piscuri ca vârful Lombului (684 m), vârful Dealul Melcului (617 m), vârful Techintău (633 m). Înspre vest se află o suită de dealuri, cum ar fi dealul Hoia (506 m), dealul Gârbăului (570 m) ş.a. Odinioară în afara oraşului, acum în interior însă, se află dealul Calvaria şi dealul Cetăţuia, pe amplasamentul cărora sunt importante obiective istorice şi turistice de interes naţional: fortificaţia de la Cluj-Mănăştur (secolul al XI-lea) şi biserica romano-catolică Calvaria, respectiv garnizoana oraşului (secolul al XVIII-lea) şi punct de belvedere.

Prin municipiul Cluj-Napoca trec râurile Someşul Mic şi Nadăş, precum şi câteva pâraie: Pârâul Țiganilor, Canalul Morii, Pârâul Popeşti, Pârâul Nădăşel, Pârâul Chintenilor, Pârâul Becaş, Pârâul Murătorii.

Zona din jurul oraşului este în mare parte acoperită cu păduri şi ierburi. Pot fi găsite plante rare cum ar fi papucul doamnei, stânjenelul, căpşunica, şerpariţa ş.a. Există două rezervaţii botanice cunoscute – Fânaţele Clujului şi Valea Morilor. În pădurile din jurul oraşului (cum ar fi Pădurea Făget sau Pădurea Hoia) trăieşte o faună diversificată cu specii precum porcul mistreţ, bursucul, vulpea, iepurii, veveriţele. În rezervaţia Fânaţele Clujului trăiesc exemplare de viperă de fânaţă, o specie destul de rară. O floră foarte bogată se găseşte şi în interiorul oraşului la Grădina Botanică, loc în care şi-au găsit adăpostul şi unele specii de animale.

Clima Clujului este temperat-continentală, cu uşoare influenţe oceanice, însă fiind un oraş situat pe mai multe trepte de altitudine, temperaturile şi precipitaţiile pot fi diferite de la cartier la cartier. Temperatura medie anuală în Cluj-Napoca este de 8,2°C, iar media precipitaţiilor este de 557 mm. Trecerea de la iarnă la vară se face, de obicei, la sfârşitul lunii aprilie, iar cea de la toamnă la iarnă în luna noiembrie. Verile sunt călduroase, iar iernile sunt, în general, lipsite de viscole.

Temperatura minimă absolută înregistrată a fost de –34,2°C pe data de 23 ianuarie 1963, temperaturi foarte scăzute mai înregistrându-se şi pe 11 februarie 1929 (–32°C) sau 13 ianuarie 1985 (–26°C). Temperatura maximă absolută a fost înregistrată pe data de 25 august 2012 (38,5°C), precedentul record fiind de 38°C (24 iulie 2007). În medie, cea mai caldă lună este august, în timp ce cea mai rece este ianuarie. În ultimii ani, se observă faptul că iernile devin din ce în ce mai blânde, cu temperaturi care rareori scad sub –15°C şi cu zăpadă din ce în ce mai puţină. Verile sunt din ce în ce mai calde, crescând numărul de zile tropicale (în care maxima depăşeşte 30°C).

Media precipitaţiilor anuale atinge 557 mm, cea mai ploioasă lună fiind iunie (85,9 mm), iar cea mai uscată, februarie (23,3 mm). Furtunile de vară însoţite de descărcări electrice sunt frecvente, direcţia lor predominantă fiind vest-est, acestea desprinzându-se de pe Munţii Gilău şi având intensitatea maximă în cartierele vestice ale oraşului.

Economie

Cluj-Napoca are una dintre cele mai dinamice economii din România. Principalele atuuri, din punct de vedere economic, pe care le deţine Clujul, sunt forţa de muncă specializată, infrastructura de transport dezvoltată (aeroportul a cărui pistă şi ofertă de servicii sunt în extindere), vocaţia multiculturală a oraşului, potenţialul turistic, mediul de afaceri dinamic şi rata scăzută a şomajului, care se situează sub 3%.

