Râşnov, Braşov

1. fullinfo.ro
2. orase
3. Râşnov, Braşov

Râşnov (în Antichitate Cumidava, în germană Rosenau, în maghiară Rozsnyó până în 1910 şi apoi Barcarozsnyó) este un oraş în judeţul Braşov, Transilvania, România. Se află în sud-vestul Depresiunii Braşovului, la 15 km de municipiul Braşov, pe cursul râului Ghimbăşel, la 650 m altitudine. Localitatea numără în prezent aproximativ 16.000 locuitori. Stema oraşului reprezintă un scut cu trei trandafiri.

Principalul monument al oraşului este Cetatea Râşnov.

Date geografice

Situat în centrul ţării, în partea superioară a Țării Bârsei, la poalele masivului Postăvaru, la mică distanţă de Munţii Bucegi şi Piatra Craiului şi la capătul Nordic al culoarului (trecătorii) Rucăr, Bran şi Cheia Predeal, oraşul Râşnov păstrează de peste veacuri acelaşi iz istoric al unui burg prosper.

Râşnovul se găseşte la o altitudine medie de 676 m deasupra nivelului mării, la intersecţia meridianului de 25°27´ longitudine estică cu paralela 45°35´ latitudine nordică. În cadrul judeţului, oraşul are o poziţie sud – estică, fiind poziţionat de-a lungul drumului naţional DN 73 aflându-se la circa 15 km de municipiul Braşov, 21 km de oraşul Predeal, 9 km de staţiunea turistică Poiana Braşov.

Etimologie

Prima menţionare documentară a Râşnovului datează însă din 1331 sub numele de Rosnou, mai târziu în 1343 apare cu numele de Rosnov. O altă denumire care apare în documente este Villa Rosarum.

Se pare că denumirea germana Rosenau se traduce prin Rosen-Au = Valea Trandafirilor.

Istoric

Istoria Râşnovului începe cu mai bine de 2000 de ani în urmǎ atunci când pe teritoriul localităţii trāiau Dacii cumidavensi. Articol mai detaliat găsim la Tinii cumidavensis. Numele antic al Râşnovului este „Comidava”, latinizat în „Cumidava“, iar sub această formă apare pentru prima oară menţionat pe un monument din piatră din timpul împăratului Alexandru Severus. Urmele de locuire de pe teritoriul oraşului indică prezenţa unei aşezări dacice, dar mai târziu se pare că a existat aici şi un castru roman de mari dimensiuni (114 x 110m). Săpăturile arheologice au scos la iveală în interiorul castrului fragmente de ziduri, fragmente de teracotă sigilată şi o figurină din lut care o reprezintă pe Venera = Venus, numele roman al zeiţei greceşti Afrodita, zeiţa dragostei, frumuseţii şi fertilităţii.

În secolul al XIII-lea Țara Bârsei a fost colonizată cu populaţii germanice denumite „Saşi”, deşi majoritatea proveneau din apusul Imperiului Germanic. Se pare că, în zona Râşnovului, au fost aduşi colonişti din valea Rinului, unde exista deja o localitate denumită „Rosenau”. Astfel, denumirea aşezării transilvănene poate să fie o amintirea a originii coloniştilor saşi. În anul 1427 Râşnovul şi cetatea sa au fost vizitate de împăratul Sigismund de Luxemburg, totodată rege al Ungariei, care a acordat aşezării dreptul de a ţine târguri. Cu timpul localitatea a dobândit importanţă comercială, fiind al doilea târg ca mărime din Țara Bârsei. Apar breslele dintre care cele mai importante sunt cele ale lemnarilor, ţesătorilor şi sticlarilor (de aici toponimul Valea Glăjeriei).

În 1600, după lupta de la Mirăslău, trupele lui Mihai Viteazul au jefuit localitatea, fără să reuşească cucerirea Cetăţii Râşnov. Pastorul Paul şi fiul său au fost ucişi de mercenari. Mihai Viteazul a acordat privilegii bisericii ortodoxe Sf. Nicolae din Râşnov, în documentele cancelariei sale numind aşezarea "oraş al domniei mele".

