Braşov, Braşov

căutare

Braşov, Braşov

Braşov (în germană Kronstadt, în maghiară Brassó, în latină Corona; de asemenea pe hărţile vechi trecut Cron∫tadt, Brastovia sau Braßov, în dialectul săsesc Kruhnen, Krűnen, Krînen) este municipiul de reşedinţă al judeţului cu acelaşi nume, Transilvania, România, format din localităţile componente Braşov (reşedinţa) şi Poiana Braşov. Potrivit recensământului din 2011, are o populaţie de 253.200 locuitori, fiind unul dintre cele mai mari oraşe din ţară (totuşi în scădere în ultimele două decenii din cauza exodului saşilor şi a reducerii activităţii industriale). Patron al oraşului este considerată a fi Fecioara Maria. Statuia acesteia se află pe unul dintre contraforturile Bisericii Negre, îndreptat spre Casa Sfatului, având stema Braşovului sculptată dedesubt în relief.

Braşovul este cunoscut şi datorită Festivalului Internaţional „Cerbul de Aur”, ce se ţinea aproape în fiecare an în centrul oraşului. Acesta a avut pe scena sa nume celebre precum Thomas Anders, Toto Cutugno, Tom Jones, Coolio, Ray Charles, Pink, Kylie Minogue sau Christina Aguilera. Staţiunea de iarnă Poiana Braşov se află la 12 km distanţă de centrul municipiului, dispunând de o infrastructură dezvoltată pentru practicarea sporturilor de iarnă.

Municipiul Braşov a reprezentat, de secole, unul dintre cele mai importante, puternice şi înfloritoare oraşe din zonă. Datorită poziţiei geografice privilegiate şi a infrastructurii sale de astăzi, el permite dezvoltarea multor activităţi economice, culturale şi sportive.

Braşovul este cel mai important oraş din regiunea de dezvoltare Centru.

Istoria pe scurt

Mărturiile dezgropate indică prezenţa unor mari culturi neolitice (celebra cultură Noua, Tei, Schnekenberg) pe teritoriul de azi al Braşovului, apoi au urmat descoperiri din epoca bronzului. Nu departe de Braşov s-au găsit bare de aur, cu ştampila oficiului din Sirmium şi monograma lui Crist, emise în a doua jumatate a sec-. IV

Mai târziu, descoperirile arheologice au atestat existenţa unor temple dacice în zona Pietrele lui Solomon, a unor depozite de alimente în Piaţa Sfatului, a unor aşezări şi cetăţi pe Dealul Melcilor şi în cartierul Valea Cetăţii. Majoritatea acestora au fost deteriorate sau distruse de către autorităţile comuniste, în cadrul programului de sistematizare.

Până spre secolul al XIII-lea al erei noastre, niciun document nu pomeneşte de Braşov. Totuşi, se remarcă o continuă locuire, mai ales în zona Șchei sau Bartolomeu. Actualul municipiu s-a format prin unirea mai multor nuclee: Bartholomä, Martinsberg, Cetatea (Corona), Șchei, Blumăna, Noua, Dârste, Stupini.

Tot aici exista, cu mult înainte de înfiinţarea cetăţii Braşovului medieval, o veche aşezare românească cu numele "Cutun" sau "Cotun" de formă circulară, limitată de actualele străzi: Pe Coastă, I. Barac, Valea Morilor şi Coastei, ai căror locuitori din vechime erau apărătorii cetăţii de pe Tâmpa. Această aşezare a continuat să existe şi după înfiinţarea cetăţii Braşov, dar după înălţarea zidurilor şi a bastioanelor (1455) a rămas în afara incintei. O altă explicaţie cu privire la vechea aşezare românească era că aceasta era locuita şi de slavii bulgari (denumirea ei veche fiind Bolgarszeg). Denumirea de "Cutun" este străină de limba română, fiind de fapt de origine cumană (Kotony)[necesită citare]

Conform studiului lui Dragoş Moldovanu, numele oraşului Braşov vine de la numele râului local Bârsa (pronunţat şi Bărsa), denumire preluată şi transformată mai târziu de slavi în Barsov şi în final în Braşov.

1203: Tradiţia şi cronicile calendarelor braşovene îl consideră ca an „în care s-a început zidirea Braşovului”. Totuşi documentele şi izvoarele sigure nu confirmă această dată.

1211: Printr-o diplomă a regelui maghiar Andrei al II-lea al Ungariei, Cavalerii Teutoni sunt aşezaţi în Țara Bârsei (Numele apare sub formele Borza în diplomă şi Burszam în bula papală care a aprobat-o) Se pare că au întărit Cetatea Brassovia de pe Tâmpa. Cavalerii teutoni construiesc cel mai vechi edificiu din oraş, Biserica Sfântul Bartolomeu din cartierul Bartolomeu, o biserică construită în secolul al XIII-lea (cca. 1260), cu modificări substanţiale în secolul al XV-lea. Întreaga construcţie este tributară bisericii mănăstirii cisterciene de la Cârţa. Partea originală, rămasă neatinsă, cuprinde corul şi încăperile adiacente acestuia, inclusiv cele două capele pătrate cu care se închid, spre răsărit, braţele transeptului. Planul bisericii este asemănător cu cel de la Cârţa, numai că acesta dispune de trei travee pătrate. La faţada vestică există două turnuri, din care doar unul este în întregime executat. Turnul de astăzi este construit în 1842, în locul turnului vechi, prăbuşit la cutremurul din 1822.