Structura economică diversificată are la bază investitori privaţi, industria prelucrătoare fiind predominantă. Ramurile industriale cele mai dezvoltate sunt industria alimentară, extractivă, metalurgică, constructoare de maşini, farmaceutică şi cosmetică. Forţa de muncă relativ ieftină şi înalt calificată face din Cluj-Napoca o ţintă pentru investitorii străini. Principalii investitori străini în municipiu provin din Ungaria, Luxemburg, Italia şi Statele Unite. Cluj-Napoca dispune de trei parcuri industriale – Tetarom I, II şi III – în cadrul cărora îşi desfăşoară activitatea peste 50 de firme, iar suprafaţa totală administrată este de peste 2,8 milioane m².

În ceea ce priveşte serviciile financiare, Cluj-Napoca este cel de-al doilea centru ca importanţă din România. Nu mai puţin de 25 de bănci au sucursala în Cluj-Napoca, dintre care 10 şi-au dezvoltat şi o reţea de agenţii. De asemenea, în Cluj sunt reprezentate majoritatea societăţilor de asigurare-reasigurare din ţară, precum şi fonduri de investiţii şi firme de brokeraj. Tradiţia oraşului în aceste servicii a început în anii '90, aici apărând iniţiativa unor oameni de afaceri locali de a dezvolta un sistem bancar privat, Banca Dacia Felix şi Banca Transilvania fiind arhicunoscute la nivel naţional. Tot în Cluj-Napoca s-a înfiinţat şi şi-a avut sediul societatea de asigurări Ardaf, liderul pieţei de asigurări din România în anii '90. În Cluj-Napoca îşi are sediul Grupul Financiar „Banca Transilvania”, construit în jurul băncii cu acelaşi nume, care este singura bancă cu capital autohton din topul primelor bănci din ţară. Din Grup fac parte Banca Transilvania, BT Asset Management, BT Direct, BT Leasing, BT Capital Partners, Compania de Factoring, BT Operational Leasing şi BT Medical Leasing. Pe lângă acestea, Cluj-Napoca a dat naştere şi altor companii româneşti importante precum Brinel (IT), Farmec (cosmetice), Jolidon (lenjerie), Remarul 16 Februarie (trenuri şi material rulant), Ursus (bere), EuroGSM (telefoane mobile şi accesorii) şi altele.

Susţinută de creşterile economice puternice înregistrate pe plan local precum şi de cererea solidă de locuinţe, piaţa rezidenţială clujeană a cunoscut o adevărată explozie în 2016. Tot mai multe persoane tinere – majoritatea absolvenţi ai unei instituţii de învăţământ superior – aleg să se stabilească în Cluj-Napoca, atraşi de piaţa înfloritoare a muncii, inclusiv de multinaţionalele care şi-au deschis un birou în oraş în ultimii ani. Nu mai puţin de 2.300 de locuinţe au fost livrate pieţei în oraşul Cluj-Napoca în 2016, în creştere cu aproape 50% faţă de 2015. Cele mai multe dintre proiectele rezidenţiale noi se adresează segmentelor mass şi middle market, fiind amplasate în proiecte precum Bonjour, Contemporano, Platinia sau Sophia.

În Cluj-Napoca sectorul comerţului este cel mai dezvoltat, având înregistrate 6.389 firme. Dintre acestea 3.266 practică tipul de comerţ cu amănuntul, iar 3.063 pe cel cu ridicata.

Comerţul auto are o pondere importantă în sectorul comercial clujean, aici activând firme recunoscute la nivel regional precum Autoworld, RMB Inter Auto, EVW Holding, UNIX Auto.

În ceea ce priveşte sectorul de retail, municipiul beneficiază de prezenţa unor importante magazine de tip cash and carry (Metro, Selgros), hipermarketuri şi supermaketuri (Cora, Kaufland, Auchan, Carrefour, Lidl, Billa). Pe piaţa de bricolaj sunt prezente magazinele companiilor bauMax, Praktiker, Dedeman, Arabesque, Leroy Merlin şi Ambient, parte a unor reţele autohtone şi internaţionale.

Potenţialul IT a fost valorificat prin înfiinţarea clusterului „Cluj IT Innovation Cluster” care include peste 26 de companii din domeniul IT, cu peste 3.500 de angajaţi, o cifră de afaceri totală de peste 82 de milioane de euro (aproape 80% provenind din export) precum şi importante organizaţii publice şi universităţi.