Însă nu întotdeuna viaţa locuitorilor a fost uşoară în Râşnov, dat fiind că se afla pe drumul ce lega Țara Bârsei de Pasul Bran, pe unde adesea cetele turce şi tătare năvăleau în aşezare şi distrugeau tot ce râşnovenii construiseră. Astfel s-a hotărât construirea Cetăţii Râşnov - simbol al Râşnovului şi azi principala atracţie turistică din oraş.

După primul război mondial, cadrul geografic favorabil oferă Râşnovului o nouă oportunitate economicǎ : turismul. Statutul de staţiune climaterică a fost primit de comuna Râşnov în anul 1929. În perioada comunismului, pentru Râşnov opţiunea autorităţilor a fost industrializarea, statul construind cartiere de locuinţe pentru cei veniţi să ocupe locurile de muncă, iar comuna Râşnov a devenit oraş în anul 1950.

Oraşul Râşnov nu are alte localităţi componente, fiind format din zone de case şi cartiere de blocuri de locuinţe (cartierul Romacril, cartierul Florilor, cvartal ISR).

Turism

Datorită aşezării sale geografice în zona muntoasă, Râşnovul are o îndelungată activitate în domeniul schiului, acest sport practicându-se atât la nivel de performanţă cât şi de agrement. Clubul Sportiv Școlar din oraş a asigurat an de an componenţi la loturile naţionale de schi fond, biatlon şi sărituri, sportivii obţinând numeroase medalii atât pe plan european cât şi mondial în aceste sporturi. Pentru realizarea obiectivelor de performanţă, sportivii beneficiază de o bază sportivă care cuprinde 2 poligoane de biatlon, o pistă de schi role, trasee de schi fond şi biatlon.

La baza Cetăţii Râşnov este amenajat un teren de fotbal unde au loc antrenamente şi meciuri ale echipei locale de fotbal. De asemenea a fost finalizată construcţia unei săli de sport amplasată în vecinătatea stadionului, care va permite o bună pregătire a sportivilor şi pe timpul iernii.

Ca posibilitate de petrecere a timpului liber, în localitate funcţioneazǎ şi un teren de fotbal acoperit privat care satisface nevoia de mişcare benefică sănătăţii.

În perioada 17 - 23 februarie 2013, oraşul Râşnov va fi una dintre locaţiile în care se va desfăşura "Festivalul Olimpic al Tineretului European" (FOTE), competiţie multisport destinatǎ sportivilor juniori (14-18 ani) din cele 49 de ţǎri europene.

Aparţine Asociaţiei Comitetelor Olimpice Europene (EOC) şi se aflǎ sub egida Comitetului Internaţional Olimpic (CIO). FOTE se organizeazǎ în fiecare an impar, iar fiecare an de organizare conţine o ediţie de iarnǎ şi una de varǎ. Prima ediţie de varǎ a avut loc în 1991, iar prima ediţie de iarnǎ în 1993. Ediţia de iarnǎ 2013 a fost încredinţatǎ spre organizare României. Compeţitiile sportive vor avea loc după cum urmează: Braşov – Hockey; Poiana Braşov – Ski Alpin; Patinaj viteză pe pistă scurtă (Short-Track) şi Patinaj artistic; Predeal – Snowboard şi Ski Fond; Râşnov – Sărituri cu Ski’urile; Fundata-Cheile Grădiştei – Biathlon. Pentru acest eveniment, în zona Valea Cărbunării s-au desfăşurat lucrările la Baza Olimpică, care va cuprinde Baza de Biatlon şi cele trei trambuline (K15, K35, K65) pentru sărituri cu schiurile. Aceste lucrări au fost finalizate în luna septembrie, rămânând în lucru proiectul pentru o trambulină K90, care va face din Râşnov echivalentul oricărui centru de competiţii internaţionale din lume. Tot în zona Valea Cărbunării va fi şi locaţia primei pârtii de schi alpin din Râşnov destinată amatorilor, precum şi o pistă pentru sănii. În zona Valea Cetăţii există amenajat un patinoar şi 3 terenuri de tenis, oferind astfel locuitorilor oraşului posibilităţi pentru timpul liber. Relieful oraşului Râşnov se constituie ca atracţie turistică de sine stătătoare. La extremitatea sudicǎ a oraşului se află partea sudică a Masivului Postăvaru numită Cheile Râşnoavei, zona preferată pentru drumeţii, alpinism, odihnă sau recreere, oferind o varietate peisagistică, de la poieni viu colorate floral până la versanţi stâncoşi greu accesibili, aceasta fiind o alta zonă preferată pentru activităţi sportive. Aici se pot practica sporturi precum bungee-jumping, căţărări şi paint-ball. Deasemenea sunt oferite de către investitori particulari servicii de practicare a echitaţiei.