1228: Se întemeiază la Braşov o mănăstire de surori ale ordinului călugăresc al premonstratensilor, aflată lângă Biserica Neagră de mai târziu, având ca patroană pe Sf. Catharina.

1234 - Corona: Cercetătorul Norbert Backmund a editat aşa-numitul „Catalogus Ninivensis”, care conţine o listă a tuturor mănăstirilor premonstratense din Ungaria şi Transilvania. 1234 corespunde cu anul în care abatele Fredericus cunoaşte „Claustra Sororum «in Hungaria assignata est paternitas» Dyocesis Cumanie Corona”.

1241: Invazie tătară, prilej cu care este cucerită cetatea Șprenghi, ale cărei începuturi nu se cunosc (cel mai probabil pe locul unui vechi castru roman). După retragerea tătarilor se construieşte la poartă un turn hexagonal pentru apărare. Cetatea a fost distrusă două secole mai târziu, de către invadatorii turci.

1252 - Barassu: În acest an, regele Bela al IV-lea donează „tera Zek”, comitelui Vincenţiu, fiul lui Akadas, proprietate aşezată între pământurile românilor de Cârţa, cele ale saşilor „de Barasu” şi cele ale secuilor de Sebus. Fr. Killyen, referindu-se la acest document, arată că numele „Barasu” indică de fapt denumirea unui ţinut întreg. După afimaţia sa, toate cele trei toponime la care face referinţă documentul se referă la teritorii care înconjoară pământul donat şi nu la vreun oraş. În acest caz „Braşov” se referă la o zonă, iar „Corona” ar denumi localitatea.

1271 - Brasu: Acest toponim este atestat într-un document latin, aflat în Arhivele Statului din Budapesta şi în fotocopie la Institutul de Istorie Cluj, act prin care Ștefan, regele Ungariei, aproba contractul dintre „Chyel comes, filius Erwin de Calnuk” şi „Teel, filius Ebl de Brasu cognatus eiusdem”. Într-un alt document emis de regele Ungariei, Venceslav, la 10 decembrie 1301, se confirmă că Detricus, fiul lui Theel sau Tyl de Prejmer, este în posesiunea localităţilor Mikofalva şi Nyen (Teliu). Pe baza acestui document, precum şi a altora, privind familia comiţilor din Prejmer, nu este sigur dacă denumirea de „Barasu” se referă la localitatea Braşov sau la Țara Bârsei.

1288 - Braso: Este consemnat într-un document latin, aflat în Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia, iar în copie la Institutul de Istorie din Cluj. Se dovedeşte a fi primul act păstrat care a fost emis în Braşov, purtând menţiunea expresă: „Datum in Braso”, fiind emis de regele Ladislau al IV-lea.

Urmează menţionarea tot mai deasă a municipiului: Braşov (1294), Brassov (1295), Brasso (1309), Brassou (1331), Korona (1336) etc.

1323: Se întemeiază mănăstirea dominicană în Braso.

1364: Braşovul primeşte privilegiul pentru târg anual, urmat de privilegiul de „etapă şi depozit” din 1369.

1377: Se începe construcţia bisericii Sf. Maria (sau Biserica Neagră, cum va fi numită după incendiu) pe locul unei mai vechi basilici.

1395: Mircea cel Bătrân şi Sigismund de Luxemburg semnează un tratat de alianţă împotriva puterii otomane. Doi ani mai târziu, regele Ungariei eliberează un act care dă dreptul Braşovului de a-şi construi fortificaţii de piatră, urmărind îndeaproape ridicarea acestora.

1399: O bulă a papei Bonifaciu al IX-lea (1389 - 1404) vorbeşte despre biserica Sf. Nicolae din Șchei şi lasă să se întrevadă existenţa unui locaş de învăţătură în jurul ei.

1421 şi 1438: Invazie a turcilor. În urma acestor acţiuni militare, prin tratat, dobândesc cetatea de pe Tâmpa.

1424: Blănarii braşoveni îşi alcătuiesc primul statut dintre bresle. În 1798 la Braşov fiinţau 43 de bresle, deservite de 1.227 meşteri. Îi putem aminti aici pe fierari, blănari, postăvari, funari, curelari, cizmari, cuţitari, cojocari (tăbăcari), măcelari, aurari, cositorari, arămari, franzelari, olari, lăcătuşi, ţesători, armurieri, arcari, pălărieri, lânari, argintari.