Agricultura este practicată în zonele limitrofe, în 8.110 de gospodării ale populaţiei. Suprafaţa agricolă disponibilă a oraşului era în 2004 de 9.931 ha, reprezentând 4.925 ha de terenuri arabile, 2.725 ha de păşuni, 964 ha de fâneţe şi 1.317 ha de livezi. Prin tradiţia universitară şi cea de centru economic al judeţului, Cluj-Napoca dispune de câteva institute de cercetare în agricultură, precum Staţiunea de Cercetare şi Producţie Pomicolă, Staţiunea Didactică şi Experimentală a Universităţii de Știinţe Agricole şi Medicină Veterinară, Direcţia Generală pentru Agricultură şi Alimentaţie, sucursala Institutului Naţional de Medicină Veterinară „Pasteur”. Cele cinci pieţe agricole ale Clujului, „Hermes”, „Zorilor”, „Flora”, „Grigorescu” şi cea din Piaţa Mihai Viteazul, intră într-un amplu proces de modernizare.

Aşezat la încrucişarea unor drumuri de interes naţional şi internaţional, municipiul Cluj-Napoca a constituit în permanenţă un centru de atracţie turistică, atât datorită monumentelor aparţinând trecutului istoric, cât şi bogatei activităţi cultural-ştiinţifice favorizată de inestimabile valori găzduite în muzee şi biblioteci de rezonanţă naţională, de existenţa teatrelor dramatice şi lirice, cu largă audienţă şi pe plan internaţional şi nu în ultimul rând de existenţa Grădinii Botanice – aşezământ de notorietate europeană, în incinta căreia se află şi un valoros muzeu botanic.

În anul 2011, pe raza municipiului existau 79 de unităţi de cazare care ofereau un număr total de 4.327 de locuri de cazare în: 39 de hoteluri, 12 vile turistice, 6 hosteluri, 1 camping, 20 de pensiuni urbane şi o pensiune agro-turistică.

Transport

Municipiul este străbătut de 662 km de străzi, din care 443 km sunt echipate cu facilităţi moderne (structură stradală, echipamente pentru servicii publice). Clujul este traversat de drumul european E60 (Bucureşti–Oradea–Budapesta–Viena). Transportul în comun se realizează pe 342 km din reţeaua de drumuri interne, prin intermediul mai multor linii de autobuz, troleibuz şi tramvai. Sistemul privat de taximetrie se dovedeşte a fi foarte util. De asemenea, în oraş sunt şi firme de închirieri auto.

În 2011 au început lucrările de modernizare a liniei de tramvai din Cluj-Napoca şi achiziţia de tramvaie, precum şi extinderea traseelor de autobuz în comunele din zona metropolitană Cluj. Regia Autonomă de Transport Urban Călători (RATUC) transportă circa 150 de milioane de pasageri anual.

Din 2015, oraşul dispune de 42 de staţii self-service de închiriere de biciclete. Proiectul, numit Cluj Bike, a fost finanţat cu fonduri europene. Accesul la biciclete se face cu ajutorul unui card eliberat de primăria oraşului.

Clujul a fost racordat la reţeaua feroviară în anul 1870, odată cu darea în folosinţă a căii ferate Oradea–Cluj. Această linie a rămas de la inaugurarea ei în secolul al XIX-lea nedublată şi neelectrificată. În prezent circulă două trenuri internaţionale pe ruta Cluj–Budapesta („Corona” şi „Ady Endre”). Gara Centrală asigură de asemenea transportul feroviar spre Bucureşti, via Teiuş. În această direcţie linia este dublă şi electrificată.

Construită în 1976 pentru a servi staţiile de scurt parcurs, Gara Mică a fost închisă de CFR pentru că nu mai era rentabilă. Artiştii clujeni au transformat-o în galerie neconvenţională de artă.

Aeroportul Internaţional „Avram Iancu” este situat în partea estică a oraşului, între strada Traian Vuia şi albia râului Someşul Mic (la 6 km distanţă de centrul oraşului). Aeroportul Cluj este ca trafic de pasageri al doilea aeroport din România, după Aeroportul Internaţional Bucureşti-Otopeni. În anul 2009 a fost inaugurat un terminal modern, cu o capacitate de 750 de pasageri/oră, iar în 2013 a fost inaugurată o nouă pistă de 2.100 m lungime şi 45 m lăţime, cu un sistem de balizaj luminos de categoria a II-a. Procesul de modernizare continuă, fiind în derulare o serie de noi proiecte precum prelungirea noii piste până la 3.500 m, realizarea unui terminal cargo, realizarea unei parcări supraterane şi a unui hotel. Aeroportul a avut în ultimii ani o evoluţie spectaculoasă a traficului, ajungând în 2016 la un trafic de 1,8 milioane de pasageri, după ce în 2006 avea un trafic de doar 244.366 de pasageri.