La circa 3 km de oraş, în vecinătatea râului Bârsa se află ruinele Castrului Roman Cumidava, mărturie a celei mai vechi aşezări precursoare a actualului oraş Râşnov. Săpăturile arheologice desfăşurate în mai multe rânduri au dat la iveală o mare diversitate de ceramică de tip dacică, demonstrând că în apropiere sau chiar în castru locuiau daci.

În partea sud-estică a oraşului se află rezervaţia naturală Munţii Bucegi, importantǎ destinaţie turistică favorizând turismul de recreere şi odihnă prin numeroasele cabane şi trasee turistice .

Castrul Roman Cumidava amintit de marele geograf Ptolemeu din Alecsandria în al său “îndreptar geografic sec. II d. Hr”, reprezentă limita nordică a ”limesului Transalutamus”. Informaţia documentară este intărită şi de descoperirea unei inscripţii în piatră cu numele castrului din timpul împăratului Alexander Severus sec. III. “Castrul Roman este situat în punctul “Grădişte” la circa 500 m sud de râul Bârsa, la 3 km N – V de Râşnovul contemporan, ridicat mai întâi din pământ, apoi din piatră fasonată cu ziduri variind între 1-1,30 m. Săpăturile arheologice desfăşurate în mai multe campanii au dat la iveală o mare diversitate de materiale romane provenite din centrele italice alături de ceramica tipic dacică, ceea ce demonstreazǎ cǎ în apropriere sau chiar în castru locuiau daci.” (“Istoria oraşului Râşnov” consultant ştiinţific Nicolae Pepene).În prezent locuitorii Râşnovului migrează spre localităţi mari ale Moldovei, precum Bacăul. Unul dintre oamenii de vază ai societăţii rîşnovene, Robu Adrian, devenind team leader la easycal Bacău a evitat astfel viaţa de consătean la Râşnov.

Un alt punct de atracţie al oraşului este şi Peştera Valea Cetăţii situată la aproximativ 3 km de oraşul Râşnov, pe şoseaua Valea Cetăţii spre Poiana Braşov, descoperită acum circa 60 de ani (aprox. 1949, când în urma unei explozii hidraulice - datorită sedimentelor acumulate şi a intrării foarte înguste - a fost desfundată intrarea în peşteră, de unde şi numele de peştera Fundata).

Monumente de arhitectură

Marea invazie a tătarilor din 1241, când Țara Bârsei a fost pustiită, precum şi invaziile care au urmat, i-au determinat pe locuitorii Râşnovului să se gândească la construirea unui sistem de apărare cât mai puternic. Aşa se explică necesitatea construirii cetăţii ţărăneşti a Râşnovului în care populaţia a fost silită de nenumărate ori să se refugieze; istoria cetăţii fiind în mare măsură istoria însăşi a oraşului. Cetatea Râşnov a fost construită prin efortul colectiv al locuitorilor din această aşezare ajutaţi de cei din comunele învecinate, Cristian şi Vulcan, într-o perioadă când principala ocupaţie a acestora era agricultura, din acest motiv ea s-a şi numit „cetate ţărănească”. Prima menţiune documentară despre cetatea ţărănească a Râşnovului datează din anul 1335 când cu ocazia unei noi năvăliri a tătarilor în Țara Bârsei, a fost pustiit întregul ţinut, în afară de cetatea de pe dealul Tâmpa de la Braşov şi de Cetatea Râşnov, care fiind puternic fortificate, au rezistat atacurilor, salvând viaţa locuitorilor refugiaţi între zidurile lor.

Începuturile zidirii cetăţii au fost stabilite la sfârşitul secolului al XIII-lea de către ţăranii râşnoveni, pe o stâncă abruptă, accesibilǎ numai pe latura răsăriteană şi nu are un stil arhitectonic pretenţios, ci apropiat de construcţia caselor obişnuite, adaptat cerinţelor de fortificare. Ca material au fost întrebuinţate piatra şi cărămida. Înălţimea zidurilor este de aproximativ 5 m, iar lăţimea cea mai mare o prezintă zidul sudic, care nefiind dublat ca celelalte ziduri, în unele locuri are 1,5 m. Zidurile ca şi turnurile erau acoperite cu ţiglă pentru a preveni incendiile provocate de asediatori.