1448 - 1453: Iancu de Hunedoara răscumpără şi dă ordin de distrugere a cetăţii Brassovia de pe şaua Tâmpei, piatra şi materialele de construcţie ale acesteia fiind folosite la întărirea cetăţii medievale a Braşovului din vale, cu opt bastioane dispuse din 100 în 100 de metri, 4 (sau 5, în lumina descoperirilor recente) porţi fortificate şi 32 turnuri de apărare (numite şi „de pulbere”). Cetatea avea două sau chiar trei rânduri de ziduri şi era înconjurată de un şanţ de apărare plin cu apă.

1477: Este terminată Biserica Neagră. Din cauza lipsei fondurilor, cel de-al doilea turn al bisericii nu va mai fi construit niciodată.

1486: Braşovul şi toată Țara Bârsei intră în Universitatea Săsească, prin confirmarea privilegiului Andreanum pentru toţi saşii din Sibiu, Mediaş, Braşov şi Țara Bârsei.

1521: Judele Braşovului, Johann (Hans) Benkner, primeşte de la Neacşu din Câmpulung, într-o epistolă scrisă în limba română, veşti despre mişcările trupelor turceşti de dincolo de Dunăre.

1524: Se construieşte în lemn Cetăţuia, o puternică fortăreaţă pe Dealul Cetăţii. Curând, va fi cucerită şi distrusă din ordinul lui Petru Rareş, acesta punând bazele actualei clădiri din piatră. Incendiată în 1618, avea să fie refăcută în 1625, adăugându-i-se o fântână de 81 m adâncime (1627) şi patru bastioane la colţuri (1630). A servit ulterior drept garnizoană pentru armatele habsburgice şi închisoare în perioada anilor 1940 - 1950.

1533: Umanistul Johannes Honterus înfiinţează prima tipografie din Braşov, urmată de primul gimnaziu din localitate, la 1544.

1546: La Braşov se înfiinţează prima moară de hârtie din sud-estul Europei.

1559: Diaconul Coresi tipăreşte la Braşov prima sa carte în limba română: „Întrebare creştinească”.

1599: La 4 octombrie, Mihai Viteazul intră în Braşov unde îşi uneşte oastea cu trupele secuilor răsculaţi. În ziua următoare voievodul primeşte cheia oraşului. După cucerirea Transilvaniei, va ţine prima dietă în Casa Sfatului.

1628: Protopopul Vasile din Șcheii Braşovului scrie prima cronică locală cu subiect românesc.

1688: Braşovenii se răscoală împotriva noilor autorităţi habsburgice. Mişcarea este înăbuşită, iar capii ei executaţi.

1689 21 aprilie: Un mare incendiu pustieşte cetatea. Puţine clădiri rămân neatinse. În urma acestei calamităţi, autorităţile braşovene decid interzicerea construcţiei caselor din lemn. Refacerea oraşului a durat mai bine de un secol, timp în care şi-a schimbat aspectul arhitectonic al faţadelor.

1731: Dascălul şcheian Petcu Șoanu tipăreşte primul calendar-almanah românesc.

1757: Dimitrie Eustatievici scrie prima gramatică românească. Este perioada de vârf a activităţii dascălilor şcheieni.

1804: Se introduce iluminatul public în interiorul cetăţii prin instalarea felinarelor cu ulei.

1835: Se înfiinţează „Casa generală de economii” din Braşov, prima instituţie de credit din Transilvania. Între 1837 şi 1867 primul director al acesteia a fost Peter Lange von Burgenkron.

1838: Apare, sub oblăduirea împăratului de la Viena, ziarul „Gazeta de Transilvania”, în redacţia lui George Bariţ. Este primul ziar românesc din Marele Principat al Transilvaniei. Tot aici, tipăreşte şi „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”.

1848: Revoluţia paşoptistă cuprinde şi Braşovul. Aici a fost redactat documentul programatic „Prinţipurile noastre pentru reformarea patriei”, de către fruntaşi de seamă ai culturii şi politicii moldovene (Alexandru Ioan Cuza, Vasile Alecsandri, Alecu Russo, Costache Negri, Gheorghe Sion, Ion Ionescu de la Brad). Se cerea unirea tuturor românilor într-un singur stat. Românii din Șchei manifestează pe 11 aprilie pentru câştigarea de drepturi politice.

1850: Este întemeiat gimnaziul român, sub oblăduirea mitropolitului de Sibiu Andrei Șaguna, al cărui nume este purtat şi astăzi.

1854: Între Braşov şi Sibiu s-a instalat o linie telegrafică.

1862, 6 decembrie: Împăratul Franz Joseph semnează legea pentru construirea liniei ferate care să lege Braşovul de Budapesta, via Sibiu.

1873, 30 martie: În Braşov soseşte primul tren. Ulterior, în 1879, avea să fie dată în folosinţă şi linia Braşov-Ploieşti.

1889: Braşovul dispunea de o centrală telefonică la care erau conectaţi 22 de abonaţi particulari. Exista o legătură telefonică cu Zărneştiul.

1891: Se introduce primul tramvai cu aburi la Braşov pe itinerarul Gara Bartolomeu - Piaţa Sfatului - Satulung (Săcele). Ulterior, locomotiva va fi înlocuită cu una pe bază de motorină.