Cultură

Funcţionează la Cluj 19 instituţii publice de cultură – muzee, teatre, filarmonica, între acestea fiind şi patru instituţii naţionale: Teatrul Naţional „Lucian Blaga”, Teatrul Maghiar de Stat, Opera Maghiară şi Opera Naţională Română. Teatrul Naţional, inaugurat la 1 decembrie 1919, în Piaţa Avram Iancu, reprezintă cea mai importantă instituţie teatrală din Transilvania. Clădirea, construită în 1907 după proiectul arhitecţilor austrieci Helmer şi Fellner, găzduieşte totodată şi Opera Naţională Română, cea mai veche instituţie lirico-dramatică din România, prima operă naţională a ţării, pe a cărei scenă a debutat în 1990 renumita soprană Angela Gheorghiu.

Numeroase expoziţii permanente sau temporare pot fi vizitate la Muzeul Naţional de Artă, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Muzeul de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Farmaciei, Muzeul Zoologic, Muzeul Apei (unic în România), Muzeul de Mineralogie, Muzeele Universităţii Babeş-Bolyai şi Muzeul Mitropoliei Clujului. Aici activează cele mai mari filiale din ţară ale Uniunii Scriitorilor din România, Uniunii Artiştilor Plastici, Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor. De asemenea, Clujul are un număr semnificativ de centre culturale, precum Institutul Cultural Francez, Centrul Cultural German, Centrul Cultural Italian, British Council, Centrul Cultural Brazilian „Casa do Brasil”, Centrul Cultural Polonez, Institutul Confucius şi multe altele.

Un reper important pentru cultura oraşului a devenit în anii recenţi Fabrica de Pensule, un spaţiu de creaţie şi difuzare a artei contemporane, cunoscut la nivel internaţional în special pentru artele vizuale. Mai mulţi artişti ai Fabricii de Pensule expun periodic în câteva dintre cele mai mari muzee de artă contemporană ale lumii.

Primele semne ale cinematografiei au apărut la Cluj la începutul secolului al XX-lea. În 1913 regizorul Jenő Janovics, pionier al cinematografiei şi director al Teatrului din Cluj, a început colaborarea cu casa pariziană de filme Pathé şi a turnat în oraş mai multe filme printre care Murgul şarg (în orig. Sárga csikó) şi Din grozăviile lumii. La studiourile din Cluj ale lui Janovics şi-a început cariera cunoscutul regizor Michael Curtiz (Mihály Kertész), câştigător al premiului Oscar pentru filmul Casablanca.

Clujenii sunt mari consumatori de filme şi dezvoltă adevărate evenimente create în jurul proiecţiilor de cinema. Prima proiecţie de film din Cluj a fost difuzată în anul 1906 şi a constat în câteva cadre ce înfăţişau un tren care venea spre spectatori. Favorit este cel mai vechi cinematograf din Cluj, are peste un secol şi a suferit multe transformări de-a lungul existenţei sale, inclusiv două rebotezări. Dat în funcţiune odată cu Palatul Urania în 1910, în cinematograf au rulat primele filme mute din perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Acum, pe lângă proiecţii de film rulate ocazional, se organizează şi concerte de muzică, piese de teatru sau diverse expoziţii, fiind mai degrabă un spaţiu cultural. Pe lângă acesta, Clujul dispune de alte şapte cinematografe: Odeon Cineplex (VIVO!), Cinema City (Iulius Mall), Florin Piersic, Victoria, Arta, Dacia şi Mărăşti.

În 2012 au avut loc la Cluj cca. 90 de festivaluri, de mai mică sau mai mare dimensiune.

Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF) a devenit în cei 16 ani de existenţă unul dintre festivalurile majore ale filmului european şi un reper în ceea ce priveşte mobilizarea şi participarea comunităţii locale la activităţi culturale.

