Budeşti, Călăraşi

1. fullinfo.ro
2. orase
3. Budeşti, Călăraşi

Budeşti este un oraş în judeţul Călăraşi, Muntenia, România, format din localitatea componentă Budeşti (reşedinţa), şi din satele Aprozi, Buciumeni şi Gruiu. Are o populaţie de 7.725 locuitori. A fost declarat oraş la 18 aprilie 1989. Se află la o distanţă de aproximativ 30 km de Bucureşti. Este singurul oraş din România în care limba romani este folosită de administraţia locală.

Aşezare

Oraşul se află în vestul judeţului, pe malurile Dâmboviţei, acolo unde acest râu se varsă în râul Argeş. Este traversat de şoseaua naţională DN4, care leagă Olteniţa de Bucureşti. La Budeşti, din acest drum se ramifică şoseaua judeţeană DJ301, care duce spre nord la Vasilaţi, Gălbinaşi, Plătăreşti, Fundeni şi mai departe în judeţul Ilfov la Cernica şi Pantelimon (unde se intersectează cu DNCB şi se termină în DN3). Din DJ301, la Budeşti se mai ramifică şi şoseaua judeţeană DJ401C, care duce spre nord la Sohatu şi Plătăreşti. Prin oraş trece şi calea ferată Bucureşti-Olteniţa, pe care este deservit de staţia Budeşti.

Istorie

Localitatea Budeşti este menţionată documentar pentru prima dată într-un hrisov domnesc din 1526. Mai târziu apare într-un alt document din 1543[necesită citare]. În perioada dinaintea războaielor mondiale găsim ca proprietar în zonă pe boierul Constantin Manu, care se trage din spiţă domnească, cel care a ctitorit castelul din localitate. Castelul a fost practic desfiinţat în perioada anilor comunismului prin furtul materialelor din care era construit. Populaţia predominant de etnie romă este adusă la muncile câmpului din vremuri îndepărtate, astfel cartierele în care locuiesc sunt denumite după meseriile pe care le practicau: inari (culegători de in), rudari (lucrători în lemn) etc.[necesită citare]

La sfârşitul secolului al XIX-lea, Budeşti avea statut de comună rurală şi făcea parte din plasa Negoeşti a judeţului Ilfov, fiind formată din satele Negoeşti, Poşta şi Budeşti, având în total 2094 de locuitori. În comună existau o biserică ridicată de marele vornic Ioan Manu şi o şcoală mixtă. La acea vreme, pe teritoriul actual al oraşului mai funcţiona în aceeaşi plasă şi comuna Aprozi-Negoeşti, cu satele Aprozi, Frecaţi, Lacu Cocorului şi Negoeşti, având în total 1235 de locuitori, ce trăiau în 281 de case şi 12 bordeie. În comuna Aprozi-Negoeşti existau o moară cu aburi, o şcoală mixtă şi două biserici.

Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna ca reşedinţă a plăşii Budeşti din acelaşi judeţ şi având în compunere satul Budeşti şi cătunul Negoeşti-Poşta, având în total 1749 de locuitori. Comuna Aprozi-Negoeşti, denumită acum Aprozi făcea şi ea parte din plasa Budeşti, având în compunere satele Aprozi, Negoeşti şi Șoldanu. În 1931, comuna Aprozi a rămas doar cu satul Aprozi, celelalte sate separându-se pentru a forma comuna Negoeşti. Tot atunci s-a înfiinţat comuna Gruiu, prin desprinderea satelor Gruiu şi Buciumeni din comuna Herăşti.

În 1950, comunele Budeşti, Aprozi şi Gruiu au fost transferate raionului Olteniţa din regiunea Bucureşti, iar în 1968 au revenit la judeţul Ilfov, reînfiinţat. Atunci, comunele Aprozi, Gruiu şi Crivăţ au fost desfiinţate şi incluse în comuna Budeşti. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la judeţul Călăraşi. Comuna Budeşti a devenit oraş în 1989, iar în iunie 2006, comuna Crivăţ a fost reînfiinţată, când satul Crivăţ s-a desprins pentru a forma din nou o comună de sine stătătoare.

Meşteşuguri şi economie

Predomină comerţul cu adăugata, S.R.L.-urile, dar şi meşteşugurile: fabricanţi de mobilă, tapiţerie, tâmplărie, croitorie, agricultură, apicultură, pomicultură, creşterea animalelor, morărit, însilozare. În trecut, agricultura reprezenta în această zonă un rol important în comunitatea din Budeşti prin locuri de muncă la: S.M.A., Silozul de cereale, staţia de inseminare taurine şi porcine, crescătoria de peşte Aprozi, împletituri din nuiele, fabrica de pâine - brutărie, ferma de viermi de mătase etc. Produsele localnicilor, dar şi ale celor ce doresc să le comercializeze se pot găsi în târgul care se ţine în fiecare duminică.[necesită citare]

Monumente istorice

Trei obiective din oraşul Budeşti sunt incluse în lista monumentelor istorice din judeţul Călăraşi ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic reprezentat de rămăşiţele unei aşezări din perioada Latène, aflată în punctul „Ciocârla”, pe malul stâng al Dâmboviţei. Celelalte două sunt clasificate ca monumente de arhitectură: Biserica „Adormirea Maicii Domnului” (datând din 1841) din satul Aprozi; şi ruinele conacului Manu (1827) din lunca Argeşului (zona localităţii componente Budeşti).