Biserica veche românească "Sf. Nicolae" a fost ridicată începând cu 1394 de către Radu I Basarab, aşa cum ne reiese din documentele de arhivă şi din data inscripţionată pe spatele tâmplei în altar; biserica din piatră de stâncă reprezintă prima ctitorie a basarabilor – dinastia conducătoare în Țara Românească- realizată în Transilvania. Totodată cercetările arheologice desfăşurate în 1995 menţionează că monumentul este ridicat în mai multe etape, prima etapǎ anterioarǎ cu aproximativ un secol datei inscripţionate pe spatele tâmplei. Construită sub influenţa goticului cu nava alungită şi altar în piatră încheiat în ogivă, biserica a fost alungită şi restauratǎ de mai multe ori odatǎ cu Mihai Viteazul apoi în 1700, iar în forma actuală datând din secolul XIX. Biserica este înzestrată cu un turn, clopotniţǎ înalt de 10 m sub formă poligonală. Zidurile cu o grosime de 1,7-1,10 m ridicate din piatră, impresionează prin masivitate şi prin alternanţa pietrei cu cărămida în funcţie de etapa de construcţie.

Biserica evanghelică din Râşnov figurează sub nr.2655 în lista monumentelor istorice de pe teritoriul României. Biserica cu hramul Sf. Matia, a fost construită la începutul secolului al XIV – lea ca o basilică în stilul de tranziţie. În anul 1773 s-au înălţat zidurile bisericii. După cutremurul puternic din anul 1802 s-a ridicat un an mai târziu turnul clopotniţei de 13 m, iar bolta navei centrale a fost inlocuită cu un tavan cazetat. La incendiul din 29 august 1718 s-au topit cele trei clopote, care au fost returnate si sfinţite în anul 1720. Faptul acesta dovedeşte inscripţia de pe clopotul mic, datând din primul război mondial: “im feuer zerflossen 1718, wird neu gegossen 1720”. După primul război mondial au fost procurate de la firma Schilling si Lattermann din Apolda două clopote noi, care au fost sfinţite în anul 1927. Amândouă sunt din oţel. Transformarea bisericii in stil baroc s-a facut intre anii 1774-1775. Ultima restaurare s-a efectuat în anul 1839, din nou după un cutremur puternic. Pe partea de nord a corului se afla o frescă din timpurile renaşterii, care poartă data 1500. Dupa reformǎ frescele au fost tencuite si din nou descoperite, fiind astfel mult deteriorate. Pe aceeaşi parte este inscrisă si data 1694. Sub frescă se află piatra funerară în stil baroc a pastorului Lucas Colb din 1753. O alta piatră funerară se află in faţa altarului, sub treptele altarului, şi anume pentru pastorii Georgius Deidricius, Martinus Albrich şi Johann Arbenius. Altarul datează din secolul al XVIII–lea.

Vezi şi

Codlea (21.708 loc.) · Făgăraş (30.714 loc.) · Săcele (30.798 loc.)

Ghimbav (4.698 loc.) · Predeal (4.755 loc.) · Râşnov (15.022 loc.) · Rupea (5.269 loc.) · Victoria (7.386 loc.) · Zărneşti (23.476 loc.)

Apaţa · Augustin · Beclean · Bod · Bran · Budila  · Buneşti · Caţa · Cincu · Comăna · Cristian · Crizbav · Drăguş · Dumbrăviţa · Feldioara · Fundata · Hălchiu · Hărman · Hârseni · Hoghiz · Holbav · Homorod · Jibert · Lisa · Mândra · Măieruş · Moieciu · Ormeniş · Părău · Poiana Mărului · Prejmer · Racoş · Recea · Sâmbăta de Sus · Sânpetru · Șercaia · Șinca · Șinca Nouă · Șoarş · Tărlungeni · Teliu · Ticuşu · Ucea · Ungra · Vama Buzăului · Viştea · Voila · Vulcan