Festivalul Toamna Muzicală Clujeană, Festivalului Internaţional de Teatru „Interferenţe”, Festivalul „Temps d'Images”, Festivalul internaţional de film Transilvania, Festivalul Internaţional de Film Comedy Cluj, Festivalul Mozart, Jazz in the Park, Primăvara Cafenelelor, Festivalul de Muzică de Cameră „SonoRo”, Festivalul Cluj Modern, Festivalul Internaţional Sigismund Toduţă, Festivalul Internaţional A Tribute to György Ligeti in his Native Transylvania, Festivalul Internaţional de Poezie „Lucian Blaga” sau Transilvania Jazz Festival completează imaginea de oraş al festivalurilor pe care şi-a creat-o deja Clujul. Începând cu 2017, Cluj-Napoca este gazda Cluj Pride, primul festival de anvergură destinat comunităţii LGBT din Transilvania.

Din 2013 cel mai mare festival open-air de muzică din ţară, Peninsula/Félsziget, s-a mutat la Cluj. Festivalul delaHoya şi mai noi iniţiative precum 18+, Electric Castle contribuie la crearea la Cluj a unei oferte generoase pentru iubitorii muzicii electronice. Din 2015, Clujul găzduieşte Untold Festival. Prima ediţie a festivalului a atras peste 240.000 de spectatori din toate colţurile lumii şi nu mai puţin de 170 de artişti autohtoni şi internaţionali. Primul concert de mare anvergură din Cluj-Napoca a fost cel al cântăreţei americane Beyoncé şi a avut loc pe 22 octombrie 2007, pe vechiul stadion Ion Moina.

Cea mai veche reţetă tipărită într-o carte de bucate în România, ce datează de la sfârşitul secolului al XVII-lea (anul 1695), este cea a verzei à la Cluj. Bucătăria clujeană se remarcă prin gustul dulce şi saţiozitatea preparatelor. Inspiraţia austro-ungară în materie de gastronomie se face resimţită în bucătăria clujeană, un exemplu de preparat fiind gulaşul.

Străzile Clujului sunt împânzite cu standuri la care se vinde kürtőskalács, desert cu specific secuiesc. Alt desert faimos al Transilvaniei, vargabelesul (budincă de tăieţei cu brânză de vaci) s-a născut în secolul al XVIII-lea, în Cluj, la iniţiativa unui hangiu.

Viaţa de noapte în Cluj este vibrantă, cu o mulţime de cluburi şi petreceri studenţeşti, inedite sau sofisticate. Cele mai populare cluburi de noapte sunt NOA (Nest of Angels), Midi (singurul club din România cotat de revista britanică DJ Mag ca fiind unul dintre cele mai bune din lume), Janis, Diesel, After Eight, Phi 18 (destinat în principal studenţilor), Bamboo şi Euphoria Music Hall. Cluj-Napoca este printre puţinele oraşe din România care are un club destinat comunităţii LGBT. Deţinut de activistul Lucian Dunăreanu, clubul Delirio a luat fiinţă în 2011.

Cele mai multe baruri şi puburi se găsesc în centrul oraşului, multe dintre ele surprinzând prin originalitatea designului, atmosfera prietenoasă şi evenimentele inedite organizate. Printre acestea se remarcă Samsara Chill-out & Tea House, singura ceainărie din oraş în care clienţii se descalţă la intrare, iar servirea se face la podea. În ultimii ani, campania de promovare a cititului a luat amploare în localurile clujene şi, ca rezultat, au început să apară mini-biblioteci în multe baruri din oraş.

Strada Piezişa e cunoscută pentru atmosfera de vacanţă, pentru puburile în care tinerii se adună după cursuri, la o cafea sau seara la o poveste sau la dans.

Presă

Cel mai difuzat cotidian clujean după tiraj este Făclia, publicat în perioada post-decembristă, până în 2007, sub denumirea de Adevărul de Cluj. Principalii săi competitori sunt Gazeta de Cluj, Ziua de Cluj şi Monitorul de Cluj. Până în iunie 2007, exista şi un al patrulea cotidian local de limbă română, Ziarul Clujeanului, însă acesta a fost transferat online, ultimul număr tipărit apărând pe 8 iunie 2007.

