Caransebeş, Caraş-Severin

1. fullinfo.ro
2. orase
3. Caransebeş, Caraş-Severin

Caransebeş (în maghiară Karánsebes, în germană Karansebesch), este un municipiu în judeţul Caraş-Severin, Banat, România, format din localităţile componente Caransebeş (reşedinţa) şi Jupa. În Evul Mediu până în secolul al XVI-lea Caransebeşul a fost centrul politic al unui district românesc care se bucura de autonomie şi istorie proprie. Se află la confluenţa râurilor Timiş şi Sebeş, ultimul curgând din Munţii Țarcu. În vest, se află în contact direct cu Munţii Banatului. Este un important nod feroviar, fiind localizat la aproximativ 40 km depărtare de Reşiţa, 21 km de Oţelu Roşu, 70 km de Haţeg şi în jur de 25 km depărtare de staţiunea de schi Muntele Mic, aflată în Munţii Țarcu.

Climă

Clima din Caransebeş este oarecum blândă. Infuenţele climatice submediteranene sunt prezente într-o oarecare măsură. Temperaturile nu scad prea jos iarna (având o medie de 0 – -15 °C), dar verile pot fi calde (media 30 – 38 °C). Precipitaţiile pot fi foarte abundente pe parcursul anului.

Istorie

Primele de aşezări pe acest teritoriu ar data din timpurile celtice. Denumiri precum Tibiscum, Timiş etc. dau mărturie până astăzi de acest fapt. Romanii au fost cei care au construit castrul de la Tibiscum, care a fost descoperit de arheologi lângă satul apropiat Jupa. Tibiscum este considerat una dintre porţile creştinismului în Dacia.

În anul 1385 este atestată cert mănăstirea franciscanilor din Caransebeş, ridicată probabil în timpul regelui Ludovic de Anjou (1342-1382). Mănăstirea a fost construită din piatră şi cărămidă, cu încorporarea de spolii romane. Ruinele vechii mănăstiri franciscane au fost scoase la lumină întâmplător în anul 1988, cu prilejul unor lucrări de urbanism. Ele au fost distruse definitiv după 1989, prin construirea Noii Catedrale Ortodoxe, direct peste vestigiile medievale.

În anul 1738 Caransebeşul a fost ars în intregime de „vlahi”, în timpul răscoalei românilor împotriva Imperiului Austriac, cum menţionează cronica franciscană. Românii s-au revoltat împotriva fiscalităţii impuse de administraţia imperială şi împotriva măsurilor de reformă impuse de imperiali. Refacerea oraşului s-a realizat rapid. În anul 1788 oraşul a fost ars în cursul unei incursiuni otomane. Noua biserică franciscană, construită în secolul al XVIII-lea, funcţionează în prezent ca biserică parohială romano-catolică, la vest de vechiul sit arheologic peste care a fost construită noua catedrală ortodoxă, sub conducerea episcopului Laurenţiu Streza.

După ce căile ferate au început să apară, rolul Caransebeşului a crescut continuu. La sfârşitul secolului al XIX-lea românii din oraş l-au ales deputat în Paralmentul Ungariei pe Lajos Mocsáry, care a fost un politician democrat progresist. Mocsáry a luptat pentru drepturile culturale şi administrative a tuturor naţionalităţilor (inclusiv a românilor) ce locuiau în Regatul Ungar al acelui timp. În urma unirii Transilvaniei cu România din 1918, Caransebeşul a devenit parte a României Mari. În timpul regimului comunist a fost construit Aeroportul Caransebeş şi o bază aeriană în apropierea oraşului. Aeroportul n-a rămas funcţional după Revoluţia din 1989.

Transporturi

Caransebeşul a fost conectat la reţeaua feroviară în anul 1876, odată cu inaugurarea căii ferate Timişoara–Caransebeş. În anul 1879 aceasta a fost prelungită până la Orşova şi interconectată cu reţeaua de căi ferate din Regatul României.