1911: La 1 octombrie, Aurel Vlaicu efectuează un zbor cu noul său aparat, decolând din curtea Gimnaziului „Andrei Șaguna”.

1916: 16 august Armata Română intră în Braşov. Dr. Gheorghe Baiulescu devine primul primar român al Braşovului. Pe 8 octombrie garnizoana românească din oraş este înfrântă în aşa-numita Tranşee a morţii din Bartolomeu. Administraţia austro-ungară este repusă în drepturi.

1919: În Braşov este instalată administraţia Regatului Român.

1930: Este înfiinţată uzina electrică, cu finanţarea principalelor fabrici braşovene, nevoite până atunci să utilizeze generatoare proprii.

1936, februarie-august: Nicolae Ceauşescu este arestat în închisoarea aferentă Palatului de Justiţie din Braşov, după care este condamnat la doi ani şi şase luni de închisoare, pentru activitate subversivă şi ultraj.

1940: Pe 10 noiembrie cutremurul puternic este resimţit şi la Braşov (7,4 grade pe scara Richter).

1943: Până în 1944 Braşovul suferă distrugeri însemnate din cauza bombardamentelor aviaţiei americane.

1945: În ianuarie, saşii din Braşov sunt deportaţi în U.R.S.S.

Între 8 septembrie 1950 şi 24 decembrie 1960 s-a numit Oraşul Stalin, după Iosif Vissarionovici Stalin, şi a fost capitala regiunii cu acelaşi nume. A fost declarat municipiu la 17 februarie 1968.

1960: Se inaugurează clădirea Teatrului Dramatic.

1968: Are loc prima ediţie a Festivalului Internaţional „Cerbul de Aur”.

1971: Se înfiinţează „Universitatea din Braşov”, prin unificarea Institutului Politehnic cu Institutul Pedagogic.

1977: Pe 4 martie se resimte un cutremur puternic (5 grade pe scara Richter). Ulterior au loc consolidări la Casa Sfatului, Poarta Șchei, Liceul Sportiv şi la alte clădiri afectate.

1986: 31 august: Cutremur de pământ (5 grade pe scara Richter).

1987: 15 Noiembrie Braşovenii se revoltă împotriva regimului comunist. Totul a pornit de la Întreprinderea de Autocamioane, unde lucrătorii erau nemulţumiţi de neplata salariilor cuvenite şi înăsprirea condiţiilor de trai. Li s-au raliat muncitori de la alte întreprinderi, precum şi o mare parte a populaţiei oraşului. Revolta a fost înăbuşită de forţele comuniste, iar liderii ei întemniţaţi şi supuşi la torturi şi deportări.

1989: 21 - 25 decembrie Revoluţia. La Braşov au loc violenţe soldate cu numeroase victime (84 morţi şi 236 răniţi). Deţine titlul de oraş-martir.

1990: 30 mai: Cutremur de pământ (6,9 grade pe scara Richter).

2004: 27 octombrie: Cutremur de pământ resimţit foarte puternic (6 grade pe scara Richter).

Numele şi stema

Braşov este un nume româno-slav „Într-o lucrare din 1933, Nicolae Drăganu constata că numele Braşov era foarte răspândit în spaţiul ţării noastre: într-o comună Ileni, într-o altă comună Rodj în judeţul Timiş în veacul al XV-lea." În judeţul Neamţ se afla o pădure şi un hidronim Braşovana. Lângă Vaslui existau o vale şi un sat Braşoveniţa. Lângă Buzău era Izvorul Braşovului şi Poiana Braşovului. Lângă Ialomiţa era toponimul 'Braşoviţa Nicolae Drăganu atribuia toponimului o etimologie slavonă (slava veche) în baza numelui propriu Braşa (cf. Brasevo - Sârbo-Muntenegreanâ şi Braskov, Brastice Ceho-Bohemia),. Sextil Puşcariu “Dar de la Bratoslav mai avem o forma hipocoristică, Braşa, care e la baza numelui Braşov, precum a presupus N. Drăganu” . I. Pătruţ, slavist clujean, îl apreciază ca un derivat din antroponimul Braso

Profesorul Pavel Binder, într-un studiu din 1964, explică faptul că cele două numiri, Corona şi Braşov, se suprapun în timp: Corona desemna cetatea, iar Braşov împrejurimile. Aceste afirmaţii atrag replica lui Alexandru Surdu, care apreciază că toponimul Braşov este totuna cu al cetăţii Braşov. Totodată, el socoteşte ca fantezistă interpretarea profesorului braşovean F. Philippi, conform căreia cele două denumiri, Corona şi Braşov, se pot explica prin legenda regelui maghiar Solomon, care, îngropându-şi coroana lângă un copac ar fi generat expresia slavă „crono na brad tschop-lita”, astfel încât din crono derivă Corona, iar din brad - Bra(d)şov.[necesită citare]