La Cluj-Napoca apar şi alte ediţii de Transilvania ale cotidienelor naţionale, precum România liberă, Ziarul financiar, Pro Sport sau Gazeta sporturilor. În ianuarie 2008, Evenimentul zilei a închis ediţia regională care avea sediul la Cluj.

Principalele reviste de cultură şi literatură sunt: Apostrof, Idea, Steaua, Tribuna şi Echinox.

În mare parte, presa radiofonică clujeană a fost preluată de posturile de radio naţionale şi retransmite pe frecvenţe locale programele de la Bucureşti şi parţial programe locale. Cele mai populare posturi de radio sunt Radio Transilvania Cluj (100% local), Radio Cluj (radioul de stat), Radio Impuls (care retransmitea în trecut Radio 21), Kiss FM, Pro FM, Radio Guerilla, Magic FM şi Mix FM. Situaţia este asemănătoare în ceea ce priveşte televiziunea. În 2003, Consiliul Naţional al Audiovizualului a acordat o licenţă audiovizuală proprie studioului teritorial Cluj al Televiziunii Române, care acum emite pe o frecvenţă proprie. Alte posturi de televiziune care transmit programe locale sunt Pro TV, Antena 1, Realitatea TV şi Jurnalul TV. În decembrie 2011, a fost lansat postul regional de televiziune Transilvania L!VE, proprietar fiind Transilvania Media Group.

O importantă agenţie de ştiri din România, Mediafax, are un flux local de ştiri, Transilvania. Din 2013, Digi24 a început să difuzeze jurnale de ştiri şi emisiuni sociale şi politice sub numele Digi24 Cluj-Napoca.

În iulie 2015 a apărut Cluju.ro – un nou site de ştiri care se adresează, în special, tinerilor (elevi, studenţi, masteranzi, doctoranzi). În ziarul online sunt publicate informaţii privind evenimentele adresate publicului tânăr clujean (conferinţe, seminarii, workshop-uri, festivaluri, acţiuni, proiecte, petreceri etc.), precum şi interviuri şi reportaje cu şi despre tinerii de succes ai oraşului Cluj-Napoca.

Presa de limba maghiară este activă la nivel local prin două gazete: Szabadság şi Krónika. În oraş se află şi redacţia săptămânalului Erdélyi Napló, precum şi redacţiile revistelor culturale Korunk şi Helikon. Radio Cluj transmite săptămânal 34 de ore în limba maghiară, Jurnalul TV emite o oră pe săptămână în limba maghiară şi 90 de minute în limba rusă, iar TVR Cluj transmite patru ore săptămânal emisiuni în această limbă. Pe lângă acestea există şi posturi de radio private dedicate comunităţii maghiare.

Sănătate

Cluj-Napoca este un centru de excelenţă în medicină, deţinând unităţi medicale cu un nivel ridicat al calităţii serviciilor. Turismul medical este dezvoltat în domeniile medicinei dentare, chirurgiei plastice, recuperării medicale, asistenţei medicale a vârstnicilor etc. Datorită programelor universitare de specialitate oraşul reprezintă un pol de cercetare în domeniul medical şi al sănătăţii publice.

Într-un clasament întocmit în 2011 de Ministerul Sănătăţii al unităţilor sanitare din România în funcţie de competenţele lor, un spital şi trei institute din Cluj-Napoca au fost înscrise la clasa I de performanţă dintr-un total de cinci categorii de competenţe.

Un spital regional de urgenţă, care ar urma să deservească toată Transilvania, va fi construit în Floreşti, devenit astăzi o suburbie a oraşului.

Structura reţelei medicale din Cluj-Napoca cuprinde:

Calitatea vieţii

Potrivit unui studiu efectuat în perioada noiembrie 2016–ianuarie 2017, Cluj-Napoca este unul din oraşele cu cel mai ridicat grad de siguranţă din România. Cartierele Grigorescu, Gheorgheni şi Zorilor sunt cele mai sigure zone, urmate îndeaproape de Iris, Calea Turzii şi Baciu.

