Făgăraş, Braşov

1. fullinfo.ro
2. orase
3. Făgăraş, Braşov

Făgăraş (în maghiară Fogaras, în germană Fogarasch) este un municipiu în judeţul Braşov, Transilvania, România. Are o populaţie de 30.714 locuitori.

Înainte de Unirea Transilvaniei cu România oraşul a fost centrul administrativ al comitatului Făgăraş, iar între 1920 şi 1950 a fost reşedinţa judeţului Făgăraş.

La ieşirea din Făgăraş spre Braşov se află centrul geografic al României. Coordonatele exacte ale punctului respectiv sunt 45º50’ latitudine nordică şi 24º59’ longitudine estică.

Geografie

Coordonatele geografice: longitudinea estică 24º58’17”, latitudinea nordică 45º50’32”.

Municipiul Făgăraş se află situat pe traseul şoselei DN1, la 66 km de oraşul Braşov şi 76 km de oraşul Sibiu, pe malul râului Olt, la poalele Munţilor Făgăraş. Din punct de vedere geografic oraşul Făgăraş este situat în zona numită Țara Făgăraşului, una dintre cele mai vechi şi importante zone geografice şi etno-culturale din România. Această zonă se mai numeşte Țara Oltului şi se învecinează cu Țara Loviştei, Țara Bârsei şi Țara Amlaşului.

Originea denumirii şi istorie

Cetatea a fost construită în anul 1310 de voievodul Transilvaniei, Ladislau Apor (Opor).

Cetatea Făgăraşului, împreună cu Amlaşul, au fost acordate în Evul Mediu de regii Ungariei ca feude domnilor munteni care se puneau sub protecţia lor. Între aceştia s-au numărat Vladislav Vlaicu (1364-1377), intitulat «Vajvoda Transalpinus et banus Zeverino necnon dux de Fogaras», şi Mircea cel Bătrân, voievod al Țării Româneşti, (1386-1394 şi 1397-1418), care a purtat şi titulatura de «Amlaşului şi Făgăraşului herţeg».

Cetatea Făgăraşului a trecut, în decursul timpului, pe rând în posesia unor boierii făgărăşeni şi voievoizi.

În timp oraşul a devenit un important centru politic, mai ales datorită găzduirii dietelor, ca reşedinţă princiară, precum şi pentru faptul că în secolele al XVI-lea - al XVII-lea, a fost scaun superior de judecată.

În 1721 Făgăraşul a devenit sediu al Episcopiei Române Unite cu Roma (greco-catolică), reşedinţa episcopului fiind la etajul întâi al aripii de sud a cetăţii. Însă episcopul Ioan Giurgiu Patachi a preferat să stea la Castelul Brukenthal de la Sâmbăta de Jos. La Făgăraş, episcopul Giurgiu a ridicat la rang de catedrală episcopală Biserica „Sf. Nicolae”, ctitorită de Constantin Brâncoveanu. De atunci titulatura episcopiei a fost schimbată în „Episcopia de Făgăraş şi Alba Iulia”. La Făgăraş, episcopul Inocenţiu Micu-Klein a locuit într-o casă construită în 1727, iar în 1737 şi-a mutat reşedinţa episcopală, printr-un schimb de proprietăţi, la Blaj, pentru a se afla în centrul teritoriului episcopiei.

Arhitectura istorică a oraşului trimite cu gândul la meşteşugarii care s-au aşezat în Târgul Făgăraşului. Acesta aduna toate satele din zonă pentru vânzarea produselor agricole şi ale micilor meşteşugari. Stilul arhitectural este puternic influenţat de cel al coloniştilor saxoni, îmbinat începând cu secolul al XVIII-lea, cu barocul austriac.

Personalităţi

Cetatea Fagăraşului de Ludwig Rohbock

Negru-Vodă

Ioan Inocenţiu Micu Klein

Nicolae Densuşianu

Ovid Densuşianu