Alţi cercetători derivă numele de la cetatea Braşovia de pe Tâmpa, ideea fiind propusă în 1874 de F. Philippi şi reluată în 1928 de G. Treiber şi E. Jekelius. Astfel, ei localizează Braşovul iniţial în cetatea de pe Tâmpa, de unde s-ar fi transmis mai apoi aşezării din vale. Etimologic, ei considerau numele Barasu ca provenind din slavonul baras, însemnând „cetate” sau „adevăr”. Totuşi, G. Kisch încearcă în 1929 o nouă derivare a celor două toponime, Corona şi Braşov, după lucrarea lui F. Philippi: krun, care ar fi însemnat „ienupăr” sau „brădişor”, de unde numele de Braşeu > Bră(d)şeor. Dacă se acceptă varianta G. Kisch şi F. Philippi, atunci trebuie menţionat că bradul (arhaic *bradzŭ) este un hidronim [ref?] răspândit şi aparţine fondului autohton (traco-dac) al limbii române. Braşov poate reprezenta o formă autohtonă Veridicitatea acestei interpretări etimologice este însă dubitabilă, dat fiind că originea albaneză [ref. DEX '09] a cuvântului nu implică o provenineţă dacică, acest procedeu etimologic putând fi considerat doar o speculaţie. Brasus este un antroponim autohton atestat de inscripţiile din Dacia Romană.

Etimologistul Alexandru Ciorănescu consideră numele Braşov în legătură cu bîrsă /bârsă, variante bîrţă /bârţă

În general se consideră că, în stadiul în care se află cercetarea etimologiei şi a istoriei Braşovului din partea filologilor şi istoricilor, problema etimologiei Braşovului este încă deschisă oricăror concluzii.

Conform acestei ipoteze Braşov, în ungureşte Brassó provine din Bara-su, şi semnifică „apă tulbure”. Fluvium Brassou este atestat într-un document din 1360. Chiar cronicarul şcheian Radu Tempea afirma că „Braşovul s-a numit pe numele apei ce-i zice Braşovia”. Pavel Binder plasează râul însă în Țara Bârsei şi nu la poalele Tâmpei, probabil râul Ghimbav. Totuşi, se pare că râul despre care se vorbeşte nu e altul decât actualul pârâu Graft, care, până a fi canalizat, venea din Șchei învolburat şi mare

Aceste nume, ca şi o mare parte a toponimelor din Ardeal sunt transcrieri fonetice ale fostelor denumiri maghiare (cu înţeles concret, pe când denumirile româneşti nu poartă nici un înţeles).

În 1353 stema Braşovului consta dintr-o coroană cu fleuroane în formă de crin, însoţită de o floare de crin. Din 1429 a apărut şi trunchiul de copac aflat sub coroană. Împreună, aceste simboluri sunt arme vorbitoare, adică sugerează prin desen numele cetăţii (Corona). Stema actuală a municipiul Braşov, aprobată de Consiliul Local în anul 1996, conţine un scut albastru pe care apare un trunchi de copac cu 13 rădăcini argintii — cele 13 comune ale Țării Bârsei — care ies dintr-o coroană aurie cu trei lobi — simbolul puterii. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, formată din şapte turnuri — însemnul specific pentru municipii reşedinţă de judeţ. Semnificaţia în ansamblu a stemei este „Înţelepciunea şi Puterea conduc de-a pururi Cetatea”. Stema a fost aprobată de către Comisia Naţională de Heraldică, din cadrul Academiei Române.

Steagul Braşovului, adoptat de Primărie, este realizat din mătase alb-argintie şi are pe cele două feţe stema municipiului. Deasupra stemei sunt inscripţionate cuvintele „MUNICIPIUL BRAȘOV”, iar sub stemă „Deo vindici Patriæ”. Totuşi, steagurile existente diferă întrucâtva de prevederile hotărârii consiliului local. Pe steag se află doar stema municipiului, sub care, cu litere groase roşii, scrie BRAȘOV. Aceste elemente se întâlnesc doar pe aversul steagului, reversul rămânând alb.

Mai există şi un steag neoficial, propus de Preşedintele Consiliului Judeţean, steag care datează din 1600. Este realizat după o copie a acestuia aflată la Potsdam, în Germania.[necesită citare] A reprezentat un cadou pentru împăratul Rudolf al II-lea din partea lui Mihai Viteazul.[necesită citare] Astfel, pe fundal vişiniu (probabil purpuriu iniţial) delimitat, sus şi jos, de două benzi galbene, se află, într-un cerc albastru delimitat de o împletitură aurie, stema Braşovului, sub care scrie „CORONA” cu litere gotice. De deasupra şi de dedesubtul cercului central pornesc panglici galbene către colţuri. În mod curent, acesta este expus astăzi în faţa clădirii în care se află Consiliul Judeţean (respectiv Palatul Justiţiei), pe Turnul Alb şi la Belvedere, pe dealul Varte, deasupra Turnului Negru. Locul din urmă beneficiază şi de iluminat festiv pe timp de noapte, în mod similar drapelului naţional de pe Tâmpa.