Într-un clasament al oraşelor europene privind calitatea vieţii, Cluj-Napoca ocupă locul 21. Cluj-Napoca se află deasupra unor metropole precum Barcelona (locul 27), Paris (locul 38), Londra (locul 42), Roma (locul 46) sau Moscova (locul 51). Clasamentul a fost realizat luându-se în considerare puterea de cumpărare, gradul de siguranţă al populaţiei, sistemul de sănătate, nivelul de poluare.

Sport

Cele mai importante cluburi de fotbal din oraş sunt CFR Cluj şi „U” Cluj. Clubul feroviar, cel mai vechi club de fotbal încă existent din România (înfiinţat în 1907), găzduit pe Stadionul „Dr. Constantin Rădulescu”, este cunoscut la nivel european datorită ascensiunii acestuia în perioada 2003–2013. Printre rezultatele importante ale acestui club se află câştigarea Ligii I în 2008, 2010 şi 2012 şi a Cupei României în 2008, 2009, 2010 şi 2016 şi trei participări în Liga Campionilor UEFA în sezoanele 2008, 2010 şi 2012. Clubul universitar, înfiinţat în 1919, este găzduit pe Cluj Arena şi are în palmaresul său mai multe succese, precum clasarea pe locul al doilea în campionatul de fotbal al României în sezonul 1932–1933, câştigarea Cupei României în 1964–1965, optimile de finală în Cupa Cupelor Europene (1965–1966) şi turul I al Cupei UEFA. Unul din antrenorii legendari ai echipei „U” Cluj a fost Ștefan Kovács. Pe fondul ascensiunii CFR Cluj din anii recenţi şi promovării ambelor echipe în Liga I, rivalitatea dintre cele două echipe a crescut, meciurile dintre cele două echipe fiind adevărate derby-uri care nu de puţine ori au generat tensiuni în tribune, în afara stadionului sau pe teren. Fanii „U” Cluj sunt mândri de rezultatele istorice ale echipei şi o consideră echipa „fanion” a oraşului, în timp ce fanii CFR Cluj scot în evidenţă performanţele recente. Ambele echipe au însă o medie relativ scăzută de spectatori raportat la capacitatea stadioanelor (dar peste medie pentru Liga I), în jur de 4.000 de spectatori pe meci (în sezonul 2013–2014).

Între celelalte echipe cu tradiţie se numără echipele de polo pe apă CSM Cluj (clasată pe locul al treilea în Campionatul României la polo în anul 1980) şi Viitorul Cluj, echipele de rugby (Universitatea Cluj), baschet (Universitatea Cluj), handbal („U” Alexandrion Cluj), volei şi fotbal feminin (CFF Clujana) şi echipele de raliu Napoca Rally Team şi Hiparion Invest Rally Team. Echipa masculină de baschet U-BT Cluj-Napoca a câştigat titlul de campioană a Ligii Naţionale de Baschet în sezonul 2010–2011. Echipa feminină de handbal „U” Alexandrion Cluj a fost finalistă în EHF Challenge Cup în 2007 şi vicecampioană naţională în sezonul 2012–2013, în acelaşi sezon reuşind să se califice în premieră şi în grupele Ligii Campionilor EHF. Napoca Rally Academy a câştigat Campionatul Naţional de Raliuri al României în sezonul 2011 şi a fost vicecampioană în sezonul 2012. Echipa feminină de fotbal Olimpia Cluj este campioana en-titre, câştigând ultimele şase campionate ale României (2011, 2012, 2013, 2014, 2015, 2016) şi participând în grupele Ligii Campionilor UEFA. Cluj Crusaders este campioana naţională din sezoanele 2012 şi 2013 la fotbal american.

Oraşul a găzduit Campionatele europene de gimnastică individuală din 2017. La Cluj urmează să se desfăşoare Campionatul European de tenis de masă din 2018.

Relaţii externe

Cluj-Napoca este înfrăţit cu 18 localităţi din întreaga lume:

Până la centralizarea administrativă instaurată în anul 1948 odată cu preluarea puterii de către PCR, au funcţionat la Cluj consulate generale ale Franţei, Cehoslovaciei, Canadei ş.a. Ultima reprezentanţă diplomatică străină închisă în timpul regimului comunist a fost Consulatul General al Republicii Populare Ungare, desfiinţat în anul 1988 în contextul răcirii relaţiilor româno-maghiare. Consulatul a fost redeschis în anul 1997, conform prevederilor Tratatului de la Timişoara.