Geografie

Municipiul Braşov, reşedinţa judeţului, se află în centrul ţării, la 161 km de Bucureşti, în Depresiunea Braşovului. Este situat la o altitudine medie de 625 m, în curbura internă a Carpaţilor, fiind delimitat în partea de S şi SE de masivul Postăvaru, care pătrunde printr-un pinten (Tâmpa) în oraş, şi masivul Piatra Mare. Este accesibil cu automobilul/autobuzul sau cu trenul. În apropierea sa se găsesc localităţile Predeal, Buşteni, Sinaia, Făgăraş şi Sighişoara. Municipiul are o suprafaţă de 267,32 km². Treptat, în procesul de dezvoltare, Braşovul a înglobat în structura sa satele Noua, Dârste, Honterus (astăzi cartierul Astra) şi Stupini. De asemenea, pe lângă Tâmpa, municipiul s-a extins înconjurând şi Dealul Șprenghi, Dealul Morii, Dealul Melcilor, Dealul Warthe, Straja (Dealul Cetăţii) şi Dealul Pe Romuri, Stejărişul şi chiar vârful Postăvaru. Prin înglobarea în structura sa a vârfului Postăvaru, Braşov a devenit oraşul aflat la cea mai mare altitudine din România.

Prin municipiul Braşov trec râurile Șcheiu (numit şi râul Graft), Valea Tei, Valea Răcădău, Valea Plopilor cu Valea Scurtă, Valea Florilor, Gorganu, Râul Timiş şi Canalul Timiş.

Flora municipiului nu diferă de cea a judeţului. Animalele sălbatice sunt rare, trăind retrase în pădurile din împrejurimi. Turiştii care se aventurează în acestea sunt avertizaţi că pot întâlni urşi, lupi sau vulpi. Muntele Tâmpa este declarat rezervaţie naturală (203,4 ha) care protejează câteva specii de plante rare şi endemice. Spre exemplu, pe versantul sudic există mici suprafeţe cu vegetaţie de stepă.

Braşov este singurul oraş din lume[necesită citare] care include în teritoriul său administrativ o rezervaţie naturală, muntele Tâmpa, şi un vârf muntos, vârful Postăvaru.

În Braşov, vara durează aproximativ 50 de zile, iar iarna durează circa 90 de zile. Clima municipiului Braşov are un specific temperat-continental, caracterizându-se prin nota de tranziţie între clima temperată de tip oceanic şi cea temperată de tip continental: mai umedă şi răcoroasă în zonele de munte, cu precipitaţii relativ reduse şi temperaturi uşor scăzute în depresiune. Temperatura obişnuită de vară se situează în intervalul 22 °C – 27 °C, iar cea de iarnă între -18 °C şi -2 °C. Deseori iarna, temperatura în Poiana Braşov ajunge la -15 °C (la soare), în această staţiune putând fi practicate aproape toate sporturile de iarnă. Stratul de zăpadă prielnic pentru schiat durează aproximativ 71 de zile la Braşov. Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%.

Economie

Dezvoltarea industrială a Braşovului a început în perioada interbelică, atunci când aici a fost înfiinţată fabrica de avioane „I.A.R.” (1925). Aceasta a produs primele avioane româneşti, folosite în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial împotriva Uniunii Sovietice. O dată cu terminarea războiului şi venirea Armatei Roşii în Braşov, fabrica a fost desfiinţată şi transformată în uzină de tractoare, iar utilajele şi echipamentul au fost confiscate, luând integral drumul Uniunii Sovietice. Astăzi, o altă fabrică de avioane IAR funcţionează lângă Ghimbav, producând elicoptere Puma după standardele europene.

În ceea ce priveşte industria alimentară, Braşovul are o veche tradiţie a fabricilor de bere, începând cu cele ale lui Wilhlem Czell, cea de la Dârste şi terminând cu „Aurora” de azi. Este de menţionat şi vechea fabrică de ciocolată „Poiana” (ulterior Kraft Jacobs Suchard) care continuă să producă dulciuri. Mai amintim fabrica de panificaţie „Postăvarul” şi fabrica de produse lactate „Prodlacta”.

În 1921 la Braşov se înfiinţa fabrica de locomotive şi vagoane „ROMLOC”. După venirea comuniştilor la putere, fabrica a fost redenumită „Steagu Roşu” (astăzi „Roman S.A.”). Aceasta a fabricat numeroase modele de camioane, atât sub licenţă străină, cât şi după design românesc. După 1989, firma braşoveană a încercat mereu să ţină pasul cu cerinţele europene, astfel că astăzi produce o gamă largă de autobuze, autoutilitare şi autocamioane cu design nou şi elegant. În prezent "Roman S.A." aparţine firmei "Prescon S.A." din Braşov.

Alte firme importante în perioada interbelică erau Scherg (1823) de stofe, Schiel de utilaje hidraulice (1919), Teutsch de scule (1833) şi Kügler de ciment. Actual ele se numesc Carpatex, Hidromecanica, I.U.S. şi Temelia, sunt în majoritate firme cu capital privat şi continuă producţia.

În perioada comunistă s-au remarcat două mari întreprinderi: Uzina „Tractorul”, ce a produs diferite modele şi tonaje de tractoare, şi Întreprinderea de Produse Cosmetice „Nivea”, firmă care a monopolizat întreg Orientul Apropiat şi Europa estică (blocul comunist) datorită raportului calitate/preţ . „Beiersdorf” a fost prezentă în România încă din 1906, mai precis, de când compania „Samy Hornstein” din Bucureşti devenea distribuitor unic al produselor „Beiersdorf”. În 1949, fabrica „Nivea” din Braşov a fost naţionalizată, iar directorul ei, Tarţia Vasilică, a suferit tortura aplicată de autorităţile de represiune braşovene, după care a fost trimis în temniţă la Aiud. Datorită faptului că, după război, firmei germane i-a fost confiscată marca, chestiune reparată abia în 1997, în urma unui proces, Nivea Braşov a deţinut, o vreme, monopolul asupra dreptului de utilizare a numelui său. Firma braşoveană nu mai există astăzi, locul ei fiind luat de fabrica „Colgate-Palmolive”. Și alte companii străine şi-au deschis laboratoare şi centre de producţie în Braşov de curând (d. ex. „GlaxoSmithKline”).

O importantă parte a economiei braşovene se bazează pe servicii, construcţii, şi industria uşoară.

Efectivul salariaţilor la sfârşitul lunii iulie 2015 a fost de 169.559 persoane, iar câştigul salarial mediu nominal net a fost de 1.761 lei.

Numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat a fost în judeţul Braşov de 141.846 persoane, iar valoarea medie a pensiei a fost de 1.061 de lei.

În primele 7 luni ale anului 2015 Braşovul a avut 534.581 de turişti. Locaţia centrală în cadrul ţării de care se bucură municipiul Braşov fac din acesta un important punct de plecare pentru turiştii din ţară şi străinătate. De aici se pot face excursii la Marea Neagră, în Bucovina, cu vestitele sale mănăstiri, în Maramureş, pe munţii din lanţul carpatic, în zona cetăţilor dacice din Țara Haţegului etc.

În municipiu, autorităţile au demarat un amplu proces de renovare a vechilor monumente şi de transformare a acestora în puncte muzeale, în mare parte finalizat.

Cea mai bună vedere asupra oraşului se poate obţine din vârful muntelui Tâmpa (960m), unde se poate ajunge cu telecabina sau pe jos.

În apropiere poate fi vizitat Castelul Bran sau bisericile fortificate din satele care înconjură Braşovul.

Municipiul Braşov dispune de o mulţime de hoteluri şi pensiuni de diferite categorii care însumează un număr de peste 5.000 de locuri de cazare. Dintre cele mai importante hoteluri, amintim: „Aro Palace”5*****, iar în Poiana Braşov: „Piatra Mare”, „Ruia”, „Alpin”, „Acasă la Dracula” şi „Edelweiss” 4***,[M&D accommodation]; in oras: „Capitol”3***, „Ambient”4****, "Twins Apart Hotel"4****, „City Center”3***, „Braşov”3***, „Coroana”2** şi „Postăvarul” 1*, iar ca pensiuni sunt de menţionat: „Pensiunea Luiza” 3***, „The Country Hotel”(3margarete), „Bielmann”(3margarete) şi „Heraldic Club”(5margarete), „Casa Jasmine”, „La Residenza”, „Casa Cranţa”, „Casa Țepeş” şi „Curtea Braşoveană” (4margarete) şi „Leo”, „Stejeriş”, „Memo” 3***, Casa din Noua 3***, „Residence Central Annapolis”

De asemenea, se poate opta pentru turismul rural.

Braşovul are peste 550 de străzi nominalizate, însumând mai mult de 260 km în lungime. Construcţia unor noi cartiere de case şi blocuri modifică aceste cifre de la an la an. Reţeaua stradală este puternic dezvoltată, fiind asigurate iluminatul public, semaforizarea intersecţiilor importante sau realizarea de sensuri giratorii, canalizarea şi salubrizarea lor. În municipiul Braşov există o reţea vastă de transport, călătorii putând opta pentru autobuz, troleibuz sau taxi.

În Braşov sunt 47 de linii de autobuz şi troleibuz. De asemenea, exista, până de curând, o linie de tramvai, dată în folosinţă la 23 august 1987 (pe linia 101). Acesta a fost înlocuit cu troleibuze (linia 8) la 15 octombrie 2006.

Pentru a folosi autobuzul sau troleibuzul, călătorul este nevoit să achite un anumit preţ pentru a primi la schimb un bilet. Acest bilet se acordă şi se plăteşte în funcţie şi de vârstă (de exemplu, cei sub 5 ani pot călători gratuit).

Biletul pentru autobuz/troleibuz costă 2 lei, fiind valabil 50 de minute pe orice mijloc de transport , cu excepţia liniei 20 (5 lei/călătorie) şi liniei 100 (5.50 lei/călătorie), aceasta circulând doar pe perioada iernii, pe traseul Gara Braşov - Poiana Braşov, iar pentru pensionari/studenţi biletul costă 1 leu. Se oferă posibilitatea procurării de abonament lunar,valabil pe toate liniile (excepţie liniile 20 şi 100 care necesită abonament separat), la preţul de 70 de lei.Pentru turişti,dar nu numai, exista posibilitatea procurării unui abonament de zi ,valabil pe toate liniile-excepţie linia 20 şi linia 100, la preţul de 8 lei (aproximativ 2 euro).

În Braşov există 7 mari companii de taxi.

Din Braşov se pot închiria maşini prin intermediul firmelor specializate.

În Braşov, transportul pe cablu este bine reprezentat. Există un teleferic ce leagă poalele de culmea Tâmpei şi două telecabine în Poiana Braşov: Kanzel şi Capra Neagră, care merg până pe masivul Postăvaru. Tot în Poiana Braşov mai funcţionează o telegondolă şi 6 teleskiuri. În vederea municipalităţii se află realizarea unei telegondole care va parcurge traseul Gara Centrală - Centrul Vechi - Pietrele lui Solomon - Poiana Braşov.

Aeroportul Internaţional Braşov este în prezent în construcţie, în Ghimbav. Pista va avea o lungime de 2820 metri, turnul de control va fi construit în 2016, iar,cel mai probabil, terminalul, anul viitor. Va fi unul dintre cele mai importante aeroporturi din România. Consiliul judeţean speră la un trafic de peste un milion de pasageri. Aeroportul va fi mult mai atractiv pe partea de cargo, deoarece aeroportul este situat chiar în centrul ţării. Aeroportul va fi terminat complet cel târziu în 2017.

În 2004 au început lucrările la Autostrada Transilvania, pe ruta Bucureşti - Braşov - Cluj-Napoca - Oradea - Budapesta, care va prelua mare parte din traficul auto desfăşurat în estul Uniunii Europene. În preajma municipiului, autostrada va urmări traseul Predeal - Râşnov - Cristian - Ghimbav - Codlea - va face joncţiune cu autostrada.

În perioada celui de-al Doilea Război Mondial a existat la Braşov un aeroport militar, lângă fabrica IAR, desfiinţat însă de către autorităţile de ocupaţie sovietice. Toate utilajele şi avioanele au fost trimise în Uniunea Sovietică, în cadrul despăgubirilor de război. Pe locul pistelor de aterizare se află astăzi Gara Centrală, din vechiul aeroport nu a mai rămas decât turnul de control.

Relaţii externe

Oraşe înfrăţite

Oraşe partenere

Consulate

Personalităţi

Începând cu 1992, Primăria municipiului Braşov a acordat titlul de cetăţean de onoare al municipiului, uneori post-mortem, acelor braşoveni care s-au distins în mod deosebit în diverse domenii, ori persoanelor care şi-au adus contribuţia la dezvoltarea oraşului şi promovarea sa.

Presă

Presa braşoveană îşi are începuturile în ziarele secolelor XVIII-XIX. În 1838 a apărut, „cu prea înaltă voe”, primul ziar românesc din Braşov, „Gazeta Transilvaniei”, la doi ani după „Foaia pentru minte inimă şi literatură”. Dintre publicaţiile scrise sunt de remarcat Kronstadter Zeitung, Brassói Lapok, Bună ziua Braşov, revista Chip, Dacia Jurnal Braşov, Gazeta de Transilvania, Monitorul Expres, Transilvania Expres, revista Zile şi Nopţi. Televiziunile şi posturile de radio locale au apărut după 1990. În mare parte sunt studiouri teritoriale ale posturilor naţionale.

Sport

În luna februarie a anului 2013, Braşov a fost oraşul gazdă al Festivalului Olimpic de iarnă al Tineretului European; la olimpiadă au participat peste 900 de sportivi din 45 de ţări.

▾   ▾   ▾   show more   ▾   ▾   ▾

Local News

Zile geroase până miercuri, în toată România. Temperaturile minime vor ajunge până la -20 de grade Celsius

Zile geroase până miercuri, în toată România. Temperaturile minime vor ajunge până la -20 de grade Celsius

feedproxy.google.com - Braşov

Meteorologii ANM au emis o informarea pentru gen şi temperaturi extrem de scăzută, valabilă pentru toată ţara. Potrivit informării, gerul urmează să ţină în România până în ziua de miercuri, 20 ianuarie. „În intervalul menţionat vremea va fi deosebit de rece, iar pe parcursul nopţilor şi al dimineţilor va fi ger, la început în nord-vest,

Unitati

HELP INDUSTRY

HELP INDUSTRY

HOLZHAUER

HOLZHAUER

SERVICE CLASS

SERVICE CLASS

colegiul psihologilor din romania brasov

colegiul psihologilor din romania brasov

MEXX TRENDYS

MEXX TRENDYS

AMPLUS

AMPLUS

FARMCRIS

FARMCRIS

Dr. Barb Ioana

Dr. Barb Ioana

CIMAR EXIM

CIMAR EXIM

ALICONADA

ALICONADA

Pandamania

Pandamania

SMALL CONCEPT

SMALL CONCEPT

Stiinta • Azi Am Invatat

Oferte promovate • ad.info.ro